Barlad Online
Compania americană Cheron va folosi procedura de fracturare hidraulică încă din perioada de explorare a resurselor de gaze de şist. Informaţia este făcută publică de către Chevron în pliantelele sale de informare, dar pare că nu a ajuns la autorităţile române care susţin că perioada de explorare durează cinci ani şi nu nu implică fracturarea hidraulică!!! Deoarece pliantul Chevron vine în opoziţie cu informaţiile pe care le au oficialii guvernamentali, Jurnalul Naţional le semnalează acestora documentul pus la dispoziţie public de compania americană. În acest caz credem că se impun clarificări absolut necesare pentru corecta informare a autorităţilor române.
Chevron dixit!
"Dacă rezultatele explorării sunt promiţătoare, la situl de explorare urmează o serie de operaţiuni menite să evalueze în detaliu viabilitatea comercială a zăcămăntului. Este posibil ca în această etapă să se recurgă la fracturare hidraulică pentru a testa exact în ce măsură argila gazeiferă poate fi fracturată spre eliberarea rezervelor de gaz natural. În timpul fracturării hidraulice, instalaţia de foraj este din nou îndepărtată şi în locul ei sunt instalate mai multe unităţi de pompare, care pompează la înaltă presiune în puţ, un fluid pe bază de apă", se menţionează în pliantul Chevron, obţinut de ONG-ul Vama Verde. Fluidul pe bază de apă la care se face referire în pliant conţine temutele substanţe cancerigene împotriva cărora protestează organizaţiile ecologiste.
Informaţiile din pliantul Chevron detaliază şi modul de desfăşurare a procedurii de fracturare hidraulică: “această operaţiune generează o reţea de fisuri în argila gazeiferă care permite gazului natural să curgă spre sondă. Procesul poate dura câteva zile în funcţie de numărul sesiunilor de fracturare. Dacă rezultatele sunt în continuare încurajatoare, se forează mai multe sonde în situl de explorare şi se continuă procesul de fracturare hidraulică”.
Rovana Plumb explica, zilele trecute, că după prima etapă, respectiv prospecţiunea, care durează doi ani, urmează explorarea, care durează în jur de cinci ani, şi care nu presupune utilizarea metodei de fracturare hidraulică. "Pentru această etapă, nu este nevoie de evaluarea impactului asupra mediului, întrucât "explorarea se realizează prin metode clasice de explorare aplicate/sonde forate în România de zeci de ani", a declarat Rovana Plumb, potrivit Agerpres. Ministrul îşi exprimase speranţa ca în câţiva ani, cele 750 de substanţe chimice periculoase care sunt introduse în sol prin fracturare hidarulică, să fie înlocuite cu amidon.
Unde sapă până la urmă Chevron?
O altă informaţie din pliantul Chevron o contrazice din nou pe ministrul Mediului care declara că "lucrările de explorare a gazelor de şist în Vama Veche, Costineşti şi Bârlad vor ocoli ariile protejate şi vor asigura o distanţă de cel puţin un kilometru de la ţărmul Mării Negre, fiind interzisă forarea în oraşe sau zone locuite, în apropiere de obiective turistice sau culturale, arii protejate prin legislaţia în vigoare. Se pare că cei de la Chevron vor face cu totul altceva. Potrivit plianutului, odată ales terenul unde va fi amplasată plaforma de foraj, se aduce instalaţia care forează până la mii de metri adâncime pentru a pătrunde formaţiunile de argilă. Această instalaţie funcţionează fără oprire până la finalizarea puţului, iar distanţa minimă faţă de casele din apropiere este de 300 de metri (!!!) “prin urmare nivelul de poluare fonică este mai scăzut decât cel cauzat de trafic” (sic).
Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a emis aprobare, recent, pentru lucrări de prospecţiuni seismice în vederea identificării resurselor din Costineşti şI Vama Veche. Chevron deţine concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiuni a gazelor de şist la trei blocuri din România cu o suprafaţă de 270.000 de hectare (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad). Potrivit estimărilor Agenţiei americane de informaţii privind energia, România, Ungaria şi Bulgaria au, împreună, rezerve de gaze de şist de 538 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi necesarul României pentru aproape 40 de ani.
UE reevaluează fracturarea
Uniunea Europeană (UE) va reevalua în acest an fracturarea hidraulică şi problemele de mediu asociate acestui proces tehnologic, a declarat comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, citat de ziarul Die Welt. "Protejarea zonelor unde există apă potabilă şi subterană este absolut corectă", iar UE va analiza mai atent în acest an fracturarea hidraulică, a afirmat Oettinger. Fracturarea hidraulică, prin care se injectează cantităţi mari de apă, nisip şi chimicale în formaţiuni de rocă de şist pentru a extrage gaze, este contestată de organizaţiile pentru protecţia mediului, care susţin că procesul poate contamina pânza freatică.
În timp ce UE se gândeşte la reevaluarea gazelor de şist, statul New York a decis prelungirea până în 2015 a moratoriului instituit în 2008 pentru explorarea gazelor de şist. Statele Unite au început exploatarea gazelor de şist în urmă cu zece ani şi au ajuns să aibă rezerve de gaze foarte mari.
Compania americană Cheron va folosi procedura de fracturare hidraulică încă din perioada de explorare a resurselor de gaze de şist. Informaţia este făcută publică de către Chevron în pliantelele sale de informare, dar pare că nu a ajuns la autorităţile române care susţin că perioada de explorare durează cinci ani şi nu nu implică fracturarea hidraulică!!! Deoarece pliantul Chevron vine în opoziţie cu informaţiile pe care le au oficialii guvernamentali, Jurnalul Naţional le semnalează acestora documentul pus la dispoziţie public de compania americană. În acest caz credem că se impun clarificări absolut necesare pentru corecta informare a autorităţilor române.
Chevron dixit!
"Dacă rezultatele explorării sunt promiţătoare, la situl de explorare urmează o serie de operaţiuni menite să evalueze în detaliu viabilitatea comercială a zăcămăntului. Este posibil ca în această etapă să se recurgă la fracturare hidraulică pentru a testa exact în ce măsură argila gazeiferă poate fi fracturată spre eliberarea rezervelor de gaz natural. În timpul fracturării hidraulice, instalaţia de foraj este din nou îndepărtată şi în locul ei sunt instalate mai multe unităţi de pompare, care pompează la înaltă presiune în puţ, un fluid pe bază de apă", se menţionează în pliantul Chevron, obţinut de ONG-ul Vama Verde. Fluidul pe bază de apă la care se face referire în pliant conţine temutele substanţe cancerigene împotriva cărora protestează organizaţiile ecologiste.
Informaţiile din pliantul Chevron detaliază şi modul de desfăşurare a procedurii de fracturare hidraulică: “această operaţiune generează o reţea de fisuri în argila gazeiferă care permite gazului natural să curgă spre sondă. Procesul poate dura câteva zile în funcţie de numărul sesiunilor de fracturare. Dacă rezultatele sunt în continuare încurajatoare, se forează mai multe sonde în situl de explorare şi se continuă procesul de fracturare hidraulică”.
Rovana Plumb explica, zilele trecute, că după prima etapă, respectiv prospecţiunea, care durează doi ani, urmează explorarea, care durează în jur de cinci ani, şi care nu presupune utilizarea metodei de fracturare hidraulică. "Pentru această etapă, nu este nevoie de evaluarea impactului asupra mediului, întrucât "explorarea se realizează prin metode clasice de explorare aplicate/sonde forate în România de zeci de ani", a declarat Rovana Plumb, potrivit Agerpres. Ministrul îşi exprimase speranţa ca în câţiva ani, cele 750 de substanţe chimice periculoase care sunt introduse în sol prin fracturare hidarulică, să fie înlocuite cu amidon.
Unde sapă până la urmă Chevron?
O altă informaţie din pliantul Chevron o contrazice din nou pe ministrul Mediului care declara că "lucrările de explorare a gazelor de şist în Vama Veche, Costineşti şi Bârlad vor ocoli ariile protejate şi vor asigura o distanţă de cel puţin un kilometru de la ţărmul Mării Negre, fiind interzisă forarea în oraşe sau zone locuite, în apropiere de obiective turistice sau culturale, arii protejate prin legislaţia în vigoare. Se pare că cei de la Chevron vor face cu totul altceva. Potrivit plianutului, odată ales terenul unde va fi amplasată plaforma de foraj, se aduce instalaţia care forează până la mii de metri adâncime pentru a pătrunde formaţiunile de argilă. Această instalaţie funcţionează fără oprire până la finalizarea puţului, iar distanţa minimă faţă de casele din apropiere este de 300 de metri (!!!) “prin urmare nivelul de poluare fonică este mai scăzut decât cel cauzat de trafic” (sic).
Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a emis aprobare, recent, pentru lucrări de prospecţiuni seismice în vederea identificării resurselor din Costineşti şI Vama Veche. Chevron deţine concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiuni a gazelor de şist la trei blocuri din România cu o suprafaţă de 270.000 de hectare (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad). Potrivit estimărilor Agenţiei americane de informaţii privind energia, România, Ungaria şi Bulgaria au, împreună, rezerve de gaze de şist de 538 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi necesarul României pentru aproape 40 de ani.
UE reevaluează fracturarea
Uniunea Europeană (UE) va reevalua în acest an fracturarea hidraulică şi problemele de mediu asociate acestui proces tehnologic, a declarat comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, citat de ziarul Die Welt. "Protejarea zonelor unde există apă potabilă şi subterană este absolut corectă", iar UE va analiza mai atent în acest an fracturarea hidraulică, a afirmat Oettinger. Fracturarea hidraulică, prin care se injectează cantităţi mari de apă, nisip şi chimicale în formaţiuni de rocă de şist pentru a extrage gaze, este contestată de organizaţiile pentru protecţia mediului, care susţin că procesul poate contamina pânza freatică.
În timp ce UE se gândeşte la reevaluarea gazelor de şist, statul New York a decis prelungirea până în 2015 a moratoriului instituit în 2008 pentru explorarea gazelor de şist. Statele Unite au început exploatarea gazelor de şist în urmă cu zece ani şi au ajuns să aibă rezerve de gaze foarte mari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu