Barlad Online
Din petiția care a fost depusă la președinție, Guvern și Parlament, vom reproduce câteva fragmente: “Noi cetățenii Bârladului și a peste 30 de comune și sate din jurul acestui municipiu, profund îngrijorați de pericolele care pot să apară ca urmare a metodei fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor de șist de către firma care a concesionat prospectarea, dezvoltarea și explorarea/ exploatarea acestuia în zona în care trăim, vă înaintăm spre analiză această petiție. Deși cunoașteți că în Bârlad a avut loc un miting de protest care a arătat că sunt zeci de mii de oameni profund speriați de pericolele pe care le aduce fracționarea hidraulică, iar în comunele județului sunt sute de mii de oameni în aceeași situație, nu ați dat nicio dovadă că ați fi deranjat și, mai mult decât atât, în 6 martie 2012, ați avizat demararea procesului de prospectare, dezvoltare și explorare/exploatare a gazului de șist în zona noastră. Pentru noi este un mare semn de întrebare faptul că nimeni dintre cei care iau decizii în acest sens, în primul rând Guvernul României, nu scoate un cuvânt despre pericolele la care ne expune această metodă, nu pun în balanță, pe un taler problemele de mediu și în special cele legate de viața oamenilor”.
În petiție au fost enumerate riscurile pe care le presupune fracționarea hidraulică, riscurile care i-au speriat atât de tare pe bârlădeni, la fel ca și pe cețățenii altor țări europene: pericol ridicat de apariție a unor cutremure locale asociat cu riscul inițierii unui seism major în zona Vrancea; lipsa apei potabile în zonă ca urmare a scăderii nevelului hidrostatic; imposibilitatea utilizării apei potabile și pentru nevoi menajere; contaminarea retroactivă din cauza izotopilor radioactivi (radon) din interiorul scoarței terestre care vor fi antrenați de fluidul extras; contaminarea mediului înconjurător cu substanțe chimice și radioactive extrase odată cu gazele de șist; riscul apariției diverselor forme de cancer, afecțiuni neurologice, boli de piele etc, în condițiile în care apa, aerul și alimentele vor fi contaminate pe o rază de aproximativ 200 kilometri.
Reprezentanții Grupului de Inițiativă al Societății Civile din Bârlad s-au dus cu jalba în proțap la președintele Traian Băsescu, Guvern și Parlament. În paralel, membrii grupului merg în localitățile rurale și prezintă sătenilor informații privind riscurile pe care le implică exploatarea gazelor de șist.
Grupul de Inițiativă al Societății Civile (GISC) Bârlad le-a cerut președintelui României, Traian Băsescu, și premierului Mihai Răzvan Ungureanu să interzică exploatarea gazelor de șist pe teritoriul României. Luni, GISC a depus memorii și petiții la Președinție, Guvern și Parlament la care au atașat și tabelele cu o parte din cei 10.000 de bârlădeni care au semnat că nu sunt de acord cu exploatarea gazelor de șist în zona Bârladului. Demersurile lor nu se opresc aici. Zilnic, GISC organizează acțiuni de informare a populației în mediul rural. În plus, pe 26 aprilie, când va avea loc cel de-al doilea miting de protest din Bârlad, vor face o mobilizare a populației mai ceva ca la mitingul anterior.
Anunțul a fost făcut ieri, la sediul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) “Elena Cuza” Bârlad, unde a avut loc o conferință de presă. Au fost prezenți geologul Gabriel Sava, inginerul Ioan Igescu, avocatul Dumitru Boroș, protopopul Vasile Lăiu, generalul în rezervă Neculai Rotaru, notarul Lulu Fînaru și ex-procurorul Nicolaie Mihai. Fiecare și-a prezentat punctul de vedere și și-au exprimat îngrijorarea pentru ce ar putea să devină Bârladul în situația în care va începe exploatarea gazelor de șist prin fracționare hidraulică.
Nicolaie Mihai a fost primul care a luat cuvântul: “Bârladul se va transforma într-un deșert dacă acceptăm să fie forate gazele de șist. Scopul acestui gigant petrolier american este să aibă profituri imediate și în urma lor să lase jaf și prăpăd. Sunt adevărate interese oculte la mijloc și forările vizează jumătate din teritoriul țării, nu doar zona Bârladului și Dobrogea. La mitingul de protest din 22 martie, am reușit să mobilizez câteva sute de pensionari, lucru pe care intenționez să-l fac și la mitingul din 26 aprilie. Nu avem voie să lăsăm garda jos pentru că asta ar însemna că ne acceptăm situația”.
Membrii GISC Bârlad au întâmpinat anumite probleme în câteva sate din împrejurimi când au încercat să informeze corect populația rurală. Pentru a nu mai da ocazia acelor grupuri de interese, care susțin intervenția Chevron în zonă, să intervină în forță, toate acțiunile de informare în mediul rural vor fi făcute în biserică.
Vasile Lăiu, protopopul de Bârlad, a declarat: “Vă întrebați de ce se implică biserica în această problemă? Eu am să vă răspund că biserica a întervenit de fiecare dată atunci când a fost amenințată însăși viața. Solicităm Parlamentului României să elaboreze legi prin care să interzică fracționarea hidraulică pe teritoriul României, așa cum au procedat țări precum Franța și Bulgaria. Dacă aș fi fost întrebat acum două luni dacă sunt de acord cu exploatarea gazelor de șist, aș fi răspuns afirmativ. Acum, când m-am informat și știu care este realitatea, am datoria morală de a-i informa și pe oamenii din localitățile rurale care nu au acces la internet, ziare și televiziune la fel ca populația din urban”.
Protopopul a spus că intervenția GISC a fost întâmpinată cu ostilitate și chiar au avut neplăcuta surpriză ca oamenii adunați în localitatea Banca să fie împrăștiați de jandarmi pe motiv că este ilegal să organizezi mitinguri spontane. Pentru a nu se mai interpreta greșit, informarea oamenilor va fi făcut în biserică.
Petiția GISC, pe masa guvernanțilorGrupul de Inițiativă al Societății Civile (GISC) Bârlad le-a cerut președintelui României, Traian Băsescu, și premierului Mihai Răzvan Ungureanu să interzică exploatarea gazelor de șist pe teritoriul României. Luni, GISC a depus memorii și petiții la Președinție, Guvern și Parlament la care au atașat și tabelele cu o parte din cei 10.000 de bârlădeni care au semnat că nu sunt de acord cu exploatarea gazelor de șist în zona Bârladului. Demersurile lor nu se opresc aici. Zilnic, GISC organizează acțiuni de informare a populației în mediul rural. În plus, pe 26 aprilie, când va avea loc cel de-al doilea miting de protest din Bârlad, vor face o mobilizare a populației mai ceva ca la mitingul anterior.
Anunțul a fost făcut ieri, la sediul Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) “Elena Cuza” Bârlad, unde a avut loc o conferință de presă. Au fost prezenți geologul Gabriel Sava, inginerul Ioan Igescu, avocatul Dumitru Boroș, protopopul Vasile Lăiu, generalul în rezervă Neculai Rotaru, notarul Lulu Fînaru și ex-procurorul Nicolaie Mihai. Fiecare și-a prezentat punctul de vedere și și-au exprimat îngrijorarea pentru ce ar putea să devină Bârladul în situația în care va începe exploatarea gazelor de șist prin fracționare hidraulică.
Nicolaie Mihai a fost primul care a luat cuvântul: “Bârladul se va transforma într-un deșert dacă acceptăm să fie forate gazele de șist. Scopul acestui gigant petrolier american este să aibă profituri imediate și în urma lor să lase jaf și prăpăd. Sunt adevărate interese oculte la mijloc și forările vizează jumătate din teritoriul țării, nu doar zona Bârladului și Dobrogea. La mitingul de protest din 22 martie, am reușit să mobilizez câteva sute de pensionari, lucru pe care intenționez să-l fac și la mitingul din 26 aprilie. Nu avem voie să lăsăm garda jos pentru că asta ar însemna că ne acceptăm situația”.
Membrii GISC Bârlad au întâmpinat anumite probleme în câteva sate din împrejurimi când au încercat să informeze corect populația rurală. Pentru a nu mai da ocazia acelor grupuri de interese, care susțin intervenția Chevron în zonă, să intervină în forță, toate acțiunile de informare în mediul rural vor fi făcute în biserică.
Vasile Lăiu, protopopul de Bârlad, a declarat: “Vă întrebați de ce se implică biserica în această problemă? Eu am să vă răspund că biserica a întervenit de fiecare dată atunci când a fost amenințată însăși viața. Solicităm Parlamentului României să elaboreze legi prin care să interzică fracționarea hidraulică pe teritoriul României, așa cum au procedat țări precum Franța și Bulgaria. Dacă aș fi fost întrebat acum două luni dacă sunt de acord cu exploatarea gazelor de șist, aș fi răspuns afirmativ. Acum, când m-am informat și știu care este realitatea, am datoria morală de a-i informa și pe oamenii din localitățile rurale care nu au acces la internet, ziare și televiziune la fel ca populația din urban”.
Protopopul a spus că intervenția GISC a fost întâmpinată cu ostilitate și chiar au avut neplăcuta surpriză ca oamenii adunați în localitatea Banca să fie împrăștiați de jandarmi pe motiv că este ilegal să organizezi mitinguri spontane. Pentru a nu se mai interpreta greșit, informarea oamenilor va fi făcut în biserică.
Din petiția care a fost depusă la președinție, Guvern și Parlament, vom reproduce câteva fragmente: “Noi cetățenii Bârladului și a peste 30 de comune și sate din jurul acestui municipiu, profund îngrijorați de pericolele care pot să apară ca urmare a metodei fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor de șist de către firma care a concesionat prospectarea, dezvoltarea și explorarea/ exploatarea acestuia în zona în care trăim, vă înaintăm spre analiză această petiție. Deși cunoașteți că în Bârlad a avut loc un miting de protest care a arătat că sunt zeci de mii de oameni profund speriați de pericolele pe care le aduce fracționarea hidraulică, iar în comunele județului sunt sute de mii de oameni în aceeași situație, nu ați dat nicio dovadă că ați fi deranjat și, mai mult decât atât, în 6 martie 2012, ați avizat demararea procesului de prospectare, dezvoltare și explorare/exploatare a gazului de șist în zona noastră. Pentru noi este un mare semn de întrebare faptul că nimeni dintre cei care iau decizii în acest sens, în primul rând Guvernul României, nu scoate un cuvânt despre pericolele la care ne expune această metodă, nu pun în balanță, pe un taler problemele de mediu și în special cele legate de viața oamenilor”.
În petiție au fost enumerate riscurile pe care le presupune fracționarea hidraulică, riscurile care i-au speriat atât de tare pe bârlădeni, la fel ca și pe cețățenii altor țări europene: pericol ridicat de apariție a unor cutremure locale asociat cu riscul inițierii unui seism major în zona Vrancea; lipsa apei potabile în zonă ca urmare a scăderii nevelului hidrostatic; imposibilitatea utilizării apei potabile și pentru nevoi menajere; contaminarea retroactivă din cauza izotopilor radioactivi (radon) din interiorul scoarței terestre care vor fi antrenați de fluidul extras; contaminarea mediului înconjurător cu substanțe chimice și radioactive extrase odată cu gazele de șist; riscul apariției diverselor forme de cancer, afecțiuni neurologice, boli de piele etc, în condițiile în care apa, aerul și alimentele vor fi contaminate pe o rază de aproximativ 200 kilometri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu