Rãzboiul Carp-ilor

Barlad Online

Bãtãlia electoralã pentru locale s-a terminat la Blãgesti, asa cã a reînceput cea pentru problemele locale. Oricât ar pãrea de hilar, mai multe femei din Blãgesti nu se lasã si pace pânã nu îl bagã la puscãrie pe fostul primar al comunei, actualmente factor postal. Supãrarea femeilor a atins cote alarmante, iar curajul acestora a crescut într-o noapte (întâmplãtor sau nu, 10 iunie), cât la altii în zece. Pe scurt, Carp s-a ridicat împotriva lui Carp, pentru o bucatã de imas pe care fostul primar le-a luat-o sãtenilor cu japca si si-a trecut-o în proprietate.
La Blãgesti, pânã nu demult, era o liniste relativã. Femeile din sat îsi vedeau linistite de bãrbati, mergeau duminicã de duminicã la bisericã, îsi cresteau nepotii si, mai ales, aveau grijã de bunãstarea familiilor. Multe dintre ele chiar mergeau la câmp pentru a se asigura cã au ce le pune pe masã copiilor si bãrbatilor. Este si cazul Casandrei Dandis si Mariei V. Carp. Cele douã „au chemat ziarul“ sã spunã cum fostul primar, Ricã Carp, pe timpul când încã mai tinea frâiele comunei, le-a pãcãlit si si-a bãtut joc de ele. Am mers la Blãgesti si leam gãsit pe femei asteptând linistite la umbra unui nuc din fata Primãriei, alãturi de alte trei consãtence. Încã de când ne-au vãzut, acestea au început sã cotrobãie prin genti si documente care de care mai relevante. În timp ce unele au fluturat sesizãri cãtre Directia Nationalã Anticoruptie, Tribunalul Vaslui, Politie, Prefecturã si Comisia de Stabilire a Drepturilor de Proprietate asupra Pãmânturilor de la Primãria Blãgesti, altele si-au dat drumul la vorbã. Era clar, aveam de-a face cu o problemã legatã de pãmânt. Si au început femeile sã-l batjocureascã pe primar… „Avem atât de multe sã vã spunem, cã nici nu stim cu ce sã începem. El (fostul primar, Ricã Carp, n.r.) a fost postas si fãcea prostii chiar de atunci. Ducea pensiile la oameni si le dãdea mai putini bani decât scria pe cupoane. Îi prindea când nu erau atenti, le bãga banii în buzunar cu tot cu cupon si omul când ajungea acasã observa cã îi lipseste 20, 30 sau 50 de lei. Dacã-i spunea cineva, zicea cã nu-i adevãrat, cã el a dat toti banii. Si uite asa, si-a fãcut o casã…“, ne-a povestit indignatã una din cele cinci.
Noi vrem pamânt… si pe primar la puscarie!
Acum, cã fostul primar, s-a reîntors la meseria de factor postal a aprins si mai tare spiritele în comunã. Dupã ce a fost bãtut zdrobitor la vot de cãtre contracandidatul sãu principal (fostul viceprimar al comunei), Ricã Carp a fost „pârât“ la conducerea Postei. Femeile au reclamat cã nu se poate ca un asemenea hot sã se întoarcã la o meserie ce presupune manevrarea unei mari sume de bani. Hot, hot, dar sã stim si noi de ce e hot, întrucât acesta nu a fost dovedit de institutiile statului cã ar fi comis vreo ilegalitate. Cu toate acestea, femeile continuã sã îl acuze: „Pãi, sã vedeti de fapt si de drept ce-a fãcut el cât a fost primar. I-a predat functia de postas nevestei sale si el s-a apucat sã fure pãmânturile de la oameni, grãdinile oamenilor! Uitati, femeia aceasta (indicând-o pe Casandra Dandis, n.r.) plânge de fiecare datã când iese din curte si vede cum grãdina din fata casei, pe care a muncit-o 30 de ani, i-a fost luatã cu japca de primar. Ce golãnii a fãcut el acolo? A venit la oameni si le-a spus cã n-au dreptul sã îngrãdeascã acolo, fiindcã e domeniu public. Dupã aceea, le-a stricat gardurile si le-a dat foc, a scos copacii plantati de oameni acum 15-20 de ani si i-a aruncat în râpã si s-a apucat de fãcut acte. Prima datã i-a fãcut lui unu’ de la Galati, pe nume Tudose Lupu, numai cã, peste noapte, i-a si vândut fostului primar. Prin primãvarã-varã, Ricã Carp s-a dus si n-a îngrãdit 16 ari, cât a luat de la femeia asta, 20 de la cealaltã, ci toatã bucata de 66 de ari. Tot peste noapte, omul de la Galati a murit, iar acum primarul e proprietar pe pãmântul oamenilor“, a spus indignatã Maria V. Carp. Femeia a continuat însã cu o precizare foarte importantã. Nu are nicio legãturã de rudenie cu fostul primar. Casandra Dandis, o bãtrânicã trecutã bine de 70 de ani, a si izbucnit în plâns. „Stiti cum mã simt eu când ies din curte si mã uit la grãdina pe care am muncit-o 30 de ani? Când a venit si mi-a luat-o, mi-a scos cartofii si ia aruncat în drum, iar acum trebuie sã cumpãr cartofi cu kilogramul, de prin sat. Eu pentru copilasii ãstia munceam (arãtând spre douã gâgâlici de câtiva anisori, nepotii ei, care muscau cu poftã din câte o napolitanã, n.r.). Plâng de fiecare datã când vãd ce gard a fãcut pe pãmântul pe care eu am rol si am plãtit impozit atâta amar de ani. Mergeti la Primãrie, dom’le, si o sã mã gãsiti acolo. Eu am acte!. Când am vrut sã intru în grãdinã, primarul mi-a zis cã mã omoarã dacã mã prinde acolo. Mi-a spus «Dacã intri aici, aici rãmâi. Te omor cu mâna mea!»“, povestea amãrâtã Casandra Dandis. Si, pentru ca filmul de comedie sã fie complet, femeile s-au dezlãntuit si au explicat cum s-au apucat de reclamat fostul primar peste tot unde au stiut. Picãtura care a umplut paharul s-a consumat în momentul în care acesta le-a luat terenurile proaspãt arate si semãnate. „Nici bani nu a vrut, dom’le, pe arãturã. I-am zis «Ial, bãi, ia-l! Dar mãcar plãteste-mi arãtura! N-ai sã mai vrei tu primar? Sã mai vii sã te votãm!» Stiti ce mi-a rãspuns? Cã el numai patru ani a avut nevoie primar. Cã si-a rezolvat toate problemele!“, a strigat o alta. În timp ce femeile vorbeau care mai de care mai energic, una dintre ele a scos linistitã dintr-o pungã de plastic un act de proprietate, în original, ce dateazã din 1933, întocmit la 23 ianuarie de cãtre un birou notarial din Bârlad, al judetului Tutova, cu grefa Tribunalului. Documentul avea menire sã ateste dreptul de proprietate asupra terenului aflat acum în litigiu între cele douã pãrti. Numai cã… „Dom’le, ãsta dacã mai rãmânea primar încã o datã, cred cã era în stare sã ne dea afarã si din casele noastre. A luat cu japca terenuri pe unde a putut. Vreo 15 hectare în total. Am fost la un avocat sã ne sfãtuim si noi, cã suntem femei simple, de la tarã, nu prea stim legile. Stiti ce ne-a spus avocatul? Cã asa de bine a fãcut primarul falsurile cã nu crede cã mai avem sanse sã ne mai luãm pãmânturile înapoi. Numai de astea s-a ocupat cât a fost primar. Pãi credeti cã degeaba a luat el numai 60 de voturi la alegeri si l-a bãtut actualul primar de i-a sunat apa în cap? Si sã vã mai spun cã dupã ce a pierdut, când a iesit ultima datã din Primãrie, i-o cântat marsul la iesire si a râs tot satul de el. Bãi, Ricããã! Stai asa, bãi, c-a venit presa. Vino încoace sã vorbesti cu ei!“, a strigat, la un moment dat, Maria V. Carp, cãtre fostul primar. Acesta tocmai trecea pe lângã noi, cãlare pe o bicicletã, si se îndrepta cãtre o directie doar de el stiutã. La vederea acestei imagini, celelalte femei si-au continuat acuzele la adresa fostului edil si au spus cã, acum, de când si-a reluat meseria de bazã le este teamã cã, în continuare, ar putea fi întelate la pensie, dar mai mult, s-ar putea nici sã primeascã rãspunsurile la reclamatiile formulate la institutiile statului împotriva lui. „Eu astept rãspuns de la DNA. Credeti cã mai vãd eu plicul? Vedeti cum fuge si nu vrea sã stea de vorbã cu dumneavoastrã? Uita-ti-l ce pedaleazã…!“, a încheiat Maria V. Carp. Acestea nu sunt nici pe departe toate problemele celor din Blãgesti. Oamenii, fie cã stiu unde sã se adreseze, fie cã nu îsi vãd în continuare de viata lor, chiar dacã situatia nu le convine deloc. Pe cele cinci femei le-am lãsat în urmã resemnate la gândul cã fãcându-le publice pãtaniile, poate poate, cineva se va îndura sã le facã dreptate. Fiindcã ele sunt ferm convinse cã dreptatea e numai de partea lor. Cât despre Ricã Carp, personajul negativ al acestei povestiri, trebuie sã spunem cã nu a putut fi contactat pentru a- si spune pãrerea. La Blãgesti, în schimb, sunt zeci de oameni care poartã acelasi nume de familie, respectiv Carp, încât din vrafurile de acte prezentate de pãgubiti, greu se mai poate întelege care, cum si în ce fel e proprietarul de drept al vreunei bucãti de pãmânt. Probabil si asta i-a fost de folos fostului primar când sa orientat atât de bine când a luat terenuri de la Carp, de la Carp, de la Carp si de la Carp si le-a trecut pe numele Carp. Ricã Carp!
Reportaj realizat cu sprijinul doamnei Maria V. Carp, care a ales sã îsi foloseascã în nume initiala tatãlui, pentru a nu fi confundatã în comunitate cu Marcica Carp, Mãrioara Carp, Maria Carp si Mãndita Carp, consãtence si atât.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu