Barlad Online
Metoda de extragere este cea care a stârnit reacții vehemente din partea societății civile pentru că are influiențe nefaste asupra întregului ecosistem. De altfel, specialiști în domeniu, precum profesorii universitari Vlad Codrea, de la Universitatea “Babeș Boliay” din Cluj Napoca, și Victor Șabliovschi, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, și-au exprimat vădit temerile asupra dezastrului ecologic pe care fracționarea hidraulică îl lasă în urmă.
Ceea ce este și mai grav și, cel puțin dubios, e faptul că până îmomentul de față, cei de la Chevron s-au limitat să trimită doar un scurt comunicat prin care dau asigurări (însă fără a susține cu dovezi concrete) că totul este OK și că tehnologia folosită de ei este cât se poate de “friendly environement”, iar beneficiile pentru comunitatea locală vor fi incomensurabile. Bineînțeles că nu spun nimic despre otrăvirea pânzei de apă freatică, despre distrugerea ecosistemului, despre poluarea rezervelor naturale de apă, otrăvirea terenurilor agricole etc.
Profesorul Vlad Codrea, expert în geologie și paleontologie, de la Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, trage un semnal de alarmă: “În cazul specific de la Bârlad se pot naște unele îngrijorări, în special din cauza secretomaniei care plutește în jurul subiectului. Înainte de toate, ar fi interesant de știut exact la ce adâncime se găsesc rocile care vor fi exploatate, fiindcă efectele pot fi diferite în funcție de adâncimea colectorului de gaze. Esențială este tehnologia utilizată, fiindcă dacă construcția sondelor nu va fi impecabilă - mă refer concret la tubaj și cimentare - atunci și efectele colaterale pot fi nefaste. Ebadările de fluide în colectori secundari - inclusiv în acviferele freatice - sunt și posibile și periculoase. Exemple de astfel de accidente pot fi găsite și în istoria recentă a exploatărilor românești de hidrocarburi. Așadar, nu este o problemă că aceste gaze s-ar
exploata, important este cum se va face această exploatare și, nu în ultimul rând, cui revin foloasele și în ce proporții”.
În cazul Bârladului, lucrurile sunt clare: toate beneficile de pe urma exploatării acestui zăcământ vor reveni firmei americane Chevron.
Profesorul universitar Vlad Codrea a recunoscut că metoda fracționării hidraulice poate duce la apariția unor cutremure: “Generarea de mișcări seismice peste o anumită amploare nu are de ce fi benefică niciunei zone. Sigur, sunt situații în care microseismele sunt benefice, dar în astfel de cazuri se estimează exact amplitudinile. Însă, o tehnologie insuficient de bine pusă la punct, sau o execuție slabă ori mediocră, pot fi riscante. Problema este că România nu are experiență în studierea impactului asupra mediului al unor astfel de exploatări. De aceea este necesar să luăm aminte la experiența deja câștigată de alții. Dacă studiile de mediu din alte țări evidențiază efecte nocive, atunci fără îndoială că exploatarea se cere supusă unui control deosebit de strict, ori, la limită, evitată. În mod normal, ar fi fost necesare consultări publice, în care datele să fie expuse de o maineră transparentă și în care specialiști din diverse domenii (geologi, protecția mediului, sănătate etc.) să își fi putut expune clar punctele de vedere. Dacă o țară ca Franța are rezerve atât de radicale, atunci ar trebui să receptăm corect acest mesaj. Este o țară cu respect și responsabilă față de cetățean. Pe bulgari îi înțeleg și mai bine fiindcă ne aflăm în proximitatea lor, iar unul din permietrele vizate este în Dobrogea meridională. Și apoi, la ANRM (Agenția Națională de Resurse Minerale a României, n.r.), influența politicului apasă greu asupra deciziilor”.
Expertul geolog bârlădean Gabriel Sava a adoptat o poziție similară cu a reputatului profesor universitar de la Cluj.
La rugămintea noastră, Sava a făcut o laborioasă trecere în revistă a factorilor de risc pe care-i implică fracționarea hidraulică: “Traficul auto în zonă va fi extrem de dificil ținând cont de numărul mare al utilajelor foarte grele cu care se va lucra. ?inând cont că se vor injecta cantități enorme de fluid hidraulic (de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de metri cubi) este de presupus un trafic permanent (24 de ore din 24, șapte zile din șapte). Poluarea sonoră și a aerului din partea utilajelor grele care vor tranzita orașul; deteriorarea rapidă a drumurilor și creșterea numărului de avarii la rețeaua de apă din cauza trepidațiilor provocate de traficul auto greu; scăderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate în exploatare în depresiunea Bârladului; creșterea gradului de poluare a apelor freatice; poluarea progresivă a acviferelor de medie și mare adâncime. Utilizarea unui fluid compus din apă, nisip și circa 596 de substanțe chimice aflate în 900 de produse chimice, aditivi și alte substanțe, ceea ce va conduce, invariabil, la poluarea solului cu implicații majore pentru agricultura zonei. În acest caz, agricultura, piscicultura și zootehnia ar suferi pierderi cu efecte greu de cuantificat la ora asta; eliberarea în atmosferă de substanțe radioactive (precum izotopii de radium 233 și uraniu); disconfort seismic ridicat din cauza zecilor de minicutremure în diferite momente ale zilei; creșterea riscului de îmbolnăviri atât pentru oameni, cât și pentru animale în condițiile deteriorării calității apei, aerului și solului. Spre exemplu, etilbenzenul, una dintre substanțele care va otrăvi totul în jur, se știe că este cancerigen. Dar cu adevărat înfricoșător e că nu poți monitoriza calitatea aerului, a apei și a solului în condițiile în care nu știi ce monitorizezi. Și asta pentru că rețeta fluidului este secretă, precum cea de la Coca-Cola. Neștiind ce cauți, nu știi nici ce monitorizezi pentru a lua, dacă se mai poate, măsurile corective de rigoare”.
Sava a concluzionat că toate acestea vor duce la depopularea Bârladului și a zonelor limitrofe. Cu alte cuvinte, trebuie să fii cel puțin inconștient pentru a susține că, cel puțin acum, exploatarea gazelor de șist în zona Bârladului (ca și în întreaga țară, de altfel) ar fi ceva benefic pentru comunitate. Se vehiculează ideea că astfel vom scăpa de dependența față de Rusia în materie de gaze naturale, dar realitatea este că așa ceva nu se va întâmpla și oricum prețul plătit va fi mult prea mare. Nimeni n-ar trebui să-și dorească un coșmar ecologic în propria-i curte doar pentru că giganți precum Chevron salivează pe rezervele naturale ale României.
Secretomania Chevron
Nici ieri, la ora marșului și mitingului de protest, nimeni de la Chevron nu a catadicsit să iasă în fața bârlădenilor și să vorbească deschis despre această problemă, cu toate părțile ei bune, dar mai ales cu cele rele. Este o politică extrem de convenabilă pentru americani, care vor, din motive cât se poate evidente, să țină secret totul până ce ei își umflă buzunarele și își iau tălpășița. Cel puțin până acum, cei de la Chevron au preferat să contraatace reacția societății civile printr-o serie de “pelerinaje” la diferiți membri ai actualului guvern, inclusiv la premierul Mihai Răzvan
Ungureanu. În demersul lor, au fost susținuți chiar de ambasadorul SUA la București, Mark Gitenstein, semn clar că actuala administrația Obama de la Casa Albă nu vrea să piardă “felia de tort” românească, cum a pățit-o cu vecinii bulgari. Culmea, ai noștri guvernanți s-au întrecut în a declara sus și tare că ei susțin toate dmersurile celor de la Chevron și a oricăror companii care vor să exploateze gazele de șist din România prin fracționare hidraulică. Practic, cei de la putere au arătat clar că prea puțin le pasă de soarta miilor de bârlădeni. Nu a mai contat nici faptul că, până în prezent, peste 10.000 de localnici s-au declarat împotriva exploatării gazelor de șist prin fracționare hidraulică.
Cum a ajuns Chevron la Bârlad
Gigantul american a cumpărat, în februarie 2011, de la firma Regal Petroleum (care până de curând a fost controlată de omul de afaceri Frank Timiș, cel care printr-o altă firmă de a sa se află în centrul unui alt scandal ecologic de proporții: Roșia Montană) dreptul de concesionare al perimetrului de la Bârlad, contra sumei de 25 de milioane de dolari. În vara lui 2010, cei de la
Regal Petroleum au obținut de la guvern prelungirea perioadei de concesiune a perimetrului de la Bârlad cu doi ani și jumătate, de la 1 septembrie 2010 până la 31 martie 2013. Regal Petroleum trebuia să deruleze un program de lucru de cel puțin 5,1 milioane de dolari, care includea noi operațiuni de explorarea, dar și angajamentul de a săpa un puț de sondare la 2.500 de metri adâncime. Numai că, între timp, a cedat dreptul de concesionare a acestui perimetru de la Bârlad americanilor de la Chevron, iar cele 25 de milioane de dolari plătite de acest gigant arată că miza este foarte mare. Altfel spus, nu s-ar mai fi obosit americanii să plătească 25 de milioane de dolari dacă n-ar fi fost vorba de un “pot gras”.
Acesta a fost principalul mesaj lansat de aproape 4.000 de bârlădeni care au participat la mitingul organizat în centrul orașului. Oamenii au protestat împotriva intenției gigantului american Chevron de a exploata gaze de șist în zona Bârladului. Opinia publică bârlădeană s-a declarat împotriva acestui lucru din cauza metodei de extracție folosite - fracționarea hidraulică - care va provoca o catastrofă ecologică în zonă.
Ieri, la Bârlad, aproximativ 4.000 de localnici au participat la unul dintre cele mai importante proteste împotriva exploatării gazelor de șist. Este prima acțiune de acest gen care s-a organizat la Bârlad și care a reușit să adune atât bârlădeni, cât și localnici din comune precum Iana, Coroiești, Puiești, banca, Zorleni, Girvița, zone în care gigantul american Chevron inteționează să exploateze zăcămintele de gaze de șist prin fracționare hidraulică.
La ora 16, două coloane de manifestanți s-au adunat în două puncte cheie ale orașului - zona intersecției de la Grădina Publică, în partea de nord a urbei, și cea din apopierea unității militare, situată în sudul Bârladului. Cele două coloane de manifestanți au pornit simultan pe Bulevardul Republicii și s-au îndreptat încet spre Centrul Civic al orașului. În jurul orei 17, cele două coloane de protestatari au ajuns în fața primăriei, unde organizatorii au amenajat o scenă și un ecran panoramic, pe care au rulat spoturi și filmulețe cu informații despre impactul nociv pe care exploatarea gazelor de șist prin fracționare hidraulică o are asupra mediului înconjurător.
Dintre autoritățile locale și județene, au fost prezenți primarul Bârladului, Constantin Constantienscu, viceprimarul Traian Petcu, vicepreședintle Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, deputatul Adrian Solomon, dar și consilieri locali bârlădeni, Dumitru Boroș, președintele PNL Bârlad, protopopul de Bârlad - Vasile Lăiu, protopopul de Vaslui - Vasile Pârcălabu etc. Au venit și primarii comunelor Iana și Coroiești (Melu Mocanu, respectiv Cristi Lungu), localități pe raza cărora cei de la Chevron intenționează să amenajeze în vara acestui an primele sonde explorare/exploatare a gazelor de șist. Cei doi edili au urcat pe scena din fața Primăriei Bârlad și au dat asigurări că nici ei nu vor fi de acord cu așa ceva.
Rând, pe rând, pe scenă au urcat atât reprezentanți ai administrației locale, în frunte cu primarul Constantin Constantinescu, cât și din rândul celorlalte instituții și organizații participante. Discursurile acestora au avut o singură temă: stop exploatării gazelor de șist prin metoda fracționării hidraulice.
Manifestanții erau înarmați cu pancarte și banere pe care erau inscripționate mesaje sugestive: “Lăsați-ne natura curată și apa purificată!”; “Noi spunem nu gazelor de șist!”; “Nu vrem otravă! Opriți masacrul Chevron!”; “Și noi suntem creația lui Dumnezeu!”; “Nu vrem ca sângele strămoșesc sacrificat pentru acest pământ să fie amestecat cu substanțe Chevron!”; “Statul protector ne ia apa de izvor?!”; “Vrem apă curată, nu vrem cancer!”; “Noi otrăviți, voi îmbogățiți!” etc.
Printre cie care au urcat pe scenă s-a numărat și expertul geolog bârlădean Gabriel Sava, care, încă o dată, a tras un semnal de alarmă cu privire la pericolul pe care îl implică fracționarea ahidraulică.
Pe scenă a fost prezentă și prințesa Briana Caradja, cea care, în urmă cu câteva săptămâni, a participat la un protest desfășurat în București pe aceeași temă. Protestul de atunci a fost organizat un grup de ecologiști din București, printre care
s-au numărat și studenți bârlădeni. Atunci, toți cei 20 de protestatari, în frunte cu prințesa Caradja, au fost luați pe sus de jandarmi șu duși la o secție de poliție pe motiv că protestul ar fi fost ilegal.
Din fericire, de această dată, prințesa Briana Caradja a putut vorbi deschis bârlădenilor, fără a-i mai fi teamă ca va fi săltată de jandarmi: “Vă mulțumesc și vă felicit că ați venit astăzi aici. Este dreptul nostru și al vostru să luptați pentru un aer mai curat și pentru ape curate. Să nu renunțați la luptă! Eu voi fi alături de voi!”
La rândul său, protopopul de Vaslui, Vasile Pârcălabu, a anunțat că toți preoții din județ vor duce la rândul lor o campanie de informare a enoriașilor cu privire la riscurile pe care le implică fracționarea hidraulică și exploatarea gazelor de șist prin această metodă.
O catastrofă ecologică de proporțiiIeri, la Bârlad, aproximativ 4.000 de localnici au participat la unul dintre cele mai importante proteste împotriva exploatării gazelor de șist. Este prima acțiune de acest gen care s-a organizat la Bârlad și care a reușit să adune atât bârlădeni, cât și localnici din comune precum Iana, Coroiești, Puiești, banca, Zorleni, Girvița, zone în care gigantul american Chevron inteționează să exploateze zăcămintele de gaze de șist prin fracționare hidraulică.
La ora 16, două coloane de manifestanți s-au adunat în două puncte cheie ale orașului - zona intersecției de la Grădina Publică, în partea de nord a urbei, și cea din apopierea unității militare, situată în sudul Bârladului. Cele două coloane de manifestanți au pornit simultan pe Bulevardul Republicii și s-au îndreptat încet spre Centrul Civic al orașului. În jurul orei 17, cele două coloane de protestatari au ajuns în fața primăriei, unde organizatorii au amenajat o scenă și un ecran panoramic, pe care au rulat spoturi și filmulețe cu informații despre impactul nociv pe care exploatarea gazelor de șist prin fracționare hidraulică o are asupra mediului înconjurător.
Dintre autoritățile locale și județene, au fost prezenți primarul Bârladului, Constantin Constantienscu, viceprimarul Traian Petcu, vicepreședintle Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, deputatul Adrian Solomon, dar și consilieri locali bârlădeni, Dumitru Boroș, președintele PNL Bârlad, protopopul de Bârlad - Vasile Lăiu, protopopul de Vaslui - Vasile Pârcălabu etc. Au venit și primarii comunelor Iana și Coroiești (Melu Mocanu, respectiv Cristi Lungu), localități pe raza cărora cei de la Chevron intenționează să amenajeze în vara acestui an primele sonde explorare/exploatare a gazelor de șist. Cei doi edili au urcat pe scena din fața Primăriei Bârlad și au dat asigurări că nici ei nu vor fi de acord cu așa ceva.
Rând, pe rând, pe scenă au urcat atât reprezentanți ai administrației locale, în frunte cu primarul Constantin Constantinescu, cât și din rândul celorlalte instituții și organizații participante. Discursurile acestora au avut o singură temă: stop exploatării gazelor de șist prin metoda fracționării hidraulice.
Manifestanții erau înarmați cu pancarte și banere pe care erau inscripționate mesaje sugestive: “Lăsați-ne natura curată și apa purificată!”; “Noi spunem nu gazelor de șist!”; “Nu vrem otravă! Opriți masacrul Chevron!”; “Și noi suntem creația lui Dumnezeu!”; “Nu vrem ca sângele strămoșesc sacrificat pentru acest pământ să fie amestecat cu substanțe Chevron!”; “Statul protector ne ia apa de izvor?!”; “Vrem apă curată, nu vrem cancer!”; “Noi otrăviți, voi îmbogățiți!” etc.
Printre cie care au urcat pe scenă s-a numărat și expertul geolog bârlădean Gabriel Sava, care, încă o dată, a tras un semnal de alarmă cu privire la pericolul pe care îl implică fracționarea ahidraulică.
Pe scenă a fost prezentă și prințesa Briana Caradja, cea care, în urmă cu câteva săptămâni, a participat la un protest desfășurat în București pe aceeași temă. Protestul de atunci a fost organizat un grup de ecologiști din București, printre care
s-au numărat și studenți bârlădeni. Atunci, toți cei 20 de protestatari, în frunte cu prințesa Caradja, au fost luați pe sus de jandarmi șu duși la o secție de poliție pe motiv că protestul ar fi fost ilegal.
Din fericire, de această dată, prințesa Briana Caradja a putut vorbi deschis bârlădenilor, fără a-i mai fi teamă ca va fi săltată de jandarmi: “Vă mulțumesc și vă felicit că ați venit astăzi aici. Este dreptul nostru și al vostru să luptați pentru un aer mai curat și pentru ape curate. Să nu renunțați la luptă! Eu voi fi alături de voi!”
La rândul său, protopopul de Vaslui, Vasile Pârcălabu, a anunțat că toți preoții din județ vor duce la rândul lor o campanie de informare a enoriașilor cu privire la riscurile pe care le implică fracționarea hidraulică și exploatarea gazelor de șist prin această metodă.
Metoda de extragere este cea care a stârnit reacții vehemente din partea societății civile pentru că are influiențe nefaste asupra întregului ecosistem. De altfel, specialiști în domeniu, precum profesorii universitari Vlad Codrea, de la Universitatea “Babeș Boliay” din Cluj Napoca, și Victor Șabliovschi, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași, și-au exprimat vădit temerile asupra dezastrului ecologic pe care fracționarea hidraulică îl lasă în urmă.
Ceea ce este și mai grav și, cel puțin dubios, e faptul că până îmomentul de față, cei de la Chevron s-au limitat să trimită doar un scurt comunicat prin care dau asigurări (însă fără a susține cu dovezi concrete) că totul este OK și că tehnologia folosită de ei este cât se poate de “friendly environement”, iar beneficiile pentru comunitatea locală vor fi incomensurabile. Bineînțeles că nu spun nimic despre otrăvirea pânzei de apă freatică, despre distrugerea ecosistemului, despre poluarea rezervelor naturale de apă, otrăvirea terenurilor agricole etc.
Profesorul Vlad Codrea, expert în geologie și paleontologie, de la Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, trage un semnal de alarmă: “În cazul specific de la Bârlad se pot naște unele îngrijorări, în special din cauza secretomaniei care plutește în jurul subiectului. Înainte de toate, ar fi interesant de știut exact la ce adâncime se găsesc rocile care vor fi exploatate, fiindcă efectele pot fi diferite în funcție de adâncimea colectorului de gaze. Esențială este tehnologia utilizată, fiindcă dacă construcția sondelor nu va fi impecabilă - mă refer concret la tubaj și cimentare - atunci și efectele colaterale pot fi nefaste. Ebadările de fluide în colectori secundari - inclusiv în acviferele freatice - sunt și posibile și periculoase. Exemple de astfel de accidente pot fi găsite și în istoria recentă a exploatărilor românești de hidrocarburi. Așadar, nu este o problemă că aceste gaze s-ar
exploata, important este cum se va face această exploatare și, nu în ultimul rând, cui revin foloasele și în ce proporții”.
În cazul Bârladului, lucrurile sunt clare: toate beneficile de pe urma exploatării acestui zăcământ vor reveni firmei americane Chevron.
Profesorul universitar Vlad Codrea a recunoscut că metoda fracționării hidraulice poate duce la apariția unor cutremure: “Generarea de mișcări seismice peste o anumită amploare nu are de ce fi benefică niciunei zone. Sigur, sunt situații în care microseismele sunt benefice, dar în astfel de cazuri se estimează exact amplitudinile. Însă, o tehnologie insuficient de bine pusă la punct, sau o execuție slabă ori mediocră, pot fi riscante. Problema este că România nu are experiență în studierea impactului asupra mediului al unor astfel de exploatări. De aceea este necesar să luăm aminte la experiența deja câștigată de alții. Dacă studiile de mediu din alte țări evidențiază efecte nocive, atunci fără îndoială că exploatarea se cere supusă unui control deosebit de strict, ori, la limită, evitată. În mod normal, ar fi fost necesare consultări publice, în care datele să fie expuse de o maineră transparentă și în care specialiști din diverse domenii (geologi, protecția mediului, sănătate etc.) să își fi putut expune clar punctele de vedere. Dacă o țară ca Franța are rezerve atât de radicale, atunci ar trebui să receptăm corect acest mesaj. Este o țară cu respect și responsabilă față de cetățean. Pe bulgari îi înțeleg și mai bine fiindcă ne aflăm în proximitatea lor, iar unul din permietrele vizate este în Dobrogea meridională. Și apoi, la ANRM (Agenția Națională de Resurse Minerale a României, n.r.), influența politicului apasă greu asupra deciziilor”.
Expertul geolog bârlădean Gabriel Sava a adoptat o poziție similară cu a reputatului profesor universitar de la Cluj.
La rugămintea noastră, Sava a făcut o laborioasă trecere în revistă a factorilor de risc pe care-i implică fracționarea hidraulică: “Traficul auto în zonă va fi extrem de dificil ținând cont de numărul mare al utilajelor foarte grele cu care se va lucra. ?inând cont că se vor injecta cantități enorme de fluid hidraulic (de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de metri cubi) este de presupus un trafic permanent (24 de ore din 24, șapte zile din șapte). Poluarea sonoră și a aerului din partea utilajelor grele care vor tranzita orașul; deteriorarea rapidă a drumurilor și creșterea numărului de avarii la rețeaua de apă din cauza trepidațiilor provocate de traficul auto greu; scăderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate în exploatare în depresiunea Bârladului; creșterea gradului de poluare a apelor freatice; poluarea progresivă a acviferelor de medie și mare adâncime. Utilizarea unui fluid compus din apă, nisip și circa 596 de substanțe chimice aflate în 900 de produse chimice, aditivi și alte substanțe, ceea ce va conduce, invariabil, la poluarea solului cu implicații majore pentru agricultura zonei. În acest caz, agricultura, piscicultura și zootehnia ar suferi pierderi cu efecte greu de cuantificat la ora asta; eliberarea în atmosferă de substanțe radioactive (precum izotopii de radium 233 și uraniu); disconfort seismic ridicat din cauza zecilor de minicutremure în diferite momente ale zilei; creșterea riscului de îmbolnăviri atât pentru oameni, cât și pentru animale în condițiile deteriorării calității apei, aerului și solului. Spre exemplu, etilbenzenul, una dintre substanțele care va otrăvi totul în jur, se știe că este cancerigen. Dar cu adevărat înfricoșător e că nu poți monitoriza calitatea aerului, a apei și a solului în condițiile în care nu știi ce monitorizezi. Și asta pentru că rețeta fluidului este secretă, precum cea de la Coca-Cola. Neștiind ce cauți, nu știi nici ce monitorizezi pentru a lua, dacă se mai poate, măsurile corective de rigoare”.
Sava a concluzionat că toate acestea vor duce la depopularea Bârladului și a zonelor limitrofe. Cu alte cuvinte, trebuie să fii cel puțin inconștient pentru a susține că, cel puțin acum, exploatarea gazelor de șist în zona Bârladului (ca și în întreaga țară, de altfel) ar fi ceva benefic pentru comunitate. Se vehiculează ideea că astfel vom scăpa de dependența față de Rusia în materie de gaze naturale, dar realitatea este că așa ceva nu se va întâmpla și oricum prețul plătit va fi mult prea mare. Nimeni n-ar trebui să-și dorească un coșmar ecologic în propria-i curte doar pentru că giganți precum Chevron salivează pe rezervele naturale ale României.
Secretomania Chevron
Nici ieri, la ora marșului și mitingului de protest, nimeni de la Chevron nu a catadicsit să iasă în fața bârlădenilor și să vorbească deschis despre această problemă, cu toate părțile ei bune, dar mai ales cu cele rele. Este o politică extrem de convenabilă pentru americani, care vor, din motive cât se poate evidente, să țină secret totul până ce ei își umflă buzunarele și își iau tălpășița. Cel puțin până acum, cei de la Chevron au preferat să contraatace reacția societății civile printr-o serie de “pelerinaje” la diferiți membri ai actualului guvern, inclusiv la premierul Mihai Răzvan
Ungureanu. În demersul lor, au fost susținuți chiar de ambasadorul SUA la București, Mark Gitenstein, semn clar că actuala administrația Obama de la Casa Albă nu vrea să piardă “felia de tort” românească, cum a pățit-o cu vecinii bulgari. Culmea, ai noștri guvernanți s-au întrecut în a declara sus și tare că ei susțin toate dmersurile celor de la Chevron și a oricăror companii care vor să exploateze gazele de șist din România prin fracționare hidraulică. Practic, cei de la putere au arătat clar că prea puțin le pasă de soarta miilor de bârlădeni. Nu a mai contat nici faptul că, până în prezent, peste 10.000 de localnici s-au declarat împotriva exploatării gazelor de șist prin fracționare hidraulică.
Cum a ajuns Chevron la Bârlad
Gigantul american a cumpărat, în februarie 2011, de la firma Regal Petroleum (care până de curând a fost controlată de omul de afaceri Frank Timiș, cel care printr-o altă firmă de a sa se află în centrul unui alt scandal ecologic de proporții: Roșia Montană) dreptul de concesionare al perimetrului de la Bârlad, contra sumei de 25 de milioane de dolari. În vara lui 2010, cei de la
Regal Petroleum au obținut de la guvern prelungirea perioadei de concesiune a perimetrului de la Bârlad cu doi ani și jumătate, de la 1 septembrie 2010 până la 31 martie 2013. Regal Petroleum trebuia să deruleze un program de lucru de cel puțin 5,1 milioane de dolari, care includea noi operațiuni de explorarea, dar și angajamentul de a săpa un puț de sondare la 2.500 de metri adâncime. Numai că, între timp, a cedat dreptul de concesionare a acestui perimetru de la Bârlad americanilor de la Chevron, iar cele 25 de milioane de dolari plătite de acest gigant arată că miza este foarte mare. Altfel spus, nu s-ar mai fi obosit americanii să plătească 25 de milioane de dolari dacă n-ar fi fost vorba de un “pot gras”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu