Barlad Online
Apple creează vâlvă în piaţă de ani de zile cu creşterile sale meteorice. În februarie, capitalizarea bursieră a corporaţiei americane a trecut peste pragul de 500 mld. dolari.
Apple este una din puţinele companii care umbreşte borna de 500 mld. dolari, chiar dacă în prezent este singura companie listată care există peste această valoare, adică la 506,2 mld. dolari în 2 martie 2012.
Cinci alte companii şi-au văzut vârful de valoare peste 500 mld. dolari, inslusiv Microsoft (615 mld. dolari în decembrie 1999), General Electric (594 mld. dolari în octombrie 2007), Cisco Systems (557 mld. dolari în martie 2000), ExxonMobil (527 mld. dolari în octombrie 2007) şi Intel (502 mld. dolari în august 2000).
O asemenea valoare de zgârie-nori este greu de atins, de vreme ce frecvenţa de apariţie a unor asemenea situaţii în lumea afacerilor normale este extrem de rară. Astfel, pentru a vă face o imagine a dimensiunii pe care o are această companie, iată câteva comparaţii ale capitalizării companiei şi a disponibilului de cash de 97,6 mld. dolari. Cât ar putea cumpăra Apple şi ce altceva mai valorează 500 mld. dolari?
Dacă Apple ar fi o ţară...
Potrivit cifrelor publicate de Banca Mondială, există doar 18 ţări care au Produsul Intern Brut peste 500 mld. dolari, în timp ce capitalizarea Apple este de 506 mld. dolari. Asta înseamnă că valoarea totală a Apple este mai mare decât PIB-ul nominal din 2010 al unor ţări precum Polonia (469,4 mld. dolari), Belgia (469,3 mld. dolari), Suedia (458,9 mld. dolari) sau Arabia Saudită (434,6 mld. dolari). Mai mult chiar, dacă luăm PIB-ul Poloniei şi adăugăm PIB-ul Costa Rica rezultatul este tot sub capitalizarea bursieră a Apple.
Valoarea companiei americane este puţin mai mică decât PIB-ul Elveţiei, care este de 527,9 mld. dolari. Dacă valoarea de piaţă a Apple ar intra în clasamentul ţărilor, după PIB, s-ar plasa pe poziţia 18 în lume.
Comparativ cu oraşele din SUA
Dacă comparăm valoarea producţiei anuale de bunuri şi servicii a Apple în marile oraşe americane, companie valorează mai mult decât majoritatea zonelor metropolitane ale ţării. Capitalizarea corporaţiei este aproape de dimensiunea produsului metropolitan brut al oraşului Chicago, potrivit cifrelor Greyhill.
Pe baza aceloraşi date, valoarea de piaţă a Apple este de două ori mai mare decât producţia anuală a metropolei Miami (257 mld. dolari) şi o depăşeşte cu mult pe cea a oraşului San Francisco (325 mld. dolari), cea mai apropiată metropolă de sediul central al Apple din Cupertino.
Moneda americană în circulaţie
Poate părea surprinzător, dar dacă s-ar lua toate bancnotele de un dolar, doi dolari, cinci dolari, zece dolari, 20 de dolari şi 50 de dolari aflate în circulaţie, tot nu s-ar strânge destui bani pentru a cumpăra Apple.
Potrivit Federal Reserve, valoarea totală a monedei americane aflate în circulaţie era de 1.034 mld. dolari la sfârşitul lui 2011. O mare parte din această valoare provine din bancnote de 100 de dolari, din care 7,8 miliarde sunt în prezent în circulaţie.
Companii din S&P 500
Apple este în prezent cea mai valoroasă companie de pe planetă, dar cum este ea comparată cu alte companii de pe bursă? Comparativ cu alţi producători de computere, Apple este de peste 16,2 ori mai mare valoroasă decât Dell (31,1 mld. dolari) şi de 10,1 ori mai valoroasă decît Hewlett Packard (50,3 mld. dolari). Apple este de 2,5 ori mai mare decât Google (202,1 mld. dolari) şi puţin peste dublu faţă de Microsoft (269,6 mld. dolari). Valoarea Apple este aproximativ egală cu capitalizarea bursieră combinată a celor mai mici 45 de companii din S&P 500.
Veniturile statului California
Cu 97,6 mld. dolari în seif, Apple are mai mult cash în mână decât statul său de baştină California. Potrivit departamentului financiar al California, statul a înregistrat venituri din taxe de circa 93,49 mld. dolari în anul fiscal 2010-2011, adică mai puţin cu 4 mld. dolari faţă de disponibilul Apple. Lichidităţile Apple pot acoperi deficitul bugetar al statului, estimat la 9,2 mld. dolari, de peste zece ori.
Marea Săpătură
În ceea ce priveşte marile proiecte publice de infrastructură din SUA, nimic nu se compară cu Marea Săpătură din Boston, cunoscută oficial drept Artera Centrală/Poiectul Tunel. Cu un preţ estimat la 14,6 mld. dolari, valoarea totală a Apple ar putea acoperi aproape 35 de proiecte de această dimensiune, în timp ce rezerva sa de bani ar putea plăti pentru aproape şapte proiecte de genul Marii Săpături.
Producţia de petrol saudit
Arabia Saudită este cel mai mare producător de petrol din lume. Cu peste 17% din reserva cunoscută a lumii, producţia totală a ţării în 2010 a fost de 10,52 milioane de barili pe zi. Cu preţul ţiţeiului la 107 dolari barilul, ţara ar trebui să producă aproape 87 de zile pentru a genera la fel de mulţi bani din petrol precum Apple. Dacă Arabia Saudită şi-ar folosi veniturile din petrol pentru a cumpăra acţiunile Apple, ar dura cam 15 luni pentru a genera cei 506,2 mld. dolari necesari achiziţiei companiei la valoarea actuală.
Aurul Rezervei Federale din New York
Rezerva Federală din New York are mai mult aur în pivniţele sale decât orice altă locaţie de pe pământ, chiar mai mult decât Fort Knox. Rezerva din New York nu păstrează doar o parte din aurul guvernului SUA, ci şi al altor guverne străine şi instituţii. Aproximativ 216 milioane de uncii au fost localizate aici în 2008, potrivit documentelor publice ale Rezervei Federale. La 1.700 de dolari pe uncie, valoarea aurului ar fi de 367,2 mld. dolari, sub nivelul capitalizării Apple.
Dintre cele mai mari rezerve de aur deţinute de ţări şi organizaţii internaţionale, nu există una care şi-ar putea preschimba depozitele de aur într-o participaţie de 100% în Apple, la preţul de astăzi.
Apple creează vâlvă în piaţă de ani de zile cu creşterile sale meteorice. În februarie, capitalizarea bursieră a corporaţiei americane a trecut peste pragul de 500 mld. dolari.
Apple este una din puţinele companii care umbreşte borna de 500 mld. dolari, chiar dacă în prezent este singura companie listată care există peste această valoare, adică la 506,2 mld. dolari în 2 martie 2012.
Cinci alte companii şi-au văzut vârful de valoare peste 500 mld. dolari, inslusiv Microsoft (615 mld. dolari în decembrie 1999), General Electric (594 mld. dolari în octombrie 2007), Cisco Systems (557 mld. dolari în martie 2000), ExxonMobil (527 mld. dolari în octombrie 2007) şi Intel (502 mld. dolari în august 2000).
O asemenea valoare de zgârie-nori este greu de atins, de vreme ce frecvenţa de apariţie a unor asemenea situaţii în lumea afacerilor normale este extrem de rară. Astfel, pentru a vă face o imagine a dimensiunii pe care o are această companie, iată câteva comparaţii ale capitalizării companiei şi a disponibilului de cash de 97,6 mld. dolari. Cât ar putea cumpăra Apple şi ce altceva mai valorează 500 mld. dolari?
Dacă Apple ar fi o ţară...
Potrivit cifrelor publicate de Banca Mondială, există doar 18 ţări care au Produsul Intern Brut peste 500 mld. dolari, în timp ce capitalizarea Apple este de 506 mld. dolari. Asta înseamnă că valoarea totală a Apple este mai mare decât PIB-ul nominal din 2010 al unor ţări precum Polonia (469,4 mld. dolari), Belgia (469,3 mld. dolari), Suedia (458,9 mld. dolari) sau Arabia Saudită (434,6 mld. dolari). Mai mult chiar, dacă luăm PIB-ul Poloniei şi adăugăm PIB-ul Costa Rica rezultatul este tot sub capitalizarea bursieră a Apple.
Valoarea companiei americane este puţin mai mică decât PIB-ul Elveţiei, care este de 527,9 mld. dolari. Dacă valoarea de piaţă a Apple ar intra în clasamentul ţărilor, după PIB, s-ar plasa pe poziţia 18 în lume.
Comparativ cu oraşele din SUA
Dacă comparăm valoarea producţiei anuale de bunuri şi servicii a Apple în marile oraşe americane, companie valorează mai mult decât majoritatea zonelor metropolitane ale ţării. Capitalizarea corporaţiei este aproape de dimensiunea produsului metropolitan brut al oraşului Chicago, potrivit cifrelor Greyhill.
Pe baza aceloraşi date, valoarea de piaţă a Apple este de două ori mai mare decât producţia anuală a metropolei Miami (257 mld. dolari) şi o depăşeşte cu mult pe cea a oraşului San Francisco (325 mld. dolari), cea mai apropiată metropolă de sediul central al Apple din Cupertino.
Moneda americană în circulaţie
Poate părea surprinzător, dar dacă s-ar lua toate bancnotele de un dolar, doi dolari, cinci dolari, zece dolari, 20 de dolari şi 50 de dolari aflate în circulaţie, tot nu s-ar strânge destui bani pentru a cumpăra Apple.
Potrivit Federal Reserve, valoarea totală a monedei americane aflate în circulaţie era de 1.034 mld. dolari la sfârşitul lui 2011. O mare parte din această valoare provine din bancnote de 100 de dolari, din care 7,8 miliarde sunt în prezent în circulaţie.
Companii din S&P 500
Apple este în prezent cea mai valoroasă companie de pe planetă, dar cum este ea comparată cu alte companii de pe bursă? Comparativ cu alţi producători de computere, Apple este de peste 16,2 ori mai mare valoroasă decât Dell (31,1 mld. dolari) şi de 10,1 ori mai valoroasă decît Hewlett Packard (50,3 mld. dolari). Apple este de 2,5 ori mai mare decât Google (202,1 mld. dolari) şi puţin peste dublu faţă de Microsoft (269,6 mld. dolari). Valoarea Apple este aproximativ egală cu capitalizarea bursieră combinată a celor mai mici 45 de companii din S&P 500.
Veniturile statului California
Cu 97,6 mld. dolari în seif, Apple are mai mult cash în mână decât statul său de baştină California. Potrivit departamentului financiar al California, statul a înregistrat venituri din taxe de circa 93,49 mld. dolari în anul fiscal 2010-2011, adică mai puţin cu 4 mld. dolari faţă de disponibilul Apple. Lichidităţile Apple pot acoperi deficitul bugetar al statului, estimat la 9,2 mld. dolari, de peste zece ori.
Marea Săpătură
În ceea ce priveşte marile proiecte publice de infrastructură din SUA, nimic nu se compară cu Marea Săpătură din Boston, cunoscută oficial drept Artera Centrală/Poiectul Tunel. Cu un preţ estimat la 14,6 mld. dolari, valoarea totală a Apple ar putea acoperi aproape 35 de proiecte de această dimensiune, în timp ce rezerva sa de bani ar putea plăti pentru aproape şapte proiecte de genul Marii Săpături.
Producţia de petrol saudit
Arabia Saudită este cel mai mare producător de petrol din lume. Cu peste 17% din reserva cunoscută a lumii, producţia totală a ţării în 2010 a fost de 10,52 milioane de barili pe zi. Cu preţul ţiţeiului la 107 dolari barilul, ţara ar trebui să producă aproape 87 de zile pentru a genera la fel de mulţi bani din petrol precum Apple. Dacă Arabia Saudită şi-ar folosi veniturile din petrol pentru a cumpăra acţiunile Apple, ar dura cam 15 luni pentru a genera cei 506,2 mld. dolari necesari achiziţiei companiei la valoarea actuală.
Aurul Rezervei Federale din New York
Rezerva Federală din New York are mai mult aur în pivniţele sale decât orice altă locaţie de pe pământ, chiar mai mult decât Fort Knox. Rezerva din New York nu păstrează doar o parte din aurul guvernului SUA, ci şi al altor guverne străine şi instituţii. Aproximativ 216 milioane de uncii au fost localizate aici în 2008, potrivit documentelor publice ale Rezervei Federale. La 1.700 de dolari pe uncie, valoarea aurului ar fi de 367,2 mld. dolari, sub nivelul capitalizării Apple.
Dintre cele mai mari rezerve de aur deţinute de ţări şi organizaţii internaţionale, nu există una care şi-ar putea preschimba depozitele de aur într-o participaţie de 100% în Apple, la preţul de astăzi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu