Barlad Online
Legislaţia din România nu conţine nicio vorbuliţă despre gazele de şist iar autorităţile "au dormit în papuci" în ultimii ani, deşi o serie de companii şi-au exprimat public dorinţa de a extrage gaze de şist în ţara noastră.
Aşa s-a ajuns ca ţara noastră să semneze cu Chevron acorduri petroliere normale, ca şi când ar căuta şi exploata petrol şi gaze prin tehnologii clasice, în ciuda faptului că fracţionarea hidraulică este o metodă controversată. Ba mai mult, din ce în ce mai multe comunităţi din SUA au ajuns să solicite oficial studii privind potenţialele probleme pe care le pot genera fracturarea hidraulică şi forajul orizontal. Atât Chevron, cât şi Petrom, MOL şi Romgaz şi-au exprimat în ultimii ani intenţia a exploata gaze neconvenţionale iar autorităţile puteau să prevină protestele şi neînţelegerile prin elaborarea de studii de impact asupra mediului şi a unui pachet legislativ cu reglementări stricte asupra metodei folosite, a chimicalelor pompate în subteran şi cu pedepse şi amenzi dure pentru cazurile în care companiile implicate ar încalca legea.
A trebuit să se ajungă la proteste cu mii de oameni în stradă pentru ca autorităţile să anunţe că ţara noastră va demara astfel de studii. Deocamdată numai verbal, nefiind aprobat vreun act normativ în acest sens. De altfel, aceasta este o cerinţă şi a activiştilor de mediu, care cer reglementarea exploatării gazelor de şist prin acte normative specifice. Inclusiv Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) a anunţat că doreşte reglementarea acestui nou domeniu.
Bătălia pentru desecretizare
O altă solicitare a protestatarilor şi organizaţiilor pentru protecţia mediului, desecretizarea acordurilor petroliere semnate de stat pentru a verifica ce conţin, este şi ea o restanţă legislativă. La nivel declarativ autorităţile susţin desecretizarea, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Sterling acum câţiva ani, însă ANRM este practic obligată să le secretizeze de legislaţie. Practic orice contract de concesiune, de la cele ale Petrom până la marmură sau apă minerală sunt secretizate în ţara noastră. După ce Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Executivului, a anunţat acum câteva zile că Chevron nu a solicitat desecretizarea, Tom Holst, directorul pentru România al gigantului american, a declarat ieri că decizia de a secretiza acordurile petroliere a aparţinut statului român.
"Chevron are o licenţă de explorare în zona Bârlad şi acum aproximativ două săptămâni în urmă Guvernul ne-a oferit trei licenţe de explorare în regiunea Dobrogea. Decizia de secretizare a acordurilor pentru perimetrele din Dobrogea a aparţinut guvernului român, a fost decizia ANRM, nu noi am cerut acest lucru. Noi respectăm legea din România şi decizia ANRM", a afirmat oficialul.
Americanii vor să ştie dacă sunt otrăviţi
Societatea Medicală a statului New York a cerut un moratoriu în privinţa extracţiei de gaze prin folosirea fracturării hidraulice până la realizarea unui studiu privind impactul asupra sănătăţii, scrie Boston Globe.
Într-o scrisoare către guvernatorul Andrew Cuomo mai mult de 250 de doctori şi profesionişti din domeniul medical au cerut realizarea de studii. Potenţialele îngrijorări se extind de la poluarea apei subterane sau de suprafaţă cu substanţe folosite la fracturarea hidraulică şi poluarea aerului, până la explozii şi trafic greu de camioane pentru transportul apei necesare, explică Gina Solomon, fizican la Natural Resources Defense Council.
"Scopul unui studiu este de a se lua ceea ce ştie şi de a face judecăţi raţionale profesionale despre ce fel de impact poate apărea în sănătate şi de a furniza recomandări pentru a preveni ca asta să se întâmple", spune Roxana Witter, de la Colorado School of Public Health.
Statul american Colorado a fost primul care a demarat o astfel de cercetare, anul trecut. În Pennsylvania, doctorii s-au plâns că, din moment ce nu au studii care să-i ghideze în ce probleme ar putea apărea, atunci nici măcar nu ştiu ce să caute, darămite să şi trateze.
Câţiva rezidenţi din orăşelul Dimock din Pennsylvania s-au plâns că fracţionarea le-a poluat fântânile iar o echipă de la Centrul de Control al Bolilor a investigat situaţia. EPA, agenţia de media a SUA, a anunţat recent că în fântânile respective nu au fost găsite niveluri ale contaminării îndeajuns de mari pentru a ameninţa sănătatea umană. Consiliul Naţional de Cercetare din cadrul Academiei Naţionale de Ştiinţe a SUA a recomandat însă folosirea de studii pentru ca efectele adverse de sănătate să fie minimizate.
70 de recomandări
Sub presiunea doctorilor şi a activiştilor şi Alaska a început un studiu formal de sănătate.
Statul american New York a propus o serie de reguli pentru pomparea apei, chimicalelor si nisipului în subsol sub presiune. Industria petrolieră citează un studiu asupra dezvoltării gazelor în apropierea Fort Worth din Texas, unde nu s-au găsit efecte adverse de sănătate. Totuşi, studiul a evaluat doar aerul şi a recomandat instalarea de echipamente suplimentare pentru controlul emisiilor şi monitorizări şi inspecţii mai bune.
De asemenea, un studiu al Universităţii Colorado pentru comunitatea Battlement Mesa a fost anulat după ce făcuse 70 de recomandări oficialilor înainte de a permite companiei Antero Resources să foreze 200 de sonde. Colorado School of Public Health a anunţat în martie că în timpul monitorizării de trei ani din zona respectivă s-au descoperit niveluri potenţial toxice pentru anumite anumite substanţe, între care benzen - despre care se ştie că e cancerigen.
Legislaţia din România nu conţine nicio vorbuliţă despre gazele de şist iar autorităţile "au dormit în papuci" în ultimii ani, deşi o serie de companii şi-au exprimat public dorinţa de a extrage gaze de şist în ţara noastră.
Aşa s-a ajuns ca ţara noastră să semneze cu Chevron acorduri petroliere normale, ca şi când ar căuta şi exploata petrol şi gaze prin tehnologii clasice, în ciuda faptului că fracţionarea hidraulică este o metodă controversată. Ba mai mult, din ce în ce mai multe comunităţi din SUA au ajuns să solicite oficial studii privind potenţialele probleme pe care le pot genera fracturarea hidraulică şi forajul orizontal. Atât Chevron, cât şi Petrom, MOL şi Romgaz şi-au exprimat în ultimii ani intenţia a exploata gaze neconvenţionale iar autorităţile puteau să prevină protestele şi neînţelegerile prin elaborarea de studii de impact asupra mediului şi a unui pachet legislativ cu reglementări stricte asupra metodei folosite, a chimicalelor pompate în subteran şi cu pedepse şi amenzi dure pentru cazurile în care companiile implicate ar încalca legea.
A trebuit să se ajungă la proteste cu mii de oameni în stradă pentru ca autorităţile să anunţe că ţara noastră va demara astfel de studii. Deocamdată numai verbal, nefiind aprobat vreun act normativ în acest sens. De altfel, aceasta este o cerinţă şi a activiştilor de mediu, care cer reglementarea exploatării gazelor de şist prin acte normative specifice. Inclusiv Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) a anunţat că doreşte reglementarea acestui nou domeniu.
Bătălia pentru desecretizare
O altă solicitare a protestatarilor şi organizaţiilor pentru protecţia mediului, desecretizarea acordurilor petroliere semnate de stat pentru a verifica ce conţin, este şi ea o restanţă legislativă. La nivel declarativ autorităţile susţin desecretizarea, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Sterling acum câţiva ani, însă ANRM este practic obligată să le secretizeze de legislaţie. Practic orice contract de concesiune, de la cele ale Petrom până la marmură sau apă minerală sunt secretizate în ţara noastră. După ce Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Executivului, a anunţat acum câteva zile că Chevron nu a solicitat desecretizarea, Tom Holst, directorul pentru România al gigantului american, a declarat ieri că decizia de a secretiza acordurile petroliere a aparţinut statului român.
"Chevron are o licenţă de explorare în zona Bârlad şi acum aproximativ două săptămâni în urmă Guvernul ne-a oferit trei licenţe de explorare în regiunea Dobrogea. Decizia de secretizare a acordurilor pentru perimetrele din Dobrogea a aparţinut guvernului român, a fost decizia ANRM, nu noi am cerut acest lucru. Noi respectăm legea din România şi decizia ANRM", a afirmat oficialul.
Americanii vor să ştie dacă sunt otrăviţi
Societatea Medicală a statului New York a cerut un moratoriu în privinţa extracţiei de gaze prin folosirea fracturării hidraulice până la realizarea unui studiu privind impactul asupra sănătăţii, scrie Boston Globe.
Într-o scrisoare către guvernatorul Andrew Cuomo mai mult de 250 de doctori şi profesionişti din domeniul medical au cerut realizarea de studii. Potenţialele îngrijorări se extind de la poluarea apei subterane sau de suprafaţă cu substanţe folosite la fracturarea hidraulică şi poluarea aerului, până la explozii şi trafic greu de camioane pentru transportul apei necesare, explică Gina Solomon, fizican la Natural Resources Defense Council.
"Scopul unui studiu este de a se lua ceea ce ştie şi de a face judecăţi raţionale profesionale despre ce fel de impact poate apărea în sănătate şi de a furniza recomandări pentru a preveni ca asta să se întâmple", spune Roxana Witter, de la Colorado School of Public Health.
Statul american Colorado a fost primul care a demarat o astfel de cercetare, anul trecut. În Pennsylvania, doctorii s-au plâns că, din moment ce nu au studii care să-i ghideze în ce probleme ar putea apărea, atunci nici măcar nu ştiu ce să caute, darămite să şi trateze.
Câţiva rezidenţi din orăşelul Dimock din Pennsylvania s-au plâns că fracţionarea le-a poluat fântânile iar o echipă de la Centrul de Control al Bolilor a investigat situaţia. EPA, agenţia de media a SUA, a anunţat recent că în fântânile respective nu au fost găsite niveluri ale contaminării îndeajuns de mari pentru a ameninţa sănătatea umană. Consiliul Naţional de Cercetare din cadrul Academiei Naţionale de Ştiinţe a SUA a recomandat însă folosirea de studii pentru ca efectele adverse de sănătate să fie minimizate.
70 de recomandări
Sub presiunea doctorilor şi a activiştilor şi Alaska a început un studiu formal de sănătate.
Statul american New York a propus o serie de reguli pentru pomparea apei, chimicalelor si nisipului în subsol sub presiune. Industria petrolieră citează un studiu asupra dezvoltării gazelor în apropierea Fort Worth din Texas, unde nu s-au găsit efecte adverse de sănătate. Totuşi, studiul a evaluat doar aerul şi a recomandat instalarea de echipamente suplimentare pentru controlul emisiilor şi monitorizări şi inspecţii mai bune.
De asemenea, un studiu al Universităţii Colorado pentru comunitatea Battlement Mesa a fost anulat după ce făcuse 70 de recomandări oficialilor înainte de a permite companiei Antero Resources să foreze 200 de sonde. Colorado School of Public Health a anunţat în martie că în timpul monitorizării de trei ani din zona respectivă s-au descoperit niveluri potenţial toxice pentru anumite anumite substanţe, între care benzen - despre care se ştie că e cancerigen.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu