Barlad Online
Cei doi specialisti de marcã invitati la Bârlad sã conferentieze pe tema gazelor de sist din zonã s-au pronuntat împotriva explorãrii si exploatãrii rezervelor de hidrocarburi din apropierea localitãtii. Chiar dacã destul de voalat, atât prof. univ. dr. Vlad Codrea, cât si prof. asociat Victor Sabliovschi au declarat cã metoda fractionãrii hidraulice, singura utilizatã la acest moment pentru extractia gazelor de sist, poate duce la poluarea solului si a apei, la producerea accidentelor de sondã si chiar la scãpãri de gaz pe traseu.
Sâmbãtã, Pavilionul Muzeal “Marcel Guguianu” a gãzduit conferinta “Gazele de sist si evantuala lor exploatare în zona Bârladului”, organizatã de Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad cu sprijinul Societãtii de Geografie – Filiala Vaslui. Desi organizatorii au invitat patru specialisti care sã dezbatã aceastã problemã, numai doi dintre ei au putu ajunge. Este vorba despre prof. univ. dr. Vlad Codrea, de la Facultatea de Biologie-Geologie din cadrul Universitãtii “Babes Bolyai” Cluj-Napoca, si prof. asociat Victor Sabliovschi, de la Facultatea de Geografie-Geologie din cadrul Universitãtii “Alexandru Ioan Cuza” Iasi. Muzeograful Mircea Mamalaucã a explicat cã si prof. univ. dr. Mihai Remus Saramet ar fi trebuit sã fie prezent la întâlnire, însã, în ultimul moment, acesta a declinat invitatia, pe motiv cã, marti, se va întâlni la Bucuresti cu reprezentantii firmei americane. Oricum, sala în care s-a desfãsurat manifestarea a fost neîncãpãtoare pentru zecile de bârlãdeni, de la elevi si pânã la pensionari, care au vrut sã afle mai multe despre eventuala explorare si exploatare a gazelor din zonã. În rândul publicului s-au aflat si prefectul judetului, Levente Csaba Szekely, dar si deputatul PSD Adrian Solomon si viceprimarul municipiului Bârlad, Traian Petcu.
Avantaje si nu prea
Primul care a luat cuvântul a fost prof. Vlad Codrea. Acesta a început dizertatia prin a descrie putin zona Moldovei si tipul de gaz ce poate fi gãsit în subsolul zonei Bârladului, dupã care a explicat în ce constã medoda fractionãrii hidraulice si în ce conditii (adâncime si temperaturã) se gãseste gazul natural. Ulterior, a enumerat câteva avantaje ce pot decurge din exploatarea gazelor: producerea unei cantitãti mai mici de CO2 decât la titei, cresterea bunãstãrii din zonã sau reîmpãdurirea, dupã finalizarea extractiei. Însã, specialistul a tinut sã atragã atentia asupra unui detaliu important. Totul depinde de contractul deja semnat dintre partea românã si cea americanã, care a concesionat deja perimetrul. “Pentru ca aceastã bunãstare sã ajungã la noi, trebuie sã fie prevãzut în contractul initial. Altfel, nu veti avea niciun fel de bunãstare si veti constata doar cã rãmâneti cu mediul devastat si cu un mic folos care revine din redevente. M-am strãduit cu foarte multã osârdie sã gãsesc undeva contractul cu firma americanã, dar nu a fost chip. Am apelat si la colegi de-ai mei, pe cãi oficiale sau mai putin oficiale, si tot nu am reusit. Asadar, se ridicã niste semne de întrebare: cine l-a semnat, când l-a semnat, cu ce conditii si ar fi interesant de stiut care sunt clauzele ascunse ale contractului. În Dobrogea, cu un alt perimetru concesionat de firma americanã n-a mers socoteala, pentru cã vecinii bulgari au iesit în numãr foarte mare în stradã si au manifestat împotrivã. Asa cã prima prioritate a devenit zona Bârladului, însã nu stim nici când si nici unde vrea sã înceapã”, a explicat prof. Codrea.
Dezavantaje, cât cuprinde
Acesta a continuat trecând în revistã si dezavantajele, arãtând cã din cauza acestora el se declarã împotriva exploatãrii gazelor de sist din zonã. Cu atât mai mult cu cât hidrocarburile existã de milioane de ani în subsol si nu vor dispãrea nicãieri dacã nu se vor extrage pânã când nu se descoperã toate pericolele la care sunt expuse populatia si mediul. “Desigur, dezavantajele frãmântã societatea bârlã- deanã, si pe bunã dreptate. În categoria dezavantajelor avem riscurile geologice. Oricât de bune ar fi tehnicile folosite, ele nu sunt infailibile. Întotdeauna pot rãmâne cãi de evadare a gazului, geologice, naturale, ce nu pot fi surprinse de diagrafiile seismice. Apoi, în momentul în care vehiculãm gaz, avem scãpãri. Atât la sondã, cât si la transport. Sunt inevitabile. Si degradarea peisajelor e inevitabilã. Ati vãzut cum aratã câmpurile acestea de sonde. Nu mai vorbesc de poluarea acviferelor (strat permeabil care contine apã, n.r.), care se poate întâmpla când cimentãrile sunt de proastã calitate si gazul poate ajunge la suprafatã, de poluarea solului, degradarea ecosistemelor, producerea accidentelor “clasice de sondã”. Eu am vãzut unul când eram student stagiar, în urma cãruia au murit 25 de persoane. Principala chestiune detaliatã pe care o vãd eu tine de tehnologie înainte de toate. Nu stim pe ce palier de cunoastere a ajuns pe plan mondial, pentru ca efectele fractionãrii hidraulice sã nu fie devastatoare”, a completat prof. Codrea. Potrivit acestuia, secretomania din jurul contractului, cu tot ce implicã, deranjeazã cel mai mult întrucât locuitorii din zonã, adicã cei ce vor fi afectati, nu stiu exact la care sã se astepte. Retetele fluidului de fracturare sunt secrete si nimeni nu stie cât de radioactive sunt pentru mediu si populatie. Întrebat de un elev din salã dacã are copii si dacã ar fi de acord cu extractia gazelor de sist în cazul în care ar locui în zonã, prof. Codrea a spus cã ar avea niste nopti foarte nelinistite pânã ar lua o decizie. În continuare, cuvântul a fost dat prof. Sabliovschi, care, în mai putine cuvinte, a confirmat cã este tot împotriva extragerii gazelor de sist prin aceastã metodã. “Noi am avut un Cernobâl. Din pãcate, am aflat de efectul lui prin intermediul unui satelit, care a detectat cã un nor radioactiv a zburat si la noi. Incidentul s-a petrecut pe 26 aprilie 1986, însã la noi cea mai mare radioactivitate a fost înregistratã pe 1 mai, când oamenii erau la plajã. Au fost diagnosticate foarte multe cazuri de cancer de piele, iar mai apoi si de sân si toti care au murit au murit de cancer. În cazul gazelor de sist, avem date geofizice care spun cã substantele introduse în sol prin fractionare ar fi periculoase. Dar, atâta timp cât nu stim exact ce contine lichidul injectat, cum sã fiu de acord cu exploatarea?”, a declarat prof. Sabliovschi.
Cei doi specialisti de marcã invitati la Bârlad sã conferentieze pe tema gazelor de sist din zonã s-au pronuntat împotriva explorãrii si exploatãrii rezervelor de hidrocarburi din apropierea localitãtii. Chiar dacã destul de voalat, atât prof. univ. dr. Vlad Codrea, cât si prof. asociat Victor Sabliovschi au declarat cã metoda fractionãrii hidraulice, singura utilizatã la acest moment pentru extractia gazelor de sist, poate duce la poluarea solului si a apei, la producerea accidentelor de sondã si chiar la scãpãri de gaz pe traseu.
Sâmbãtã, Pavilionul Muzeal “Marcel Guguianu” a gãzduit conferinta “Gazele de sist si evantuala lor exploatare în zona Bârladului”, organizatã de Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad cu sprijinul Societãtii de Geografie – Filiala Vaslui. Desi organizatorii au invitat patru specialisti care sã dezbatã aceastã problemã, numai doi dintre ei au putu ajunge. Este vorba despre prof. univ. dr. Vlad Codrea, de la Facultatea de Biologie-Geologie din cadrul Universitãtii “Babes Bolyai” Cluj-Napoca, si prof. asociat Victor Sabliovschi, de la Facultatea de Geografie-Geologie din cadrul Universitãtii “Alexandru Ioan Cuza” Iasi. Muzeograful Mircea Mamalaucã a explicat cã si prof. univ. dr. Mihai Remus Saramet ar fi trebuit sã fie prezent la întâlnire, însã, în ultimul moment, acesta a declinat invitatia, pe motiv cã, marti, se va întâlni la Bucuresti cu reprezentantii firmei americane. Oricum, sala în care s-a desfãsurat manifestarea a fost neîncãpãtoare pentru zecile de bârlãdeni, de la elevi si pânã la pensionari, care au vrut sã afle mai multe despre eventuala explorare si exploatare a gazelor din zonã. În rândul publicului s-au aflat si prefectul judetului, Levente Csaba Szekely, dar si deputatul PSD Adrian Solomon si viceprimarul municipiului Bârlad, Traian Petcu.
Avantaje si nu prea
Primul care a luat cuvântul a fost prof. Vlad Codrea. Acesta a început dizertatia prin a descrie putin zona Moldovei si tipul de gaz ce poate fi gãsit în subsolul zonei Bârladului, dupã care a explicat în ce constã medoda fractionãrii hidraulice si în ce conditii (adâncime si temperaturã) se gãseste gazul natural. Ulterior, a enumerat câteva avantaje ce pot decurge din exploatarea gazelor: producerea unei cantitãti mai mici de CO2 decât la titei, cresterea bunãstãrii din zonã sau reîmpãdurirea, dupã finalizarea extractiei. Însã, specialistul a tinut sã atragã atentia asupra unui detaliu important. Totul depinde de contractul deja semnat dintre partea românã si cea americanã, care a concesionat deja perimetrul. “Pentru ca aceastã bunãstare sã ajungã la noi, trebuie sã fie prevãzut în contractul initial. Altfel, nu veti avea niciun fel de bunãstare si veti constata doar cã rãmâneti cu mediul devastat si cu un mic folos care revine din redevente. M-am strãduit cu foarte multã osârdie sã gãsesc undeva contractul cu firma americanã, dar nu a fost chip. Am apelat si la colegi de-ai mei, pe cãi oficiale sau mai putin oficiale, si tot nu am reusit. Asadar, se ridicã niste semne de întrebare: cine l-a semnat, când l-a semnat, cu ce conditii si ar fi interesant de stiut care sunt clauzele ascunse ale contractului. În Dobrogea, cu un alt perimetru concesionat de firma americanã n-a mers socoteala, pentru cã vecinii bulgari au iesit în numãr foarte mare în stradã si au manifestat împotrivã. Asa cã prima prioritate a devenit zona Bârladului, însã nu stim nici când si nici unde vrea sã înceapã”, a explicat prof. Codrea.
Dezavantaje, cât cuprinde
Acesta a continuat trecând în revistã si dezavantajele, arãtând cã din cauza acestora el se declarã împotriva exploatãrii gazelor de sist din zonã. Cu atât mai mult cu cât hidrocarburile existã de milioane de ani în subsol si nu vor dispãrea nicãieri dacã nu se vor extrage pânã când nu se descoperã toate pericolele la care sunt expuse populatia si mediul. “Desigur, dezavantajele frãmântã societatea bârlã- deanã, si pe bunã dreptate. În categoria dezavantajelor avem riscurile geologice. Oricât de bune ar fi tehnicile folosite, ele nu sunt infailibile. Întotdeauna pot rãmâne cãi de evadare a gazului, geologice, naturale, ce nu pot fi surprinse de diagrafiile seismice. Apoi, în momentul în care vehiculãm gaz, avem scãpãri. Atât la sondã, cât si la transport. Sunt inevitabile. Si degradarea peisajelor e inevitabilã. Ati vãzut cum aratã câmpurile acestea de sonde. Nu mai vorbesc de poluarea acviferelor (strat permeabil care contine apã, n.r.), care se poate întâmpla când cimentãrile sunt de proastã calitate si gazul poate ajunge la suprafatã, de poluarea solului, degradarea ecosistemelor, producerea accidentelor “clasice de sondã”. Eu am vãzut unul când eram student stagiar, în urma cãruia au murit 25 de persoane. Principala chestiune detaliatã pe care o vãd eu tine de tehnologie înainte de toate. Nu stim pe ce palier de cunoastere a ajuns pe plan mondial, pentru ca efectele fractionãrii hidraulice sã nu fie devastatoare”, a completat prof. Codrea. Potrivit acestuia, secretomania din jurul contractului, cu tot ce implicã, deranjeazã cel mai mult întrucât locuitorii din zonã, adicã cei ce vor fi afectati, nu stiu exact la care sã se astepte. Retetele fluidului de fracturare sunt secrete si nimeni nu stie cât de radioactive sunt pentru mediu si populatie. Întrebat de un elev din salã dacã are copii si dacã ar fi de acord cu extractia gazelor de sist în cazul în care ar locui în zonã, prof. Codrea a spus cã ar avea niste nopti foarte nelinistite pânã ar lua o decizie. În continuare, cuvântul a fost dat prof. Sabliovschi, care, în mai putine cuvinte, a confirmat cã este tot împotriva extragerii gazelor de sist prin aceastã metodã. “Noi am avut un Cernobâl. Din pãcate, am aflat de efectul lui prin intermediul unui satelit, care a detectat cã un nor radioactiv a zburat si la noi. Incidentul s-a petrecut pe 26 aprilie 1986, însã la noi cea mai mare radioactivitate a fost înregistratã pe 1 mai, când oamenii erau la plajã. Au fost diagnosticate foarte multe cazuri de cancer de piele, iar mai apoi si de sân si toti care au murit au murit de cancer. În cazul gazelor de sist, avem date geofizice care spun cã substantele introduse în sol prin fractionare ar fi periculoase. Dar, atâta timp cât nu stim exact ce contine lichidul injectat, cum sã fiu de acord cu exploatarea?”, a declarat prof. Sabliovschi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu