Tragedie pe DE 581 intre barlad si Crasna: un tânăr şi unchiul său au murit în BMW!

Barlad Online

accident Vaslui_jurnalonline.info Două persoane și-au pierdut viața în județul Vaslui pe DE 581. Un tânăr de 28 de ani care mergea cu viteză, deși afară ploua torențial, a murit după ce a pierdut controlul volanului și s-a izbit de un TIR care venea din sensul opus. Unchiul său de 38 de ani, aflat pe bancheta din spate, s-a stins și el la scurt timp. Singura supraviețuitoare a teribilului accident este iubita conducătorului auto, o tânără de 19 ani, care a ajuns în comă profundă la spital.
Cei trei se grăbeau să ajungă într-o localitate învecinată, pentru a da o mână de ajutor unor rude ale căror locuințe au fost inundate. Circulau cu viteză mare, in ciuda faptului că ploua torențial și vizibilitatea era mult redusă. La un moment dat, tânărul de la volan a pierdut controlul mașinii și s-a izbit frontal de un TIR, care venea din sens opus. Autoturismul a fost proiectat la câțiva zeci de metri distanță, iar autotrenul s-a răsturnat în afara părții carosabile.
La fața locului au ajuns mai multe echipaje de la ambulanță, polițiști și pompieri. Din păcate, tânărul și unchiul lui şi-au pierdut viaţa, iar fata de 19 ani, care se afla în dreapta șoferului, a fost transportată la spital în stare gravă.
„Din primele verificări, șoferul autoturismului BMW nu a adaptat viteza la condițiile de drum, carosabil umed, a pătruns pe sensul opus de mers și a intrat în coliziune frontală cu un TIR din Republica Moldova. Din primele verificări, șoferul de tir nu e vinovat, dar vom stabili cauzele și împrejurările producerii accidentului”, a declarat Augustin Brat, SPR Vaslui.
Cei doi tineri au împreună un copil în vârstă de 9 luni.

Dan Marian singurul parlamentar PDL din judet!

Barlad Online

 SURPRIZÃ Din doi parlamentari pe care PDL îi avea în judetul Vaslui a mai rãmas doar unul. Deputatul Sergiu Vizitiu si-a anuntat asearã plecarea la UNPR. O veste extrem de proastã pentru senatorul Dan Marian, pentru cã, în aceste conditii, rãmâne sã se strãduiascã singur sã resusciteze o organizatie, aflatã pe patul de moarte. Singurul ajutor rãmâne omul de afaceri Mihai Iacob, zis Himalaya!
Dupã alegeri, Dan Marian s-a putut consola cu faptul cã, în conditii potrivnice, au iesit doi parlamentari PDL în judetul Vaslui. Acum, însã, consolarea nu mai tine. Deputatul Sergiu Vizitiu a anuntat cã renuntã la PDL pentru UNPR. “În campania electoralã mi-am luat mai multe angajamente, atât fatã de electoratul din judetul Vaslui cât si fatã de oamenii care m-au spijinit, primari, consilieri, oameni care au fãcut parte din staff-ul electoral. Am ales sã mã înscriu în UNPR tocmai pentru a putea sã onorez aceste angajamente electorale. Pentru mine este un pas important pentru cã sunt mai tânãr în politicã si nu vreau ca cei de la PDL sã fie supãrati pe mine. Veti vedea cã UNPR va deveni o fortã în politica româneascã. Nu am fugit la putere, ci doar am pus umãrul la o constructie nouã, în care cred”, a declarat Sergiu Vizitiu.
Dan Marian nu e supãrat
Presedintele Organizatiei PDL Vaslui a declarat cã, în ciuda plecãrii din partid, deputatul Vizitiu rãmâne un prieten bun si nu regretã cã l-a convins sã intre în politicã. “Am aflat cã domnul deputat Sergiu Vizitiu are aceastã optiune politicã. Rãmâne însã unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Nu regret faptul cã, în urmã cu câteva luni, l-am convins sã intre în politicã, în echipa PDL si a fost un succes atât pentru mine cât si pentru el. Sunt convins cã va lupta, în continuare, pentru a-si duce la îndeplinire angajamentele electorale cã, în politicã, nu trebuie sã spui niciodatã. Cred, totusi, cã timpul îl va convinge cã locul sãu este tot la PDL. În altã ordine de idei, duminicã Organizatia Judeteanã PDL Vaslui va organiza într-un cadru festiv, Ziua Partidului, ocazie cu care ne vom întâlni cu alesii local PDL si vom discuta si despre acest subiect al plecãrilor sau venirilor. Asta e politica, n-am inventat-o noi!”, a declarat senatorul Dan Marian.

Ori luptãm ori murim otrãviti de Chevron!

Barlad Online


Marsul de pe 27 mai va fi decisiv
RÃSCOALÃ Grupul de Initiativã al Societãtii Civile Bârlad (GISCB) va organiza pe 27 mai un mars împotriva explorãrii si exploatãrii gazelor de sist si se sperã la o participare masivã a celor din localitate si din împrejurimi. Mai mult, sfidarea autoritãtilor bârlãdene, care au decis ca marsul sã se desfãsoare de la FEPA la Centrul de Afaceri, adicã la marginea orasului, a iritat bârlãdenii si Organizatiile Ecologice din România. La Bârlad vor fi concentrate echipe ale televiziunilor centrale, vor veni televiziuni internationale si se anuntã participarea unui consilier american din statul Pennsilvania – acolo unde s-a interzis Chevronului sã mai foreze deoarece au distrus mediul înconjurãtor si au deteriorat sãnãtatea oamenilor.
Luni, 27 mai, Realitatea TV este la Bârlad – cu Rares Bogdan si Andreea Cretulescu. Ei vor face, în direct, o emisiune despre pericolul Gazelor de Sist. Multi locuitori ai judetului Vaslui au urmãrit emisiunea realizatã acum câteva zile la Vama Veche, la care a participat de la Bârlad ca reprezentant al GISCB ing. Ovidiu Tiron. Emisiunea de atunci a avut peste trei milioane de telespectatori si s-au primit peste 150 000 de mesaje pe site-ul televiziunii, ceea ce nu s-a mai întâmplat în istoria TV. De aceea s-au decis cei de la Realitatea sã facã urmãtoarea emisiune pe 27 mai, la Bârlad, orasul devenind fanionul românesc în lupta contra gazelor de sist si a Chevron. La mars si-au anuntat participarea Asociatia “România Fãrã Ei”, “Vama Verde”, manifestanti contra gazelor de sist din Constanta si corespondenti ai mai multor televiziuni nationale si internationale. GISC Bârlad nu vrea sã dezvãluie încã ce strategie va folosi, pentru a contracara nesimtirea autoritãtilor locale care i-au expediat pe manifestanti la periferia orasului, din motive lesne de înteles: sã nu aibã surprize neplãcute si sã minimalizeze protestele. Deocamdatã se vehiculeazã faptul cã la marsul si mitingul de protest care se vor desfãsura pe 27 mai, va participa un consilier din Pennsilvania, care va aduce cu el mãrturii a ceea ce s-a întâmplat în statul sãu, cum a fost distrus mediul înconjurãtor si de ce s-au interzis gazele de sist în acel stat.

Pliant Chevron: Explorare = fracturare hidraulică. Compania americană va utiliza metoda mult controversată încă din perioada de explorare

Barlad Online

Compania americană Cheron va folosi procedura de fracturare hidraulică încă din perioada de explorare a resurselor de gaze de şist. Informaţia este făcută publică de către Chevron în pliantelele sale de informare, dar pare că nu a ajuns la autorităţile române care susţin că perioada de explorare durează cinci ani şi nu nu implică fracturarea hidraulică!!! Deoarece pliantul Chevron vine în opoziţie cu informaţiile pe care le au oficialii guvernamentali, Jurnalul Naţional le semnalează acestora documentul pus la dispoziţie public de compania americană. În acest caz credem că se impun clarificări absolut necesare pentru corecta informare a autorităţilor române.

Chevron dixit!
"Dacă rezultatele explorării sunt promiţătoare, la situl de explorare urmează o serie de operaţiuni menite să evalueze în detaliu viabilitatea comercială a zăcămăntului. Este posibil ca în această etapă să se recurgă la fracturare hidraulică pentru a testa exact în ce măsură argila gazeiferă poate fi fracturată spre eliberarea rezervelor de gaz natural. În timpul fracturării hidraulice, instalaţia de foraj este din nou îndepărtată şi în locul ei sunt instalate mai multe unităţi de pompare, care pompează la înaltă presiune în puţ, un fluid pe bază de apă", se menţionează în pliantul Chevron, obţinut de ONG-ul Vama Verde. Fluidul pe bază de apă la care se face referire în pliant conţine temutele substanţe cancerigene împotriva cărora protestează organizaţiile ecologiste.
Informaţiile din pliantul Chevron detaliază şi modul de desfăşurare a procedurii de fracturare hidraulică: “această operaţiune generează o reţea de fisuri în argila gazeiferă care permite gazului natural să curgă spre sondă. Procesul poate dura câteva zile în funcţie de numărul sesiunilor de fracturare. Dacă rezultatele sunt în continuare încurajatoare, se forează mai multe sonde în situl de explorare şi se continuă procesul de fracturare hidraulică”.
Rovana Plumb explica, zilele trecute, că după prima etapă, respectiv prospecţiunea, care durează doi ani, urmează explorarea, care durează în jur de cinci ani, şi care nu presupune utilizarea metodei de fracturare hidraulică. "Pentru această etapă, nu este nevoie de evaluarea impactului asupra mediului, întrucât "explorarea se realizează prin metode clasice de explorare aplicate/sonde forate în România de zeci de ani", a declarat Rovana Plumb, potrivit Agerpres. Ministrul îşi exprimase speranţa ca în câţiva ani, cele 750 de substanţe chimice periculoase care sunt introduse în sol prin fracturare hidarulică, să fie înlocuite cu amidon.

Unde sapă până la urmă Chevron?
O altă informaţie din pliantul Chevron o contrazice din nou pe ministrul Mediului care declara că "lucrările de explorare a gazelor de şist în Vama Veche, Costineşti şi Bârlad vor ocoli ariile protejate şi vor asigura o distanţă de cel puţin un kilometru de la ţărmul Mării Negre, fiind interzisă forarea în oraşe sau zone locuite, în apropiere de obiective turistice sau culturale, arii protejate prin legislaţia în vigoare. Se pare că cei de la Chevron vor face cu totul altceva. Potrivit plianutului, odată ales terenul unde va fi amplasată plaforma de foraj, se aduce instalaţia care forează până la mii de metri adâncime pentru a pătrunde formaţiunile de argilă. Această instalaţie funcţionează fără oprire până la finalizarea puţului, iar distanţa minimă faţă de casele din apropiere este de 300 de metri (!!!) “prin urmare nivelul de poluare fonică este mai scăzut decât cel cauzat de trafic” (sic).
Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a emis aprobare, recent, pentru lucrări de prospecţiuni seismice în vederea identificării resurselor din Costineşti şI Vama Veche. Chevron deţine concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiuni a gazelor de şist la trei blocuri din România cu o suprafaţă de 270.000 de hectare (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad). Potrivit estimărilor Agenţiei americane de informaţii privind energia, România, Ungaria şi Bulgaria au, împreună, rezerve de gaze de şist de 538 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi necesarul României pentru aproape 40 de ani.

UE reevaluează fracturarea
Uniunea Europeană (UE) va reevalua în acest an fracturarea hidraulică şi problemele de mediu asociate acestui proces tehnologic, a declarat comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, citat de ziarul Die Welt. "Protejarea zonelor unde există apă potabilă şi subterană este absolut corectă", iar UE va analiza mai atent în acest an fracturarea hidraulică, a afirmat Oettinger. Fracturarea hidraulică, prin care se injectează cantităţi mari de apă, nisip şi chimicale în formaţiuni de rocă de şist pentru a extrage gaze, este contestată de organizaţiile pentru protecţia mediului, care susţin că procesul poate contamina pânza freatică.
În timp ce UE se gândeşte la reevaluarea gazelor de şist, statul New York a decis prelungirea până în 2015 a moratoriului instituit în 2008 pentru explorarea gazelor de şist. Statele Unite au început exploatarea gazelor de şist în urmă cu zece ani şi au ajuns să aibă rezerve de gaze foarte mari. 

Taxa de 80% propusă de Polonia pentru extragerea gazelor de şist descurajează investitorii

Barlad Online

Polonia ar putea frâna dezvoltarea industriei gazelor de şist, cu un potenţial uriaş în acest stat, după ce mai multe investiţii au eşuat, iar guvernul a transmis semnale că va impune condiţii dure investitorilor străini, inclusiv o taxă de 80% pe profiturile generate, scrie Bloomberg.

Polonia ar putea frâna dezvoltarea industriei gazelor de şist, cu un potenţial uriaş în acest stat, după ce mai multe investiţii au eşuat, iar guvernul a transmis semnale că va impune condiţii dure investitorilor străini, inclusiv o taxă de 80% pe profiturile generate.
Dintre cele 39 de proiecte de explorare planificate pentru acest an, până în luna mai au fost iniţiate numai două, potrivit datelor Ministerului Mediului din Polonia, citate de Bloomberg.
Guvernul vrea să impună companiilor de explorare să intre în parteneriate cu o societate de stat odată cu trecerea la faza de extracţie. Totodată, executivul a anunţat că intenţionează să introducă o taxă de 80% pe profiturile generate din gaze de şist. Ambele măsuri au fost anunţate în toamna anului trecut.
"Polonezii au încercat să vândă pielea ursului din pădure. A avut efecte extrem de negative asupra proiectelor de gaze de şist, subliniate de numărul neglijabil de puţuri forate în ultimele câteva luni", comentează pentru Bloomberg Tom Maj, directorul operaţiunilor din Polonia la compania canadiană Talisman Energy, care s-a retras recent din ţară.
În ultimii ani, numeroase companii americane şi canadiene s-au înghesuit să prospecteze după gaze de şist în Polonia, unde se estimează că există cele mai bogate rezerve din Europa.
Guvernul condus de premierul Donald Tusk a încercat să asigure securitatea energetică a Poloniei din resurse interne, reducând dependenţa de importurile de gaze din Rusia, de la gigantul Gazprom. Proiectele de explorare începute de companii precum Chevron (SUA) sau Nexen (Canada) ar fi generat investiţii estimate la 4,5 miliarde de dolari.
Polonia importă aproximativ două treimi din necesarul de gaze naturale de la Gazprom.
Multe companii, printre care şi Chevron, au anunţat că nu vor renunţa la Polonia şi se aşteaptă să rămână în ţară pe termen lung.
Totuşi, rezultatele dezamăgitoare înregistrate de unii investitori mai vechi a determinat trei companii să-şi facă bagajele.
Grupul american Exxon Mobil s-a retras în iunie din Polonia după rezultate dezamăgitoare înregistrate la primele puţuri de explorare săpate în ţară. Talisman a plecat din Polonia invocând o schimbare de strategie.
Pe 7 mai, Marathon Oil (SUA) a anunţat că renunţă la Polonia şi caută investitori pentru cele 11 licenţe pe care le deţine, după ce proiectele de explorare desfăşurate în ţară nu au avut rezultate comerciale.
Retragerea Talisman şi Marathon nu va afecta lucrările de explorare care vor continua la perimetrele respective, a declarat pe 8 mai un oficial al Ministerului Mediului.
Guvernul a acordat aproximativ 100 de licenţe de explorare către peste 20 de companii, care au propus construcţia a cel puţin 300 de puţuri de explorare, cu investiţii estimate la 4,5 miliarde de dolari.
În 2011, Administraţia pentru Informaţii în domeniul Energiei din SUA estima că Polonia deţine cele mai mari rezerve recuperabile de gaze de şist din Europa, echivalente cu aproape un sfert din resursele estimate în Statele Unite.
Unii investitori par însă nemulţumiţi de abordarea guvernului, îndeosebi de intenţia de a aplica taxe ridicate pe industria gazelor de şist.
"Cine va veni cu miliarde de dolari pentru a monetiza gazele dacă guvernul discută preluarea unei părţi uriaşe din profit de la companii?", comentează un executiv al San Leon Energy, care a demisionat recent din funcţia de director de explorare în Polonia.
Alte companii sugerează că au avut ghinion în Polonia.
"Explorarea unui nou bazin este întotdeauna o afacere extrem de riscantă şi costisitoare. Cu toate acestea, datele geologice au oferit unele motive de optimism. Mai mult, situaţia generală a pieţei era atractivă: preţuri relativ mari la gaze în Europa, acces bun la infrastructură şi, desigur, senzaţia că proiectul beneficiază de sprijin puternic din interior din raţiuni geopolitice", comentează executivul polonez al Talisman Energy.
După ce aspectele tehnice ale proiectului s-au dovedit mai complexe decât se anticipa, impunând investiţii mai mari şi un proces mai îndelungat de dezvoltare, companiile au aşteptat "încurajări" din partea guvernului, însă atitudinea autorităţilor a virat în direcţia opusă, continuă acesta.
"Ne-am trezit prinşi într-o discuţie ciudată despre reglementare, taxe şi participarea statului, aspecte care nu par să aibă vreo legătură cu realităţile ciclului de investiţie sau cu echilibrul risc-profit", consideră reprezentantul Talisman Energy.
Cu toate acestea, lucrările de explorare vor continua la majoritatea perimetrelor pentru care au fost acordate licenţe. Printre companiile care vor continua să opereze în Polonia se numără Chevron şi Total (Franţa).
Dintre investitorii mai mici, companii precum San Leon, 3Legs Resources (SUA) şi BNK Petroleum (Canada) au semnalat că vor continua activităţile.
Companiile de stat PKN Orlen şi PGNiG vor fora de asemenea în acest an mai multe puţuri de explorare.

Rusia finanţează protestele împotriva gazelor de şist din Europa

Barlad Online

Revoluţia gazelor de şist în Europa ar putea să nu fie atât de rapidă şi productivă ca în SUA din cauza opoziţiei ferme manifestate de Rusia, suspecată de specialiştii din domeniu că se află în spatele protestelor faţă de exploatarea acestor resurse, în special în estul Europei unde miza este mai puternică, comentează publicaţia electronică EUObserver.

În vestul Europei, Franţa şi Germania conduc grupul ţărilor care au decis suspendarea explorărilor gazelor de şist. Situaţia este cu totul diferit de cealaltă parte a Cordinei de Fier. Primul mare câmp de luptă european pentru gazele naturale va fi, se pare, Europa de Est, unde perspectiva securităţii energetice a Rusiei reprezintă o mare problemă. De asemenea, se pot găsi indicii ale “războiului rece" în abordarea adoptată de companiile americane din domeniul petrolului şi gazelor şi de către guvernul SUA.

Americanii au tendinţa să profite la maximum de pe urma revoluţiei proprii a gazelor de şist şi de independenţa energetică rezultată din aceasta. În acelaşi timp, ei cred că gazele naturale constituie o problemă geopolitică.

Un analist de la Alianţa americană pentru gazele naturale (ANGA), care reuneşte grupurile de lobby ce reprezintă 26 de companii nord-americane din acest domeniu, a declarat pentru EUObserver că Rusia finanţează în prezent organizaţiile de mediu care se opun exploatării gazelor de şist.

La polul opus, SUA încurajează ţările europene să treacă la exploatarea acestora. În primul rând, cele mai multe dintre marile companii de petrol şi gaze sunt americane, cum ar fi Chevron, care prospectează mai mult de 3 milioane de acri de teren în Polonia şi România cu privire la potenţialul de producţie de gaze naturale.

În al doilea rând, fiecare kilowatt rezultat din gaze naturale europene reduce dependenţa de gigantul energetic rus Gazprom, mai scrie publicaţia menţionată.

Potrivit lui John R. Lyman, directorul pentru politici energetice şi de mediu, la Atlantic Council, în prezent cel mai bine pregătite pentru extracţia gazelor de şist în rândul ţărilor europene sunt Polonia şi România. De asemenea, se aşteaptă ca Lituania să facă din gazele de şist o temă centrală în timpul preşedinţiei sale a Consiliului UE, din a doua jumătate a acestui an.

Guvernul lituanian consideră că rezervele sale de gaze de şist ar putea depăşi de 10 ori cele 3,3 miliarde de metri cubi de gaze importate în 2012 din Rusia.

În acelaşi timp, cei care se aşteaptă la o revoluţie a gazelor de şist în Europa în stil american ar putea să fie dezamăgiţi: doar pentru prospecţiuni geologice este necesar să fie ridicate mii de sonde, proces care s-ar putea întinde pe durata a cel puţin cinci ani sau chiar poate şi mai mult în unele ţări.

În raportul său, preluat de Agerpres, Atlantic Council subliniază că “în timp ce gazele neconvenţionale ar putea probabil să crească securitatea energetică, pe termen lung, în unele ţări, în special în Europa de Est, Uniunea Europeana pe ansamblu nu va simţi ce au dat resursele suplimentare de gaze în Statele Unite".

“SUA investesc deja de 15 ani în gazele de şist, aici nu se poate apăsa doar pe comutator", spune John R. Lyman.

“Dezbaterea europeană cu privire la gazele de şist, în special cu privire la avantajele şi dezavantajele fracturării hidraulice ia în prezent amploare. Dar nimeni nu ar trebui să fie surprins că în lumea de după războiul rece, un rol important în dezbatere îl joacă geografia", mai scrie publicaţia preluată de Rbc.