Barlad Online
Ministrul educaţiei, Daniel Funeriu, a stabilit pentru anul şcolar 2011-2012 o serie de schimbări privind restructurarea perioadelor de cursuri şi vacanţă, însă ineditul este dat prin introducerea unei săptămâni 2-6 aprilie 2012 în care elevii şcolilor româneşti vor avea ocazia să aleagă diferite activităţi educative pe care doresc să le desfăşoare.
Astfel, în conformitate cu un orar special, “Şcoala altfel” vine în sprijinul intereselor şi preocupărilor diverse ale elevilor, dându-le ocazia să-şi evidenţieze talentul şi în alt context decât cel curricular. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a hotărât ca olimpiadele şi concursurile şcolare naţionale să se desfăşoare tot în perioada menţionată, urmărind astfel ca elevii olimpici să aibă posibilitatea de a se bucura și ei de vacanță.
Cum se planifică activităţile?
Cadrele didactice vor solicita elevilor propuneri referitoare la program în cadrul orelor de dirigenţie din primul semestru al anului şcolar şi vor discuta variantele în cadrul şedinţelor comisiilor metodice.
Selecţia se va face la nivelul fiecărei unităţii de învăţământ, dorindu-se plierea pe obiectivele comunităţii şcolare respective şi totodată implicarea în egală măsură a elevilor, cadrelor didactice şi a părinţilor. Activităţile şi modalitatea de organizare a acestora se vor stabili în consiliul profesoral şi vor fi aprobate la nivelul consiliului de administraţie al unităţilor şcolare. Se va asigura popularizarea programului “ Şcoala altfel” pentru conştientizarea, atât la nivelul unităţii de învăţământ cât şi la nivelul comunităţii, a efectelor pozitive generate de activităţile desfăşurate.
Elemente de conţinut şi organizare
Obiectivele setate în cadrul acestui demers nu s-ar putea îndeplini prin programul şcolar normal, elaborându-se astfel o serie de proiecte în colaborare cu organizaţii nonguvernamentale, palate ale copiilor, cluburi sportive şcolare, instituţii culturale şi ştiinţifice, poliţia, jandarmeria, direcţiile de sănătate publică, agenţiile pentru protecţia mediului etc.
Activităţile vor fi coordonate de un număr de cadre didactice, care vor asigura supravegherea şi securitatea copiilor preşcolari şi a elevilor.
Printre tipurile de activităţi posibile în desfăşurarea programului “Şcoala altfel” se regăsesc: activităţi culturale, activităţi sportive, activităţi tehnico-științifice, educaţie în spiritul cetăţeniei democratice, educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, educaţie ecologică şi protecţie a mediului, educaţie rutieră etc. Aceste iniţiative vor fi implementate în diverse forme: ateliere de dans, teatru, muzică, arte plastice, educaţie media şi cinematografică, schimburi de experienţă, vizite de studiu, mese rotunde, dezbateri, proiecte comunitare, tabere, şcoli de creaţie, diverse parteneriate educaţionale etc.
Monitorizare şi follow-up
Odată aprobat, programul devine obligatoriu atât pentru elevi cât şi pentru profesori, care vor participa la activităţi conform programului zilnic al săptămânii respective. Absenţele elevilor se vor nota în catalog la rubrica “Purtare”, iar monitorizarea se va realiza de conducerea unităţii de învăţământ împreună cu reprezentanţii inspectoratelor şcolare.
Analiza activităţilor organizate, precum şi a rezultatelor educaţionale obţinute se va realiza după vacanţă de primăvară, întocmindu-se un raport de monitorizare.
Mai mult, la sfârşitul anului şcolar se va adăuga un capitol aferent programului “Şcoala altfel” în care se va include raportul, demonstrându-se astfel utilitatea desfăşurării activităţilor şi relevanţa acestora.
Această iniţiativă poate constitui un punct de plecare în valorificarea educaţiei non-formale, ale cărei valori sunt încă neexploatate. Astfel, prin această iniţiativă vom putea vorbi în câţiva ani de concretizarea contribuţiei activităţii non-formale în dezvoltarea tinerilor. Competenţe precum cele lingvistice, culegerea informaţiilor şi prelucrarea datelor, comunicarea non-verbală, utilizarea limbajelor de specialitate, comunicarea publică, relaţionarea interpersonală, competenţele manageriale, organizatorice şi de participare civică sunt câteva exemple de valori pe care şcoala nu reuşeşte să le promoveze prin sistemul tradiţional de învăţământ. Reformele educaţionale însă, ar trebui să ţină cont şi de timpul de adaptare al cadrelor didactice şi al elevilor la un astfel de proces nou de dezvoltare personală.
Ministrul educaţiei, Daniel Funeriu, a stabilit pentru anul şcolar 2011-2012 o serie de schimbări privind restructurarea perioadelor de cursuri şi vacanţă, însă ineditul este dat prin introducerea unei săptămâni 2-6 aprilie 2012 în care elevii şcolilor româneşti vor avea ocazia să aleagă diferite activităţi educative pe care doresc să le desfăşoare.
Astfel, în conformitate cu un orar special, “Şcoala altfel” vine în sprijinul intereselor şi preocupărilor diverse ale elevilor, dându-le ocazia să-şi evidenţieze talentul şi în alt context decât cel curricular. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a hotărât ca olimpiadele şi concursurile şcolare naţionale să se desfăşoare tot în perioada menţionată, urmărind astfel ca elevii olimpici să aibă posibilitatea de a se bucura și ei de vacanță.
Cum se planifică activităţile?
Cadrele didactice vor solicita elevilor propuneri referitoare la program în cadrul orelor de dirigenţie din primul semestru al anului şcolar şi vor discuta variantele în cadrul şedinţelor comisiilor metodice.
Selecţia se va face la nivelul fiecărei unităţii de învăţământ, dorindu-se plierea pe obiectivele comunităţii şcolare respective şi totodată implicarea în egală măsură a elevilor, cadrelor didactice şi a părinţilor. Activităţile şi modalitatea de organizare a acestora se vor stabili în consiliul profesoral şi vor fi aprobate la nivelul consiliului de administraţie al unităţilor şcolare. Se va asigura popularizarea programului “ Şcoala altfel” pentru conştientizarea, atât la nivelul unităţii de învăţământ cât şi la nivelul comunităţii, a efectelor pozitive generate de activităţile desfăşurate.
Elemente de conţinut şi organizare
Obiectivele setate în cadrul acestui demers nu s-ar putea îndeplini prin programul şcolar normal, elaborându-se astfel o serie de proiecte în colaborare cu organizaţii nonguvernamentale, palate ale copiilor, cluburi sportive şcolare, instituţii culturale şi ştiinţifice, poliţia, jandarmeria, direcţiile de sănătate publică, agenţiile pentru protecţia mediului etc.
Activităţile vor fi coordonate de un număr de cadre didactice, care vor asigura supravegherea şi securitatea copiilor preşcolari şi a elevilor.
Printre tipurile de activităţi posibile în desfăşurarea programului “Şcoala altfel” se regăsesc: activităţi culturale, activităţi sportive, activităţi tehnico-științifice, educaţie în spiritul cetăţeniei democratice, educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, educaţie ecologică şi protecţie a mediului, educaţie rutieră etc. Aceste iniţiative vor fi implementate în diverse forme: ateliere de dans, teatru, muzică, arte plastice, educaţie media şi cinematografică, schimburi de experienţă, vizite de studiu, mese rotunde, dezbateri, proiecte comunitare, tabere, şcoli de creaţie, diverse parteneriate educaţionale etc.
Monitorizare şi follow-up
Odată aprobat, programul devine obligatoriu atât pentru elevi cât şi pentru profesori, care vor participa la activităţi conform programului zilnic al săptămânii respective. Absenţele elevilor se vor nota în catalog la rubrica “Purtare”, iar monitorizarea se va realiza de conducerea unităţii de învăţământ împreună cu reprezentanţii inspectoratelor şcolare.
Analiza activităţilor organizate, precum şi a rezultatelor educaţionale obţinute se va realiza după vacanţă de primăvară, întocmindu-se un raport de monitorizare.
Mai mult, la sfârşitul anului şcolar se va adăuga un capitol aferent programului “Şcoala altfel” în care se va include raportul, demonstrându-se astfel utilitatea desfăşurării activităţilor şi relevanţa acestora.
Această iniţiativă poate constitui un punct de plecare în valorificarea educaţiei non-formale, ale cărei valori sunt încă neexploatate. Astfel, prin această iniţiativă vom putea vorbi în câţiva ani de concretizarea contribuţiei activităţii non-formale în dezvoltarea tinerilor. Competenţe precum cele lingvistice, culegerea informaţiilor şi prelucrarea datelor, comunicarea non-verbală, utilizarea limbajelor de specialitate, comunicarea publică, relaţionarea interpersonală, competenţele manageriale, organizatorice şi de participare civică sunt câteva exemple de valori pe care şcoala nu reuşeşte să le promoveze prin sistemul tradiţional de învăţământ. Reformele educaţionale însă, ar trebui să ţină cont şi de timpul de adaptare al cadrelor didactice şi al elevilor la un astfel de proces nou de dezvoltare personală.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu