Barlad Online
Termenul de execuție a lucrărilor de reconsolidare a corpurilor C, D, și E de la Spitalul Municipal de Urgență “Elena Blediman” Bârlad a expirat, dar lucrările sunt departe de a fi finalizate. Vineri, cu o zi înainte de predarea lucrării, șantierul era în toi.
Schele abadonate, grămezi de gunoaie, tencuială nefinisată și instalații sanitare nemontate. Așa arăta, la finele săptămânii trecute, Spitalul Municipal de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad, deși totul ar fi trebuit să arate impecabil, ca înainte de o inaugurare. Reconsolidarea corpurilor C, D și E nu a fost finalizată, deși termenul de execuție a lucrărilor a fost prelungit cu o jumătate de an, până la 31 martie. Răgazul acordat nu a fost suficient. Vineri, s-a prezentat la spital o comisie din partea proiectantului, care a făcut turul clădirii cu notițele în mână, a vorbit cu șefii secțiilor care au trecut prin procesul de reabilitare și cu dirigintele de șantier.
Managerul spitalului, Viorel Petcu, ne-a spus că nu e treaba lui să țină evidența șantierului, ci a Unității de Management București. Nicolae Aboșculesei, dirigintele de șantier, a evitat să vorbească, iar proiectanții s-au fofilat și ei. Ba că ar trebui să întrebăm constructorul, ba inginerul, beneficiarul etc. Lucrurile au mers chiar mai departe. Au încercat să inoculeze ideea că lucrarea este gata în totalitate, dar că nu au fost strânse toate materialele. În fața argumentelor solide care
demontează minciuna grosolană, a fost invocată o anexă a contractului, care permite continuarea lucrărilor chiar și după ce se va face recepția. Prin urmare, ne putem aștepta să vedem moloz și schele multe luni de acum încolo.
Reconsolidarea celor trei corpuri ale spitalului bârlădean a început în octombrie 2009 și ar fi trebuit să se termine în octombrie 2011. Pentru tărăgănarea lucrărilor s-au găsit tot felul de scuze. Ba că amploarea lucrărilor a fost mai mare decât s-a estimat inițial și clădirea era mai degradată decât părea la prima evaluare, ba că muncitorii n-au putut munci în ritmul dorit pentru că nu a fost evacuată clădirea, ba că Primăria Bârlad a asigurat cu întârziere partea de cofinanțare.
“Se vede că e treabă făcută de mântuială, cu materiale ieftine și de proastă calitate. Nu se compară cu ce era înainte, iar la câți bani s-au băgat, ne așteptam să fie la standarde înalte”, ne-a spus un cadru medical.
Un alt salariat al spitalului este de părere că era mai bine să se facă un spital nou: “Cu 125 de miliarde de lei vechi, care înseamnă aproximativ 30 de milioane de euro, eu cred că se putea realiza un spital nou, modern, nu o consolidare, fie ea și majoră. Așa se aruncă banii de 20 de ani în sistemul sanitar din România și tuturor li se pare normal. La valoarea de 600-700 de euro/mp, se putea construi o clădire de aproximativ 50.000 de mp nouă, modernă după toate standardele
europene”.
Proiectul de reabilitare și reconsolidare a corpurilor C, D, și E ale spitalului bârlădean a fost realizat prin cofinanțare de la Ministerul Sănătății (70 de miliarde de lei vechi), Banca Mondială (45 de miliarde) și Consiliul Local Bârlad (10 miliarde).
Termenul de execuție a lucrărilor de reconsolidare a corpurilor C, D, și E de la Spitalul Municipal de Urgență “Elena Blediman” Bârlad a expirat, dar lucrările sunt departe de a fi finalizate. Vineri, cu o zi înainte de predarea lucrării, șantierul era în toi.
Schele abadonate, grămezi de gunoaie, tencuială nefinisată și instalații sanitare nemontate. Așa arăta, la finele săptămânii trecute, Spitalul Municipal de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad, deși totul ar fi trebuit să arate impecabil, ca înainte de o inaugurare. Reconsolidarea corpurilor C, D și E nu a fost finalizată, deși termenul de execuție a lucrărilor a fost prelungit cu o jumătate de an, până la 31 martie. Răgazul acordat nu a fost suficient. Vineri, s-a prezentat la spital o comisie din partea proiectantului, care a făcut turul clădirii cu notițele în mână, a vorbit cu șefii secțiilor care au trecut prin procesul de reabilitare și cu dirigintele de șantier.
Managerul spitalului, Viorel Petcu, ne-a spus că nu e treaba lui să țină evidența șantierului, ci a Unității de Management București. Nicolae Aboșculesei, dirigintele de șantier, a evitat să vorbească, iar proiectanții s-au fofilat și ei. Ba că ar trebui să întrebăm constructorul, ba inginerul, beneficiarul etc. Lucrurile au mers chiar mai departe. Au încercat să inoculeze ideea că lucrarea este gata în totalitate, dar că nu au fost strânse toate materialele. În fața argumentelor solide care
demontează minciuna grosolană, a fost invocată o anexă a contractului, care permite continuarea lucrărilor chiar și după ce se va face recepția. Prin urmare, ne putem aștepta să vedem moloz și schele multe luni de acum încolo.
Reconsolidarea celor trei corpuri ale spitalului bârlădean a început în octombrie 2009 și ar fi trebuit să se termine în octombrie 2011. Pentru tărăgănarea lucrărilor s-au găsit tot felul de scuze. Ba că amploarea lucrărilor a fost mai mare decât s-a estimat inițial și clădirea era mai degradată decât părea la prima evaluare, ba că muncitorii n-au putut munci în ritmul dorit pentru că nu a fost evacuată clădirea, ba că Primăria Bârlad a asigurat cu întârziere partea de cofinanțare.
“Se vede că e treabă făcută de mântuială, cu materiale ieftine și de proastă calitate. Nu se compară cu ce era înainte, iar la câți bani s-au băgat, ne așteptam să fie la standarde înalte”, ne-a spus un cadru medical.
Un alt salariat al spitalului este de părere că era mai bine să se facă un spital nou: “Cu 125 de miliarde de lei vechi, care înseamnă aproximativ 30 de milioane de euro, eu cred că se putea realiza un spital nou, modern, nu o consolidare, fie ea și majoră. Așa se aruncă banii de 20 de ani în sistemul sanitar din România și tuturor li se pare normal. La valoarea de 600-700 de euro/mp, se putea construi o clădire de aproximativ 50.000 de mp nouă, modernă după toate standardele
europene”.
Proiectul de reabilitare și reconsolidare a corpurilor C, D, și E ale spitalului bârlădean a fost realizat prin cofinanțare de la Ministerul Sănătății (70 de miliarde de lei vechi), Banca Mondială (45 de miliarde) și Consiliul Local Bârlad (10 miliarde).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu