În timp ce zona Bârladului este în pragul unei catastrofe ecologice de proporții, autoritățile locale susțin că dracul nu e chiar atât de negru. Cei de la Agenția Județeană de Mediu Vaslui susțin că, deocamdată, nimeni nu le-a cerut vreo autorizație pentru exploatarea gazelor de șist. Deocamdată, nu s-au făcut decât prospecțiuni pe platformă. Firma care a făcut studiile este patronată de Ovidiu Tender. Locul exact în care vor fi amplasate sondele este ținut în mare secret.
Întreaga zonă a Bârladului (orașul plus comunele aferente, însumând aproape 200.000 de suflete) este pe punctul de a se transforma într-un soi de Cernobâl, din cauza intereselor financiare ale unor importanți jucători de pe piața mondială a carburanților. Gigantul Chevron USA (una dintre cele mai puternice firme din industria carburanților din lume) a pus ochii pe zăcămintele de gaz de șist din România. Unul dintre acestea este situat chiar în zona Bârladului, la care se adaugă alte două perimetre de exploatare, în Dobrogea și județul Bihor. Cele trei perimetre câștigate de Chevron în România însumează o suprafață totală de 2.700 de kilmetri pătrați.
Thomas Holst, country manager pentru România al Chevron Upstream Europe, a declarat într-un cotidian central: “Operațiunile noastre se concentrează în două zone: Bârlad și Dobrogea. Prima sondă de explorare va fi săpată la Bârlad în a doua partea a anului 2012, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea”.
Nu numai Chevron, ci și alte firme puternice din acest domeniu s-au arătat interesate de zăcămintele de gaze de șist din România. Totul a fost ținut sub un con de umbră, din cauza tehnologiei care este folosită pentru extragerea gazelor de șist, respectiv fracționarea hidraulică (fracking). Tehnologia este extrem de poluantă și de nocivă pentru tot ceea ce înseamnă organisme vii și, mai mult, provoacă cutremure de suprafață. Toate aceste aspecte au făcut ca în multe state europene tehnologia, dar și exploatarea gazelor de șist, să fie interzise prin lege.
E lesne de înțeles atunci de ce giganții din atotputernica industrie mondială a carburanților și-au îndreptat atenția căre state din sud-estul Europei, acolo unde pe lângă faptul că există mari zăcăminte de astfel de bogății subterane, mai și beneficiază de un context socio-economic și politic extrem de pervertibil. Așa s-ar putea explica și faptul că extrem de puțini au fost cei care au știut că pe parcursul anului trecut, la Bârlad (și în zonele limitrofe) au mișunat o sumedenie de echipe de experți ai unei firme de prospecțiuni.
Este vorba despre SC Prospecțiuni SA București, firmă controlată în totalitate de controversatul om de afaceri Ovidiu Tender, cel care mai deține la Bârlad (prin intermediul unor firme controlate de el și alți controversați oameni de afaceri) și SC Fepa SA. Prospecțiuni SA este fosta Întreprindere de Prospecțiuni Geologice și Geofizice, cea care până în 1990 a deținut monopolul prospecțiunilor din România și care (ce mai important) a avut arhiva de informații geologice a țării noastre. În orice țară civilizată, informațiile referitoare la resursele minerale și bogățiile subsolului țării respective constituie secret de stat și nu sunt puse la discreția vreunui întreprinzător privat.
Revenind la Bârlad, probabil că mulți dintre concitadini au observat, în vara anului trecut, echipele celor de la Prospecțiuni SA, care au tot bântuit orașul și comunele din jur în mașini de teren care aveau inscripționate sigla firmei. Abia ulterior s-a aflat că firma lui Tender a fost contractată de Chevron USA pentru a efectua operațiunile de prospecțiune, care au fost finalizate la finele anului trecut. Ceea ce este și mai interesant, se pare că nimeni nu știe, sau nu vrea să spună, care este viitoarea locație a sondelor de lângă Bârlad.
În cursul zilei de ieri, am fost contactați de către cei de la AMI Comunications, firma de PR (Public Relations) din România a celor de Chevron. Aceștia ne-au promis că ne vor transmite în cel mai scurt timp un punct de vedere, dar nu ne-au putut spune nimic despre locația viitoarelor sonde de extracție. Asta în ciuda faptului că pe parcursul discuției telefonice au lăsat să se întrevadă că au cunoștință de locurile unde s-au efectuat prospecțiuni în apriopierea Bârladului.
Americanii “salivează” pe bogățiile din subteranele Moldovei!Întreaga zonă a Bârladului (orașul plus comunele aferente, însumând aproape 200.000 de suflete) este pe punctul de a se transforma într-un soi de Cernobâl, din cauza intereselor financiare ale unor importanți jucători de pe piața mondială a carburanților. Gigantul Chevron USA (una dintre cele mai puternice firme din industria carburanților din lume) a pus ochii pe zăcămintele de gaz de șist din România. Unul dintre acestea este situat chiar în zona Bârladului, la care se adaugă alte două perimetre de exploatare, în Dobrogea și județul Bihor. Cele trei perimetre câștigate de Chevron în România însumează o suprafață totală de 2.700 de kilmetri pătrați.
Thomas Holst, country manager pentru România al Chevron Upstream Europe, a declarat într-un cotidian central: “Operațiunile noastre se concentrează în două zone: Bârlad și Dobrogea. Prima sondă de explorare va fi săpată la Bârlad în a doua partea a anului 2012, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea”.
Nu numai Chevron, ci și alte firme puternice din acest domeniu s-au arătat interesate de zăcămintele de gaze de șist din România. Totul a fost ținut sub un con de umbră, din cauza tehnologiei care este folosită pentru extragerea gazelor de șist, respectiv fracționarea hidraulică (fracking). Tehnologia este extrem de poluantă și de nocivă pentru tot ceea ce înseamnă organisme vii și, mai mult, provoacă cutremure de suprafață. Toate aceste aspecte au făcut ca în multe state europene tehnologia, dar și exploatarea gazelor de șist, să fie interzise prin lege.
E lesne de înțeles atunci de ce giganții din atotputernica industrie mondială a carburanților și-au îndreptat atenția căre state din sud-estul Europei, acolo unde pe lângă faptul că există mari zăcăminte de astfel de bogății subterane, mai și beneficiază de un context socio-economic și politic extrem de pervertibil. Așa s-ar putea explica și faptul că extrem de puțini au fost cei care au știut că pe parcursul anului trecut, la Bârlad (și în zonele limitrofe) au mișunat o sumedenie de echipe de experți ai unei firme de prospecțiuni.
Este vorba despre SC Prospecțiuni SA București, firmă controlată în totalitate de controversatul om de afaceri Ovidiu Tender, cel care mai deține la Bârlad (prin intermediul unor firme controlate de el și alți controversați oameni de afaceri) și SC Fepa SA. Prospecțiuni SA este fosta Întreprindere de Prospecțiuni Geologice și Geofizice, cea care până în 1990 a deținut monopolul prospecțiunilor din România și care (ce mai important) a avut arhiva de informații geologice a țării noastre. În orice țară civilizată, informațiile referitoare la resursele minerale și bogățiile subsolului țării respective constituie secret de stat și nu sunt puse la discreția vreunui întreprinzător privat.
Revenind la Bârlad, probabil că mulți dintre concitadini au observat, în vara anului trecut, echipele celor de la Prospecțiuni SA, care au tot bântuit orașul și comunele din jur în mașini de teren care aveau inscripționate sigla firmei. Abia ulterior s-a aflat că firma lui Tender a fost contractată de Chevron USA pentru a efectua operațiunile de prospecțiune, care au fost finalizate la finele anului trecut. Ceea ce este și mai interesant, se pare că nimeni nu știe, sau nu vrea să spună, care este viitoarea locație a sondelor de lângă Bârlad.
În cursul zilei de ieri, am fost contactați de către cei de la AMI Comunications, firma de PR (Public Relations) din România a celor de Chevron. Aceștia ne-au promis că ne vor transmite în cel mai scurt timp un punct de vedere, dar nu ne-au putut spune nimic despre locația viitoarelor sonde de extracție. Asta în ciuda faptului că pe parcursul discuției telefonice au lăsat să se întrevadă că au cunoștință de locurile unde s-au efectuat prospecțiuni în apriopierea Bârladului.
Chiar în primăvara anului trecut, Mihail Mitroi, vicepreședintele Prospecțiuni SA, a recunoscut că Moldova va fi viitorul Texas al României șim într-un interviu acordat unui ziar central, a menționat că cei de la Chevron “salivează” după zăcămintele de gaz de șist din zona noastră: “Aceste companii mari, de top, nu sunt interesate de câmpuri medii. Sunt interesate doar de câmpuri foarte, foarte mari, de lucrurile de perspectivă, cum e shale - gazul (gazul de șist, n.r.)”.
Așa că e lesne de înțeles că americanilor prea puțin le pasă să fie “friendly environement” și singurul lor țel este să “sugă” cât mai mult din măruntaiele pământului de lângă Bârlad. Și automat că nu ia contează că singura tehnologie prin care poți aduce la suprafață este una extrem de poluantă. Din informațiile pe care le avem, “armata” de PR a celor de la Chevron a pregătit deja o ofensivă mediatică și vor să intoxice mass-media cu tot felul de campanii publicitare, din care să reiasă cât de grijulii sunt ei cu mediul înconjurător și ce beneficii imense vor aduce economiei locale. Nimic despre milioanele de tone de apă injectate la mare adâncime, laolaltă cu o sumedenie de substanțe extrem de toxice, nimic despre eliberarea de noxe în atmosferă, nimic despre contaminarea câmpului acvifer din regiune, nimic despre eliberarea unor substanțe radioactive existente în straturile subterane de roci, precum Radium 233 etc.
În Statele Unite ale Americii, unii localnici din zonele unde există astfel de sonde s-au filmat în timp ce pur și simplu dădeau foc la apa de la robinetele din casă, apă care era contaminată cu gaz metan.
Iată doar o scurtă enumerare a principalelor riscuri pe care le implică tehologia fracționării hidraulice: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitate medie fiind de șase puțuri de foraj pe kilometru la care se adaugă rețeaua de conducte pentru transport), riscul de contamimare a terenurilor, poluarea sonoră, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai putea fi irigate), apa freatică și srusele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, existența unui risc seismic asociat, emanarea unor substanțe radioactivice, a metanului și a altor substanțe cu efect de seră etc.
Contactat telefonic, Remus Mitrea, șeful Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui, ne-a declarat că nu a primit nicio cerere de eliberare a unei autorizații de exploatare din partea Chevron: “Doar cei de la Prospecțiuni SA au cerut acest lucru, dar undeva prin 2006 sau 2007. Din câte am înțeles, anul trecut au efectuat lucrările de rigoare. Dar cei de la Chevron nu ne-au solicitat nimic în acest sens. Când o vor face, vom vedea ce este de făcut”.
Deputatul Adrian Solomon ne-a declarat că, în cursul zilei de ieri, a depus o întâmpinare către premierul Emil Boc, căruia i-a cerut de urgență lămuriri cu privire la acest subiect: “Am cerut domnului prim-ministru să ne transmită toate informațiile legate de acest subiect. I-am solicitat, în același timp, să ia aminte și să analizeze cu maxim interes tehnologia de extracție ce va fi folosită, mai ales că vrobim despre una extrem de nocivă și interzisă în unele state europene. Mai mult, am solicitat să ne preiznte și toate documentele în baza cărei s-a autorizat această exploatare în România, în speță în zona Bârladului”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu