Barlad Online
Exploatarea zãcãmintelor de gaze naturale folosind tehnologia fracturãrii hidraulice ar putea afecta sursele de apã potabilã, din cauza existentei asanumitelor conducte subterane naturale, potrivit unui studiu publicat, la ãnceputul acestei sãptãmâni, în Statele Unite. Ironia cercetãtorilor americani este oarecum amarã, pentru cã ãn România tocmai o firmã americanã, gigantul petrolier Chevron, doreste sã exploateze gazele de sist, printre cele 20 de perimetre vizate aflându-se si zona Bârlad.
Adeptii acestei tehnici de exploatare a gazelor de sist sustin cã aceasta nu prezintã niciun pericol pentru pânza freaticã, întrucât zãcãmintele de gaze se aflã la o adâncime mult mai mare în sol decât rezervele de apã. Dar un studiu privind salinitatea apelor efectuat în Pensylvania (est) de cãtre cercetãtorii de la Universitatea Duke a arãtat cã existã o legãturã între depozitele de gaze de sist situate la o adâncime de 1.600 de metri si pânzele freatice. “Unele conducte naturale permit gazului si saramurii sã migreze cãtre straturile acvifere de micã adâncime”, a precizat universitatea într-un comunicat citat de Mediafax. Studiul, publicat în Analele Academiei Nationale de Stiinte (PNAS), a fost realizat pe baza a 426 de probe de apã prelevate din nord-estul statului Pennsylvania, în apropierea unui zãcãmânt de gaze de sist, numit Marcellus. Cercetãtorii nu au remarcat o contaminare provenind direct din activitãti de fracturare. Dar existenta unor niveluri ridicate de salinitate indicã existenta unor pasaje naturale posibil periculoase, potrivit expertilor. “Aceasta ar putea însemna cã rezervele de apã potabilã din nord-estul statului Pennsylvania riscã sã fie contaminate cu gaze care scapã din puturile de exploatare a gazelor de sist”, a declarat geochimistul Avner Vengosh, unul dintre autorii studiului. Fracturarea hidraulicã constã în injectarea la presiune puternicã a unor cantitãti mari de apã cu nisip si alti aditivi chimici în vederea eliberãrii gazelor prinse între straturile de rocã. Tehnica este denuntatã de ecologisti pentru cã ar polua pânzele freatice si aerul.
Guvernul va reanaliza în decembrie pozitia fata de exploatarea gazelor de sist
România va analiza din nou, în decembrie, pozitia fatã de exploatarea gazelor de sist si, ulterior, se va alinia eventualelor noi reglementãri ale Uniunii Europene, a declarat premierul Victor Ponta. “Existã un moratoriu (privind gazele de sist) pânã în decembrie”, a declarat el, în cursul unei conferinte organizate pentru presa strãinã. “Dupã aceea, vom adopta o decizie care, pe de o parte, sã rãspundã preocupãrilor privind protectia mediului si, pe de alta, sã tinã cont de faptul cã, pentru România, orice sursã de energie alternativã este extrem de binevenitã”, a precizat premierul. Victor Ponta, al cãrui partid a fãcut campanie pentru interzicerea explorãrii si exploatãrii gazelor de sist, a subliniat cã operatiunile de explorare lansate anul trecut în România “nu vor fi finalizate înainte de 2018″. “În sase ani, tehnologia va evolua foarte mult si, la nivel european, va fi luatã o decizie pentru a se stabili dacã aceastã tehnologie este periculoasã pentru mediu si cum pot fi eliminate aceste efecte. Nu vrem sã fim nici singurii care acceptã, nici singurii care se opun utilizãrii gazelor de sist”, a subliniat Ponta. Printre cele 20 de perimetre din România programate pentru exploatarea gazelor de sist prin fracturarea hidraulicã a rocilor se numãrã si zona Bârlad. Probabilitatea ca gigantul american Chevron sã exploateze gazele din zonã printr-o metodã atât de controversatã la nivel mondial – fracturarea (fisurarea) hidraulicã fiind interzisã în multe tãri din lume, printre care Franta, Bulgaria, Irlanda, Canada, Africa de Sus, si suspendatã în Marea Britanie si în 18 state din SUA – a stârnit un val de indignare fãrã precedent în Bârlad. Mitingurile de protest împotriva exploatãrii prin aceastã metodã organizate de Primãria Bârlad si societatea civilã, la care au participat mii de cetãteni, au fost dublate de eforturi parlamentare, deputatul PSD de Bârlad Adrian Solomon fiind initiatorul unei legi privind interzicerea explorãrilor si exploatãrilor perimetrelor cu zãcãminte de hidrocarburi lichide sau gazoase prin fracturarea (fisurarea) hidraulicã si anularea licentelor exclusive de explorare a tuturor proiectelor care recurg la aceastã tehnicã.
Exploatarea zãcãmintelor de gaze naturale folosind tehnologia fracturãrii hidraulice ar putea afecta sursele de apã potabilã, din cauza existentei asanumitelor conducte subterane naturale, potrivit unui studiu publicat, la ãnceputul acestei sãptãmâni, în Statele Unite. Ironia cercetãtorilor americani este oarecum amarã, pentru cã ãn România tocmai o firmã americanã, gigantul petrolier Chevron, doreste sã exploateze gazele de sist, printre cele 20 de perimetre vizate aflându-se si zona Bârlad.
Adeptii acestei tehnici de exploatare a gazelor de sist sustin cã aceasta nu prezintã niciun pericol pentru pânza freaticã, întrucât zãcãmintele de gaze se aflã la o adâncime mult mai mare în sol decât rezervele de apã. Dar un studiu privind salinitatea apelor efectuat în Pensylvania (est) de cãtre cercetãtorii de la Universitatea Duke a arãtat cã existã o legãturã între depozitele de gaze de sist situate la o adâncime de 1.600 de metri si pânzele freatice. “Unele conducte naturale permit gazului si saramurii sã migreze cãtre straturile acvifere de micã adâncime”, a precizat universitatea într-un comunicat citat de Mediafax. Studiul, publicat în Analele Academiei Nationale de Stiinte (PNAS), a fost realizat pe baza a 426 de probe de apã prelevate din nord-estul statului Pennsylvania, în apropierea unui zãcãmânt de gaze de sist, numit Marcellus. Cercetãtorii nu au remarcat o contaminare provenind direct din activitãti de fracturare. Dar existenta unor niveluri ridicate de salinitate indicã existenta unor pasaje naturale posibil periculoase, potrivit expertilor. “Aceasta ar putea însemna cã rezervele de apã potabilã din nord-estul statului Pennsylvania riscã sã fie contaminate cu gaze care scapã din puturile de exploatare a gazelor de sist”, a declarat geochimistul Avner Vengosh, unul dintre autorii studiului. Fracturarea hidraulicã constã în injectarea la presiune puternicã a unor cantitãti mari de apã cu nisip si alti aditivi chimici în vederea eliberãrii gazelor prinse între straturile de rocã. Tehnica este denuntatã de ecologisti pentru cã ar polua pânzele freatice si aerul.
Guvernul va reanaliza în decembrie pozitia fata de exploatarea gazelor de sist
România va analiza din nou, în decembrie, pozitia fatã de exploatarea gazelor de sist si, ulterior, se va alinia eventualelor noi reglementãri ale Uniunii Europene, a declarat premierul Victor Ponta. “Existã un moratoriu (privind gazele de sist) pânã în decembrie”, a declarat el, în cursul unei conferinte organizate pentru presa strãinã. “Dupã aceea, vom adopta o decizie care, pe de o parte, sã rãspundã preocupãrilor privind protectia mediului si, pe de alta, sã tinã cont de faptul cã, pentru România, orice sursã de energie alternativã este extrem de binevenitã”, a precizat premierul. Victor Ponta, al cãrui partid a fãcut campanie pentru interzicerea explorãrii si exploatãrii gazelor de sist, a subliniat cã operatiunile de explorare lansate anul trecut în România “nu vor fi finalizate înainte de 2018″. “În sase ani, tehnologia va evolua foarte mult si, la nivel european, va fi luatã o decizie pentru a se stabili dacã aceastã tehnologie este periculoasã pentru mediu si cum pot fi eliminate aceste efecte. Nu vrem sã fim nici singurii care acceptã, nici singurii care se opun utilizãrii gazelor de sist”, a subliniat Ponta. Printre cele 20 de perimetre din România programate pentru exploatarea gazelor de sist prin fracturarea hidraulicã a rocilor se numãrã si zona Bârlad. Probabilitatea ca gigantul american Chevron sã exploateze gazele din zonã printr-o metodã atât de controversatã la nivel mondial – fracturarea (fisurarea) hidraulicã fiind interzisã în multe tãri din lume, printre care Franta, Bulgaria, Irlanda, Canada, Africa de Sus, si suspendatã în Marea Britanie si în 18 state din SUA – a stârnit un val de indignare fãrã precedent în Bârlad. Mitingurile de protest împotriva exploatãrii prin aceastã metodã organizate de Primãria Bârlad si societatea civilã, la care au participat mii de cetãteni, au fost dublate de eforturi parlamentare, deputatul PSD de Bârlad Adrian Solomon fiind initiatorul unei legi privind interzicerea explorãrilor si exploatãrilor perimetrelor cu zãcãminte de hidrocarburi lichide sau gazoase prin fracturarea (fisurarea) hidraulicã si anularea licentelor exclusive de explorare a tuturor proiectelor care recurg la aceastã tehnicã.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu