Preda susţine că un scop al unei eventuale asocieri USL-UDMR ar fi izolarea PDL în plan european

Barlad Online

Europarlamentarul PDL Cristian Preda apreciază, într-o postare pe blog, că unul din scopurile unei eventuale asocieri a USL cu UDMR la guvernare ar fi “izolarea PDL în plan european, fiindcă USL nu şi-a revenit din şocul dezavuării de astă-vară”.
Cristian Preda scrie că, deşi USL are două treimi din Parlament, UDMR e dorită la guvernare, pentru ca, împreună cu celelalte minorităţi, puterea să tindă spre trei pătrimi.
Întrebându-se cum se explică “tentaţia unei majorităţi mai mult decât confortabile de a deveni o super-majoritate”, el apreciază că ar fi două “observaţii care merită făcute” după evoluţiile din ultimele zile.
“Dacă s-ar ajunge la un guvern uselisto-maghiar, ar fi vorba de asocierea unor partide care aparţin celor trei mari familii politice europene: cea socialistă (din care face parte PSD), cea liberală (reprezentată de PNL) şi cea mai influentă dintre toate, familia populară (din care face parte şi UDMR). La ce bun? Un scop ar fi izolarea PDL în plan european, fiindcă USL nu şi-a revenit din şocul dezavuării de astă-vară. Nu e exclus ca UDMR să meargă pe acest drum. Din motive diferite de cele useliste. Dacă USL vrea să recâştige onorabilitatea europeană în faţa publicului din România, susţinând că toţi europenii sunt la putere la Bucureşti, în schimb facţiunea dominantă din cadrul Uniunii maghiare îşi doreşte ca, prin prezenţa ei în guvern, să slăbească influenţa lui Orban Victor asupra comunităţii maghiare de la noi, fiindcă premierul de la Budapesta l-a susţinut până acum foarte ferm pe principalul adversar al UDMR, şi anume L. Tokes”, susţine Preda.
El adaugă că, pe de altă parte, din declaraţiile post-electorale “rezultă clar” că pe masa negocierilor USL-UDMR se află chestiunea revizuirii Constituţiei.
“Public, s-a sugerat că ar fi dispute despre recunoaşterea articolului 1. Nu este, de fapt, singura miză. USL caută probabil aliaţi pentru menţinerea bicameralismului, ca şi pentru o diminuare a rolului preşedintelui în economia generală a regimului viitor. Foarte probabil, soluţia va fi testată chiar în regimul actual, şi anume pe Traian Băsescu. Căruia i se va recita, spre domesticire, articolul 96 din textul actual al Constituţiei”, mai scrie europarlamentarul PDL.
Articolul 96 din Constituţie se referă la “punerea sub acuzare”: “Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare”.
Cristian Preda apreciază în postarea pe blog că nu este exclus ca acest text “să fie un reper important în lunile care ne separă de alegerile prezidenţiale”.