Barlad Online
ei doi experți au zugrăvit o imagine cât se poate de sugestivă a ceea ce înseamnă exploatarea gazelor de șist și fracționare hidraulică și, mai ales, care sunt părțile bune și care sunt cele rele. Profesorul Codrea a subliniat de la bun început că nu este partizanul nimănui: nici al celor de la Chevron, dar nici al contestatarilor.
“Instalația de foraj este o adevărată uzină și, automat, perturbă mediul. Trebuie spus că extragerea gazului de șist se face foarte greu. Necesită operațiuni și tehnologii complexe, care nici pe departe nu sunt infailibile. Este și cazul fracturării hidraulice. Volumul mare de fluid utilizat nu va permite, cu siguranță, să poată fi gestionat prin depozitarea lui în rezervoare. Atunci, se fac excavații în pământ pentru a se amenaja așa numitele bataluri, niște gropi imense izolate cu o geomembrană, însă oricât de bine ar fi făcute, ar fi utopic să credem că totul va rămâne acolo. Vor exista, fără îndoială, scăpări, iar cei care au lucrat în petrol o știu foarte bine”, a spus profesorul Codrea.
Trebuie să subliniem un amănunt deloc lipsit de importanță: Codrea a lucrat o perioadă lungă în domeniul petrolier, astfel încât cunoaște foarte bine industria de extracție a hidrocarburilor, atât cu părțile ei bune, cât, mai ales, cu cele rele, pe care marile corporații (gen Chevron) încearcă din răsputeri să le ascundă. Vorbim aici despre fenomenele care apar în timpul extracției gazelor de șist prin fracționare hidraulică și care, însumate, duc spre o veritabilă catastrofă ecologică: otrăvirea câmpurilor acvifere, a pânzei de ape freatică, degradarea terenurilor agricole, distrugerea faunei etc.
“În primul rând, această tehnologie de extragere nu este infailibilă, iar România nu are experiență în exploatarea gazelor de șist. Când vehiculezi gaz, vei avea întotdeauna scăpări fie la nivelul sondei, fie în transportul acestuia, iar acest lucru va duce la degradarea peisajului din zonă, a ecosistemului, la poluare acviferă etc”, a mai spus Codrea.
“Se poate să rămâneți cu mediul devastat”
O altă problemă ridicată de specialiști s-a referit la faptul că toate marile corporații (ca și Chevron) din această industrie păstrează sub cheie aspectele delicate ale exploatării zăcămintelor de gaz de șist. Este vorba inclusiv despre rețeta fluidului care este injectat la mari adâncimi pentru a scoate gazul, un cocktail de soluții chimice nocive pentru ecosistem și sănătatea oamenilor. Iar profesorul Șabliovschi a avut o intervenție cât se poate de elocventă: “Atât timp cât nu știm ce conține, cum să fiu de acord cu exploatarea? Aia e problema!”
Profesorul Codrea a atins o altă latură sensibilă: “M-am străduit, cu foarte multă osârdie, să găsesc undeva contractul cu firma americană. Nu a fost chip. Am apelat și la colegi de-ai mei. Sigur, căi oficiale, căi mai puțin oficiale, tot n-am reușit. Ceea ce îmi ridică mie niște semne de întrebare ține de această lipsă de transparență: cine l-a semnat, când l-a semnat, cu ce condiții. Se poate să rămâneți cu mediul devastat și doar cu un mic folos din redevențe. Iar la redevențe nu vreau să încep acuma o discuție pentru că este mai mult politică decât strict profesional geologică, dar eu personal sunt întristat cât de mici sunt”.
Concluzia cea mai evidentă care s-a desprins în urma acestui seminar științific a fost că beneficiile exploatării gazelor de șist prin fracționare hidraulică pălesc totalmente în comparație cu dezastrul ecologic pe care îl lasă în urmă.
Profesorul Codrea a susținut cu tărie că decizia privind înființarea unei exploatări de gaz de șist ar trebui să aparțină în totalitate societății civile: “Eu doar v-am prezentat și părți bune și părți rele. Decizia trebuie să fie a dumneavoastră, a societății civile, a comunității locale!”
Seminarul științiific și dezbaterea publică găzduite și organizate de Muzeul “Vasile Pârvan”, la sfârșitul săptămânii trecute, au pus punctul pe “i” în ceea ce privește exploatarea gazelor de șist prin fracționare hidraulică.
Doi experți în domeniu - profesorii universitari Vlad Codrea și Victor Șabliovschi - au arătat clar că beneficiile sunt infinit mai mici față de dezastrul ecologic pe care îl lasă în urmă o astfel de industrie. Decizia pentru demararea unor exploatări în zona Bârladului nu poate aparține decât comunității locale. La manifestări ar fi trebuit să participe și un al treilea expert - profesorul universitar Mihai Remus Șaramet, însă a declinat invitația în ultima clipă. Motivul: va participa, săptămâna aceasta, la București, la o acțiune similară sponsorizată de Chevron!
O dezbatere care a avut privilegiul de a fi moderată de doi experți în domeniu, desfășurată la sfârșitul săptămânii trecute, la Bârlad, a avut darul de a sublinia încă o dată semnalele de alarmă trase de cotidianul nostru și societatea civilă: exploatarea gazelor de șist prin folosirea tehnologiei de fracționare hidraulică reprezintă un real pericol pentru mediul înconjurător și siguranța comunității locale. Seminarul științific, care s-a transformat într-o dezbatere publică, s-a desfășurat sâmbătă, 10 martie, de la ora 11, la Pavilionul Expozițional “Marcel Guguianu”. Manifestarea a fost organizată de Muzeul “Vasile Pârvan”, în colaborare cu Societatea de Geografie - Filiala Vaslui și Primăria Bârlad. A fost prezent și prefectul de Vaslui - Levente Cszaba Szekely - dar și alți politicieni locali și reprezentanți ai administrației publice.
Mai important, acțiunea s-a bucurat de prezența a peste 200 de bârlădeni, semn că oamenii locului sunt din ce în ce mai sensibili la problemele de mediu. Cei prezenți au avut ocazia să asculte opiniile avizate ale unor experți în domeniu, precum Vlad Codrea, profesor universitar la Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, și Victor Șabliovschi, profesor universitar la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași. Inițial, moderatorii au fost trei, celor doi trebuind să li se alăture o altă voce în domeniu, respectiv profesorul universitar Mihai Remus Șaramet, de la universitatea ieșeană.
În ultima clipă, potrivit spuselor lui Mircea Mamalaucă, directorul muzeului bârlădean, acesta a anunțat că nu mai poate veni: “Am discutat cu domnul Șaramet pe parcursul întregii săptămâni. Astăzi dimineață, mașina muzeului a plecat să-i ia pe domnii profesori de la Iași, dar domnul Șaramet a declinat invitația. A spus că a primit o invitație de la Chevron pentru marți, la București. Vă las pe dumneavoastră să trageți toate concluziile”.
Într-adevăr, anunțul i-a pus pe gânduri pe mulți dintre cei prezenți în sală. Cât despre semnificația gestului profesorului Șaramet, nu se pot spune prea multe. E clar de ce parte a baricadei se situează, iar motivele care l-au făcut să se răzgândeasă par să nu aibă nimic de-a face cu știința.
“Această tehnologie de extragere nu este infailibilă”Doi experți în domeniu - profesorii universitari Vlad Codrea și Victor Șabliovschi - au arătat clar că beneficiile sunt infinit mai mici față de dezastrul ecologic pe care îl lasă în urmă o astfel de industrie. Decizia pentru demararea unor exploatări în zona Bârladului nu poate aparține decât comunității locale. La manifestări ar fi trebuit să participe și un al treilea expert - profesorul universitar Mihai Remus Șaramet, însă a declinat invitația în ultima clipă. Motivul: va participa, săptămâna aceasta, la București, la o acțiune similară sponsorizată de Chevron!
O dezbatere care a avut privilegiul de a fi moderată de doi experți în domeniu, desfășurată la sfârșitul săptămânii trecute, la Bârlad, a avut darul de a sublinia încă o dată semnalele de alarmă trase de cotidianul nostru și societatea civilă: exploatarea gazelor de șist prin folosirea tehnologiei de fracționare hidraulică reprezintă un real pericol pentru mediul înconjurător și siguranța comunității locale. Seminarul științific, care s-a transformat într-o dezbatere publică, s-a desfășurat sâmbătă, 10 martie, de la ora 11, la Pavilionul Expozițional “Marcel Guguianu”. Manifestarea a fost organizată de Muzeul “Vasile Pârvan”, în colaborare cu Societatea de Geografie - Filiala Vaslui și Primăria Bârlad. A fost prezent și prefectul de Vaslui - Levente Cszaba Szekely - dar și alți politicieni locali și reprezentanți ai administrației publice.
Mai important, acțiunea s-a bucurat de prezența a peste 200 de bârlădeni, semn că oamenii locului sunt din ce în ce mai sensibili la problemele de mediu. Cei prezenți au avut ocazia să asculte opiniile avizate ale unor experți în domeniu, precum Vlad Codrea, profesor universitar la Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, și Victor Șabliovschi, profesor universitar la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași. Inițial, moderatorii au fost trei, celor doi trebuind să li se alăture o altă voce în domeniu, respectiv profesorul universitar Mihai Remus Șaramet, de la universitatea ieșeană.
În ultima clipă, potrivit spuselor lui Mircea Mamalaucă, directorul muzeului bârlădean, acesta a anunțat că nu mai poate veni: “Am discutat cu domnul Șaramet pe parcursul întregii săptămâni. Astăzi dimineață, mașina muzeului a plecat să-i ia pe domnii profesori de la Iași, dar domnul Șaramet a declinat invitația. A spus că a primit o invitație de la Chevron pentru marți, la București. Vă las pe dumneavoastră să trageți toate concluziile”.
Într-adevăr, anunțul i-a pus pe gânduri pe mulți dintre cei prezenți în sală. Cât despre semnificația gestului profesorului Șaramet, nu se pot spune prea multe. E clar de ce parte a baricadei se situează, iar motivele care l-au făcut să se răzgândeasă par să nu aibă nimic de-a face cu știința.
ei doi experți au zugrăvit o imagine cât se poate de sugestivă a ceea ce înseamnă exploatarea gazelor de șist și fracționare hidraulică și, mai ales, care sunt părțile bune și care sunt cele rele. Profesorul Codrea a subliniat de la bun început că nu este partizanul nimănui: nici al celor de la Chevron, dar nici al contestatarilor.
“Instalația de foraj este o adevărată uzină și, automat, perturbă mediul. Trebuie spus că extragerea gazului de șist se face foarte greu. Necesită operațiuni și tehnologii complexe, care nici pe departe nu sunt infailibile. Este și cazul fracturării hidraulice. Volumul mare de fluid utilizat nu va permite, cu siguranță, să poată fi gestionat prin depozitarea lui în rezervoare. Atunci, se fac excavații în pământ pentru a se amenaja așa numitele bataluri, niște gropi imense izolate cu o geomembrană, însă oricât de bine ar fi făcute, ar fi utopic să credem că totul va rămâne acolo. Vor exista, fără îndoială, scăpări, iar cei care au lucrat în petrol o știu foarte bine”, a spus profesorul Codrea.
Trebuie să subliniem un amănunt deloc lipsit de importanță: Codrea a lucrat o perioadă lungă în domeniul petrolier, astfel încât cunoaște foarte bine industria de extracție a hidrocarburilor, atât cu părțile ei bune, cât, mai ales, cu cele rele, pe care marile corporații (gen Chevron) încearcă din răsputeri să le ascundă. Vorbim aici despre fenomenele care apar în timpul extracției gazelor de șist prin fracționare hidraulică și care, însumate, duc spre o veritabilă catastrofă ecologică: otrăvirea câmpurilor acvifere, a pânzei de ape freatică, degradarea terenurilor agricole, distrugerea faunei etc.
“În primul rând, această tehnologie de extragere nu este infailibilă, iar România nu are experiență în exploatarea gazelor de șist. Când vehiculezi gaz, vei avea întotdeauna scăpări fie la nivelul sondei, fie în transportul acestuia, iar acest lucru va duce la degradarea peisajului din zonă, a ecosistemului, la poluare acviferă etc”, a mai spus Codrea.
“Se poate să rămâneți cu mediul devastat”
O altă problemă ridicată de specialiști s-a referit la faptul că toate marile corporații (ca și Chevron) din această industrie păstrează sub cheie aspectele delicate ale exploatării zăcămintelor de gaz de șist. Este vorba inclusiv despre rețeta fluidului care este injectat la mari adâncimi pentru a scoate gazul, un cocktail de soluții chimice nocive pentru ecosistem și sănătatea oamenilor. Iar profesorul Șabliovschi a avut o intervenție cât se poate de elocventă: “Atât timp cât nu știm ce conține, cum să fiu de acord cu exploatarea? Aia e problema!”
Profesorul Codrea a atins o altă latură sensibilă: “M-am străduit, cu foarte multă osârdie, să găsesc undeva contractul cu firma americană. Nu a fost chip. Am apelat și la colegi de-ai mei. Sigur, căi oficiale, căi mai puțin oficiale, tot n-am reușit. Ceea ce îmi ridică mie niște semne de întrebare ține de această lipsă de transparență: cine l-a semnat, când l-a semnat, cu ce condiții. Se poate să rămâneți cu mediul devastat și doar cu un mic folos din redevențe. Iar la redevențe nu vreau să încep acuma o discuție pentru că este mai mult politică decât strict profesional geologică, dar eu personal sunt întristat cât de mici sunt”.
Concluzia cea mai evidentă care s-a desprins în urma acestui seminar științific a fost că beneficiile exploatării gazelor de șist prin fracționare hidraulică pălesc totalmente în comparație cu dezastrul ecologic pe care îl lasă în urmă.
Profesorul Codrea a susținut cu tărie că decizia privind înființarea unei exploatări de gaz de șist ar trebui să aparțină în totalitate societății civile: “Eu doar v-am prezentat și părți bune și părți rele. Decizia trebuie să fie a dumneavoastră, a societății civile, a comunității locale!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu