Barlad Online
Producãtorul vasluian de ouã, Avicom SA, are motive sã fie încrezãtor în anul 2012. Are în derulare un proiect unic în România, care îi va asigura independenta energeticã pentru anii viitori. Este vorba de prima statie de biogaz din tarã, care va folosi drept ingredient principal gãinatul de pasãre pentru cã, vorba patronului de la Avicom, omul de afaceri iesean Ahmad Al-Deiri, “oricum ar fi, gãina face gãinat, este de la naturã dat si trebuie sã folosim acest produs, sã producem energie”. Avicom Vaslui rãmâne unul dintre contributorii importanti la bugetul de stat, cu aproape 200 de mii de euro anual, numai din taxe si impozite la bugetul national, la care se adaugã alte zeci de mii de euro la bugetul local.
Anul 2011, sustine patronul de la Avicom, firma a lucrat în pierdere, pe fondul importurilor masive de ouã din Polonia, la preturi mult mai scãzute fatã de cele ale producãtorilor autohtoni. Asa se face cã, la Avicom, pentru a rentabiliza activitatea, pe fondul crizei de pe piatã, au fost tãiate mari efective de pãsãri, ceea ce a scãzut si productia de ouã pentru piata româneascã. Acum, firma Avicom produce în jur de 100 de mii de ouã zilnic, însã sunt sanse ca, pânã în august, sã se ajungã la o cifrã de 350 de mii de ouã pe zi. “Dacã se controleazã importurile din Polonia, cred cã toti producãtorii de profil au o sansã sã facã vânzãri mai bune, care sã acopere pierderile din anii precedenti. Din toate statele din fostul bloc comunist, doar România a fãcut investitii masive în fermele de productie la ouã de consum. Noi am respectat în permanentã normativele europene, de exemplu, de la o capacitate maximã de 560 de mii de pãsãri am ajuns la o capacitate de 440 de mii de capete, întrucât trebuie sã asigurãm un spatiu mai mare la fiecare pasãre. Noi am tãiat foarte mult din efectivul de pãsãri, cam la 20-25%, cât este si procentul la nivel national”, spune patronul de la Avicom.
Sansa firmei Avicom: investitii sustinute în infrastructurã
Vârful de productie la Avicom a fost atins în perioada 2009-2010, când se produceau 400-420 de mii de ouã pe zi. Importurile masive din Polonia a bulversat industria de profil din tara noastrã, iar producãtorii au cãutat metode pentru a-si reduce cheltuielile. Acum, când preturile par sã se fi normalizat – un ou pleacã de la Avicom la un pret de 45-55 de bani! – producãtorii se pot gândi si la investitii, absolut necesare în contextul integrãrii europene. Primul pas cu adevãrat major este realizarea statiei de biogaz, investitie de aproape douã milioane de euro, care va folosi gãinatul de pasãre pentru a produce energie electricã. Gãinatul este combinat cu porumbul de siloz, porumb verde mãcinat, pentru a rezulta, într-un final, energie electricã. Pentru a-si asigura materia primã, conducerea Avicom intentioneazã ca, în aprilie a.c., sã înfiinteze 150 de hectare cu porumb, materie primã care va intra în procesul de fermentare a statiei de biogaz. În final, la Vaslui se va obtine energie electricã, care va acoperi de cinci ori consumurile din cele 10 hale si sectiile societãtii. În plus, pentru energia electricã produsã suplimentar, Avicom va primi si certificate verzi, un soi de subventie extrem de necesarã pentru firmã. “Suntem în perioada de probã, este o investitie unicã în România, sunt multe necunoscute în procesul de fabricatie”, explicã patronul de la Avicom. Nu este singura investitie majorã. Urmeazã finalizarea proiectului Fabricii de Nutret Combinat, care va asigura independenta în materie primã la fermã. Celor 80-85 de angajati li se vor adãuga în jur de 20 de noi salariati, ceea ce va duce firma la peste 100 de angajati. Capacitatea viitorului FNC, care va fi încorporat în silozul de 18.000 de tone care se ridicã în interiorul Avicom, va fi de 80-100 de tone de nutret combinat, din care o parte va ajunge în halele proprii, iar restul la vânzare, pe piata de profil.
Povestea unui român mai român ca multi altii
Ahmad Al-Deiri este o persoanã extrem de activã, cu un trecut interesant. Omul de afaceri iesean a venit în România pe 26 octombrie 1981, ca student la facultate de constructii din Iasi. Si, de atunci, a devenit român, “mai mult român decât multi alti români”, cum îi place sã spunã. “Întotdeauna am vrut sã fac mai mult pentru oamenii de aici, românii cu care lucrez, pentru cã lor le datorez foarte mult pentru ceea ce am ajuns. Oricât de destept ai fi, nu poti sã faci nimic dacã nu ai oameni buni în jurul tãu, iar în jurul meu au fost oameni din partea locului, fie cã a fost vorba de persoane din Vaslui sau din Iasi. Cred si am crezut mereu cã pot face multe pentru români si România”, spune, cu modestie, omul de afaceri, sirian la origini. Ahmad Al-Deiri a terminat facultatea în 1987 si a rãmas în tarã pentru a-si lua doctoratul. Dupã Revolutie, a fãcut parte din cel de-al doilea lot de cetãteni strãini care au obtinut cetãtenia românã. A înfiintat o societate de constructii în Iasi, în primii ani de democratie, cu care a fãcut constructii în Republica Moldova. A realizat multe proiecte de infrastructurã, pânã prin 1995, când a înfiintat firma-mamã de acum, Siraj AD Impex. Initial, a fost chirias în spatiile în care functioneazã acum depozitele Siraj, dupã care, din 1999, a devenit proprietar al spatiilor. Ahmad Al-Deiri a avut fabrici de confectii în Iasi si Vaslui, însã situatia economicã din acest sector a condus la închiderea investitiilor. Acum, omul de afaceri iesean are investitii în comert, spatii de închiriat si productia de ouã, cu posibilitãti de dezvoltare în mai multe domenii. “Decât sã cauti defectele în curtea altuia, mai degrabã cauti defectele în curtea ta. Eu as vrea sã fiu prieten cu toatã lumea din Vaslui”, mai spune omul de afaceri.
Producãtorul vasluian de ouã, Avicom SA, are motive sã fie încrezãtor în anul 2012. Are în derulare un proiect unic în România, care îi va asigura independenta energeticã pentru anii viitori. Este vorba de prima statie de biogaz din tarã, care va folosi drept ingredient principal gãinatul de pasãre pentru cã, vorba patronului de la Avicom, omul de afaceri iesean Ahmad Al-Deiri, “oricum ar fi, gãina face gãinat, este de la naturã dat si trebuie sã folosim acest produs, sã producem energie”. Avicom Vaslui rãmâne unul dintre contributorii importanti la bugetul de stat, cu aproape 200 de mii de euro anual, numai din taxe si impozite la bugetul national, la care se adaugã alte zeci de mii de euro la bugetul local.
Anul 2011, sustine patronul de la Avicom, firma a lucrat în pierdere, pe fondul importurilor masive de ouã din Polonia, la preturi mult mai scãzute fatã de cele ale producãtorilor autohtoni. Asa se face cã, la Avicom, pentru a rentabiliza activitatea, pe fondul crizei de pe piatã, au fost tãiate mari efective de pãsãri, ceea ce a scãzut si productia de ouã pentru piata româneascã. Acum, firma Avicom produce în jur de 100 de mii de ouã zilnic, însã sunt sanse ca, pânã în august, sã se ajungã la o cifrã de 350 de mii de ouã pe zi. “Dacã se controleazã importurile din Polonia, cred cã toti producãtorii de profil au o sansã sã facã vânzãri mai bune, care sã acopere pierderile din anii precedenti. Din toate statele din fostul bloc comunist, doar România a fãcut investitii masive în fermele de productie la ouã de consum. Noi am respectat în permanentã normativele europene, de exemplu, de la o capacitate maximã de 560 de mii de pãsãri am ajuns la o capacitate de 440 de mii de capete, întrucât trebuie sã asigurãm un spatiu mai mare la fiecare pasãre. Noi am tãiat foarte mult din efectivul de pãsãri, cam la 20-25%, cât este si procentul la nivel national”, spune patronul de la Avicom.
Sansa firmei Avicom: investitii sustinute în infrastructurã
Vârful de productie la Avicom a fost atins în perioada 2009-2010, când se produceau 400-420 de mii de ouã pe zi. Importurile masive din Polonia a bulversat industria de profil din tara noastrã, iar producãtorii au cãutat metode pentru a-si reduce cheltuielile. Acum, când preturile par sã se fi normalizat – un ou pleacã de la Avicom la un pret de 45-55 de bani! – producãtorii se pot gândi si la investitii, absolut necesare în contextul integrãrii europene. Primul pas cu adevãrat major este realizarea statiei de biogaz, investitie de aproape douã milioane de euro, care va folosi gãinatul de pasãre pentru a produce energie electricã. Gãinatul este combinat cu porumbul de siloz, porumb verde mãcinat, pentru a rezulta, într-un final, energie electricã. Pentru a-si asigura materia primã, conducerea Avicom intentioneazã ca, în aprilie a.c., sã înfiinteze 150 de hectare cu porumb, materie primã care va intra în procesul de fermentare a statiei de biogaz. În final, la Vaslui se va obtine energie electricã, care va acoperi de cinci ori consumurile din cele 10 hale si sectiile societãtii. În plus, pentru energia electricã produsã suplimentar, Avicom va primi si certificate verzi, un soi de subventie extrem de necesarã pentru firmã. “Suntem în perioada de probã, este o investitie unicã în România, sunt multe necunoscute în procesul de fabricatie”, explicã patronul de la Avicom. Nu este singura investitie majorã. Urmeazã finalizarea proiectului Fabricii de Nutret Combinat, care va asigura independenta în materie primã la fermã. Celor 80-85 de angajati li se vor adãuga în jur de 20 de noi salariati, ceea ce va duce firma la peste 100 de angajati. Capacitatea viitorului FNC, care va fi încorporat în silozul de 18.000 de tone care se ridicã în interiorul Avicom, va fi de 80-100 de tone de nutret combinat, din care o parte va ajunge în halele proprii, iar restul la vânzare, pe piata de profil.
Povestea unui român mai român ca multi altii
Ahmad Al-Deiri este o persoanã extrem de activã, cu un trecut interesant. Omul de afaceri iesean a venit în România pe 26 octombrie 1981, ca student la facultate de constructii din Iasi. Si, de atunci, a devenit român, “mai mult român decât multi alti români”, cum îi place sã spunã. “Întotdeauna am vrut sã fac mai mult pentru oamenii de aici, românii cu care lucrez, pentru cã lor le datorez foarte mult pentru ceea ce am ajuns. Oricât de destept ai fi, nu poti sã faci nimic dacã nu ai oameni buni în jurul tãu, iar în jurul meu au fost oameni din partea locului, fie cã a fost vorba de persoane din Vaslui sau din Iasi. Cred si am crezut mereu cã pot face multe pentru români si România”, spune, cu modestie, omul de afaceri, sirian la origini. Ahmad Al-Deiri a terminat facultatea în 1987 si a rãmas în tarã pentru a-si lua doctoratul. Dupã Revolutie, a fãcut parte din cel de-al doilea lot de cetãteni strãini care au obtinut cetãtenia românã. A înfiintat o societate de constructii în Iasi, în primii ani de democratie, cu care a fãcut constructii în Republica Moldova. A realizat multe proiecte de infrastructurã, pânã prin 1995, când a înfiintat firma-mamã de acum, Siraj AD Impex. Initial, a fost chirias în spatiile în care functioneazã acum depozitele Siraj, dupã care, din 1999, a devenit proprietar al spatiilor. Ahmad Al-Deiri a avut fabrici de confectii în Iasi si Vaslui, însã situatia economicã din acest sector a condus la închiderea investitiilor. Acum, omul de afaceri iesean are investitii în comert, spatii de închiriat si productia de ouã, cu posibilitãti de dezvoltare în mai multe domenii. “Decât sã cauti defectele în curtea altuia, mai degrabã cauti defectele în curtea ta. Eu as vrea sã fiu prieten cu toatã lumea din Vaslui”, mai spune omul de afaceri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu