Bârladul, în pragul unei catastrofe de proporții: Masacru ecologic

Gigantul petrolier Chevron din SUA este pe punctul de a demara în zona Bârladului foraje pentru extragerea gazelor de șist, dar tehnologia pe care intenționează să o folosească - fracționarea hidraulică - este dintre cele mai poluante și mai controversate. În timp ce în multe țări din Europa, chiar și în SUA, tehnologia a fost interzisă, la noi totul se desfășoară cu acceptul guvernanților. Iată doar câteva dintre urmările folosirii acestei tehnologii: otrăvirea întregului câmp acvifer din zonă cu substanțe extrem de nocive folosite în procesul de extracție, eliberarea la suprafață a unor substanțe radioactive precum Radium 233, sondele folosite vor otrăvi aerul, având efecte dezastruoase asupra organismelor vii (arsuri de piele și ale căilor respiratorii, afectarea simțurilor de bază, căderea părului etc). Mai mult, detonările de explozivi la adâncimi de până la 3 kilometri vor provoca o serie de mici cutremure de suparafață. Autoritățíle locale habar nu au de dezastrul ecologic ce urmează a se întâmpla în zonă.
În timp ce autoritățile locale și politicienii se dau de ceasul morții din cauza “rutului” electoral, Bârladul și mai toate comunele arondate sunt în pragul unei catastrofe ecologice de proporții. Mai trist este că acest dezastru a fost pus la punct cu acceptul celor care aăcum se află la putere.
Gigantul petrolier Chevron, din Statele Unite ale Americii (SUA), va demara, în vara acestui an, un proiect de anvergură, ce vizează extragerea gazelor de șist. Acest proiect va duce la un dezastru ecologic cu urmări nefaste pentru toate organismele vii din zona viitoarei exploatații. Cei de la Chevron au obținut undă verde din partea statului român pentru a exploata două perimetre: cel de la Bârlad și încă unul din Dobrogea.
Totul pleacă de la tehnologia ce urmează a fi folosită pentru a extrage aceste gaze de șist și care poartă denumirea de fracționare hidraulică. Gazele de șist nu diferă cu nimic față de cele din zăcămintele “tradiționale”, însă diferența este dată de faptul că sunt captate în structuri geologice extrem de dificil de accesat și, prin urmare, necesită tehnologii pe măsură de extragere. Tehnologia pe care o vor folosi cei de la Chevron constă în pomparea a milioane de litri de apă, amestecate cu substanțe chimice care dizolvă rocile, pentru a elibera gazele prinse în ele. Această tehnologie este extrem de nocivă pentru mediul înconjurător, lucru ce a făcut ca mai multe state din Europa să o interzică.
Conform specialiștilor și ecologiștilor, urmările folosirii unei astfel de tehnologii sunt extrem de nefaste. Apa care este injectată la adâncimi de până la trei kilometri este amestecată cu o multitudine de substanțe toxice, extrem de periculoase pentru tot ceea ce înseamnă organism viu. Acestea pot provoca arsuri ale pielii și căilor respiratorii, pierderea mirosului și a gustului, căderea părului etc. Pe de altă parte, odată cu gazul eliberat din roci, se ridică la suprafață și apa otrăvită și, automat, poate infecta câmpul acvifer din zonă. Este bine știut că în întreaga zonă a Bârladului puțurile de adâncime sunt principala sursă de apă potabilă, iar dacă sondele Chevron își vor începe activitatea, atunci sunt șanse extrem de mari ca acestea să fie otrăvite.
“Fracking-ul” provoacă cutremure!
Pe lângă poluarea apei subterane, tehnologia fracturării hidraulice provoacă un alt șir de nenorociri. Este vorba despre declanșarea unor mișcări sesmice în toată regula, adică a unor cutremure. Iar cei care au stabilit acest lucru fac parte din agenții și instituții guvernamentale americane, precum Agenția pentru Protecția Mediului, Armata Statelor Unite și Institutul de Studii Geologice al SUA. Toate acestea, în baza unor studii științifice amănunțite, au reușit să stbilească, în cele din urmă, cât de nocivă este tehnologia fracturării hidraulice.
Armata SUA și Institutul de Studii Geologice au stabilit clar că injectarea apei în formațiunile stâncoase de la mare adâncime provoacă cutremure. Spre exemplu, în Oklahoma, unde există foarte multe exploatări de acest gen, în 2010 au avut loc nu mai puțin de 1.047 de cutremure, în condițiile în care, până atunci, numărul mișcărilor telurice nu depășea 50. Specialiștii geologi și militari americani au stabilit clar raportul de cauzalitate cu tehnologia fracking-ului (cum mai este denumită fracturarea hidrologică), care este folosită din greu pe siturile de exploatare din acest stat american. Istoria s-a repetat și în Marea Britanie, în Lancanshire, unde o altă corporație a folosit aceeași metodă și activitatea seismică a crescut simțitor. Cum Bârladul se află în imedata apropierea a uneia dintre cele mai active zone seismice din țară (zona Vrancea), care de-a lungul istoriei a provocat cutremure cu pagube imense și mari pierderi de vieți omenești, fracționarea hidraulică poate avea efecte devastatoare!
Toate acestea au atras atenția comunității internaționale, iar unele state au și reacționat în consecință, dând dovadă de înțelepciune. Astfel, state precum Franța și, cel mai recent, Bulgaria, au interzis cu desăvârșire exploatarea gazelor de șist pe teritoriul lor.
Asta în timp ce statul român nu dă nici un semn că i-ar păsa de sănătatea cetățenilor săi și a mediului înconjurător.
În urmă cu câteva zile, șeful Agenției Naționale pentru Resurse Minerale - Alexandru Pătruți - a declarat că România nu va interzice folosirea fracționării hidraulice pentru extragerea gazelor de șist. Aceste declarații au fost făcute în timp ce în fața Ambasadei României la Sofia organizații nonguvernamentale bulgare au protestat pentru ca statul român să nu permită folosirea acestei tehnologii!
Autoritățile și politicienii locali nu au habar de coșmarul ce amenință orașul și întreaga zonă.
“Voi face o interpelare către Ministerul Mediului, căruia îi voi cere mai multe lămuriri pe marginea acestui subiect. Dacă este vorba despre ceva benefic pentru economia locală și pentru populație, atunci nu e nici o problemă, dar dacă va reieși contrariul, atunci trebuie să se acționeze în consecință”, a declarat Adrian Solomon, deputat de Bârlad.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu