Barlad Online
Vă prezentăm în continuare câteva frânturi din scrisoarea deschisă pe care acești tineri bârlădeni i-au adresat-o primarului Constantinescu (scrisoarea integrală o puteți urmări pe site-ul ziarului nostru - www.obiectivdevaslui.ro): “Domnule primar, vă adresăm această scrisoare deschisă ca urmare a discuțiilor apărute în presă și în rândul cetățenilor din orașul Bârlad despre procesele de prospecțiune și exploatare a gazelor de șist demarate sau aflate în curs de demarare în perimetrul Bârlad. Prin această scrisoare, ne arătăm îngrijorați față de poziția dumneavoastră privind problema exploatării gazelor de șist. Considerăm că nu este momentul pentru exploatarea acestor resurse naturale, având în vedere procedurile și tehnicile folosite. În acest sens, dorim să vă aducem la cunoștință câteva informații despre procesul și istoricul extragerii gazelor de șist și despre consecințele asupra mediului înconjurător. De asemenea, vă oferim și câteva sugestii care ar întări democrația la Bârlad. Puterea este a cetățenilor, de aceea este necesar ca vocea lor să fie auzită în această problemă. Domnule Constantinescu, având în vedere faptul că reprezentați interesele cetățenilor orașului Bârlad, vă rugăm să solicitați toate documentele și studiile necesare pentru a avea cât mai multe informații despre acest proces care ar putea pune în pericol viața locuitorilor orașului Bârlad și a comunităților rurale din apropiere. Vă rugăm să ne oferiți nouă și tuturor locuitorilor direct afectați de această situație ajutorul dumneavoastră pentru a crește nivelul de transparență și pentru a avea o informare corectă în rândul cetățenilor. Următorul pas firesc care trebuie făcut este să informați corect comunitatea bârlădeană pe baza studiilor efectuate și să sprijiniți inițiativele societății civile de a organiza dezbateri pe fondul acestui subiect”.
În cadrul aceleiași scrisori, grupul de inițiativă prezintă o sumedenie de dovezi (rapoarte științifice și cercetări efectuate de specialiști din diferite colțuti ale lumii) care nu fac decât să arate cât de nocivă este această tehnologie a fracționării hidraulice. Sunt aspecte pe care cotidianul nostru le-a prezentat pe larg în paginile sale în edițiile din ultimele zile.
În același timp, tinerii sunt hotărâți să nu se oprească aici și intenționează să organizeze acțiuni de popularizare.
“Elevii de la Colegiul Național «Gheorghe Roșca Codreanu» au început deja să se organizeze și urmează să ia cât de curând legătura și cu celelalte licee din oraș. În același timp, sunt în curs de editare și tipărire afișele pentru panourile stradale și flyer-ele. Am primit acordul de a rula filmul Gasland la Casa de Cultură a Sindicatelor și la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor. Documentarul respectiv este extrem de elocvent în privința efectelor exploatării gazelor de șist. Vrem să ne implicăm și să implicăm cât mai mulți oameni din Bârlad pentru a lupta și a milita împotriva acestui fenomen”, ne-a declarat Paul Dumitriu, unul dintre tinerii implicați în campanie. El ne-a mai spus că, în cursul săptămânii viitoare, va fi organizat un marș de protest la Bârlad, iar studenții bârlădeni din București intenționează să organizeze acțiuni chiar și în capitală.
Scrisoare deschisa catre primarul orasului Barlad , Constantin Constantinescu.
Domnule Primar Constantin Constantinescu,
Vă adresam această scrisoare deschisă ca urmare a discuţiilor apărute în presă şi în rândul cetăţenilor din oraşul Bârlad despre procesele de prospecţiune si exploatare a gazelor de şist demarate sau aflate în curs de demarare în perimetrul Bârlad.
Prin această scrisoare ne arătăm ingrijoraţi faţă de poziţia dumneavoastră privind problema exploatării gazelor de şist, publicată în data de 2 februarie in ziarul «Vremea Nouă».
Considerăm că nu este momentul pentru exploatarea acestor resurse naturale având în vedere procedurile şi tehnicile folosite. În acest sens, dorim să vă aducem la cunostinţă câteva informaţii despre procesul şi istoricul extragerii gazelor de şist şi despre consecinţele asupra mediului inconjurător. De asemenea vă oferim şi câteva sugestii care ar întări democraţia in oraşul Bârlad. Puterea este a cetăţenilor, de aceea este necesar ca vocea lor sa fie auzită în această problemă.
Câteva informaţii despre gazele de şist
Spre deosebire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari şi care au un grad scazut de permeabilitate. Pentru a putea extrage gazele de şist este necesara folosirea unei metode numită fracţionare hidraulică / despicare / izbire (fracking). Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa (Cornwell University, The Environmental Protection Agency) au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă. Motivele sunt enumerate mai jos.
Tehnologia folosită
Fracţionarea hidraulică este singura metodă de extragere a gzelor de şist în acest moment. Sonda este întinsă vertical, apoi orizontal, la o adâncime de 3-6 km. Rocile sunt despícate artificial, fapt ce poate cauza cutremure. Sute de maşini de tonaj mare sunt folosite pentru foraj. Sub o presiune imensă (1000 atm) o medie de 60 de milioane de litri de apă sunt injectate la fiecare lovitură in sol,apa amestecta cu substanţe chimice foarte toxice şi cancerigene (incluzând benzen şi etilenă). Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Comisiei Europeneș1ț, datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică. Conform unei liste oferite de New York State lista conţine:
58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
Substanţa (Naftalină bis (1-metiletil)) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă şi toxică;
17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină
clorhidrat;
7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;
Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Aproximativ jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran. O parte din această apă împreună cu gazul se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol. Apa rămasă este retrasă şi turnată în iazuri existând riscul să se scurgă în apa subterană. Cantităţi imense de metan sunt emise în atmosferă, acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de carbon. Produsele chimice se conecteză cu elementele radioactive (precum radiul si uraniul) din sol şi apoi le aduc la suprafaţă. Este nevoie de un număr foarte mare de sonde (zeci de mii) doar pentru un teritoriu restrâns. Câmpurile de gaze de şist sunt exploatate timp de aproximativ 5 ani (cele de gaz conveţional timp de decenii).
Metoda de explorare a gazelor de şist bituminos nu este mai puţin periculoasă decât cea de extragere a acestora.
Pentru foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care, cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! De asemenea, pe lînga chimicale toxice, apa reziduală conţine arsenic, metale grele, elemente radioactive precum uraniu si radiu derivate din straturile subterane. Apa folosită NU POATE fi purificată!
Pagube cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist:
Apă potabilă şi ape subterane contaminate;
Soluri toxice şi radioactive;
Poluarea aerului;
Cutremure şi alunecări de teren;
Cancer şi boli incurabile pentru oameni;
Distrugerea florei şi a faunei;
Infrastructură distrusă şi poluare fonică.
Boli
S-a studiat faptul că în zonele în care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contaminării cu substanţe chimice toxice, cancerigene, numărul de boli este creştere în mod dramatic: neuropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele. Mortalitatea este în creştere.
Experienta externă
În anul 2010 SUA a încetat producţia de gaze natural de şist în cel mai mare camp numit Marcellus, care este situat pe teritoriul statelor Virginia, Virginia de Vest, Maryland, New Jersey, New York, Ohio şi Pennsylvania. Numai în Pennsylvania, autorităţile de control au raportat 250 de încălcări ale reglementărilor de stat. Într-unul dintre aceste cazuri, s-au raportat scurgeri de metan, un strat de apă subteran fiind contaminat pe o suprafaţa de 23 km pătraţi. Interdicţia temporară a tehnologiei a fost aplicată în 15 state şi 67 de oraşe din SUA. În data de 08.12.2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a dezvăluit rezultatele lor de cercetare, care arată că tehnologia de extracţie a gazului de şist este cauza poluării apelor subterane în zonele studiate.
În aprilie 2011, Africa de Sud a impus un moratoriu privind explorarea de gaze de şist, ca urmare a numeroaselor proteste de către cetăţeni.
În iulie 2011, după numeroase proteste civile, Franţa a devenit prima ţară care a interzis fracţionarea hidraulică prin lege. A încetat toate concesiile pentru companiile care folosesc această metodă.
În noiembrie 2011, Marea Britanie a suspendat toate explorările şi producţia de gaz de şist din cauza a mai mult de 50 de cutremure provocate de astfel de fântâni în ţinutul Lancashire.
În octombrie 2011, Bulgaria a impus un moratoriu permanent privind explorarea şi extracţia de gaze de şist, după numeroase proteste în mai multe oraşe ale ţării, iar în ianuarie 2012 a devenit a doua ţară dupa Franţa care a interzis complet exploatarea gazelor de şist.
În zonele dens populate din Canada şi Australia este, de asemenea, impus un moratoriu privind producţia de gaz de şist.
În Germania, după contaminarea ireversibilă a solului şi a apei într-un perimetru de mare anvergură în jurul forajelor, un comitet a fost numit pentru a face o analiză de mediu. S-a detectat benzen în apă (de 6 ori peste medie) şi în analizele de sânge ale persoanelor care locuiesc în apropierea locurilor în care există exploatări ale gazelor de şist.
Domnule Constantin Constantinescu, având în vedere faptul că reprezentaţi interesele cetăţenilor oraşului Bârlad, vă rugăm să solicitaţi toate documentele şi studiile necesare pentru a avea cât mai multe informaţii despre acest proces care ar putea pune în pericol viaţa locuitorilor oraşului Bârlad şi a comunităţilor rurale din zona suburbană.
Va rugăm să ne oferiţi nouă şi tuturor locuitorilor direct afectaţi de această situaţie, ajutorul dumneavoastră pentru a creşte nivelul de transparenţă şi pentru a avea o informare corectă în rândul cetăţenilor.
Urmatorul pas firesc care trebuie făcut este să informaţi corect comunitatea bârlădeană,pe baza studiilor efectuate, şi sa sprijiniţi iniţiativele societăţii civile de a organiza dezbateri pe fondul acestui subiect.
Domnule primar, ce îşi doresc bârlădenii? O creştere economică care ar presupune apă contaminată, soluri toxice şi radioactive, poluarea aerului, cutremure, cresterea posibilităţii îmbolnăvirilor de cancer, faună distrusă nu reprezinta o solutie.
În încheiere, salutăm Strategia de dezvoltare a oraşului Bârlad, 2009-2020, strategie care nu are în vedere exploatarea gazelor de şist.
Semnatari:
Asociaţia Vira Bârlad
Bogdan Pălici
Vlad Cătuna
Valentin Borş
Matei Budeş
Dana Popa
Razvan Goga
Cezar Stefan Pălici
Ong GTE Romania
Bulgarians in London - Initiative for a better Bulgaria
Paul Dumitriu
Ştefan Irava
Andrei Craciun
Bogdan Popa
Miron Constantin
Silviu Butunoi
Carmen Diaconu
Alexandra Podoleanu
Carabat Cristina
Ana Maria Dragomir
Stefan Nechita
Teodora Andreea Ceapa
Elena Irava
Cristina Canepa
Georgeta Elisabeta Ionescu
Livia Manole
Catuna Maricica
Miruna Antonescu
Andrei Iliescu
Adina Apur
Dan Timofte
Alina Vizitiu
Elena Vizitiu
Hotnogu Veronica
Hotnogu Ion
Hotnogu Dorin
Sincu Sorina
Sincu Liliana
Sincu Costel
Apur Veta
Apur Valentin
Mihai Vasiu
Marius Gianni Chitiga
Brosteanu Mariana
Roman Constanta
Mihai Ion
Mihai Elena
Mihai Vasile (Obiectivul de Vaslui)
Dumitriu Vasile
Dumitriu Petronela
Dumitriu Mariana
Dumitriu Veronica
Dumitriu Ion
Filiuta Andra
Nistor Valentin
Stratu Ionut
Negru Rares
Tilibasa Andreea
Informatii:
Elevii din Colegiul Codreanu au inceput sa se organizeze, si urmeaza sa ia cat de curand legatura si cu celelalte licee. Sunt in curs de editare si tiparire afisele pentru panourile stradale si flyerele. Am primit acordul de a rula filmul “Gasland” la casa de cultura si la C.A.R.P, film ce descrie o urmarile aplicarii procedeului de fractionare hidraulica in Statele unite. Cel tarziu saptamana viitoare se va organiza un mars pentru sustinerea cauzei (asteptam acordul). In curand se va realiza si un website.
Un grup format din aproape 2.500 de bârlădeni i-a trimis primarului de Bârlad o scrisoare deschisă în care îi cer să ia poziție față de coșmarul ecologic care va lovi zona în această vară, în cazul în care gigantul american Chevron va începe exploatarea gazelor de șist. Semnatarii fac parte dintr-un grup de inițiativă care intenționează, alături de cotidianul Obiectiv-Ediția de Vaslui, să militeze pentru interzicerea exploatării gazelor de șist prin folosirea tehnologiei de fracționare hidraulică. La Casa de Cultură și Clubul Pensionarilor va fi difuzat gratuit un film documentar despre urmările nocive ale exploatării gazelor de șist, iar săptămâna viitoare, în Bârlad, va fi organizat un marș de protest.
Un grup de inițativă format din mai mulți tineri bârlădeni (cărora li s-au adăugat până în prezent aproape 2.500 de localnici) au dat o palmă serioasă politicienilor și autorităților locale, în materie de inițiativă și spirit civic. Este vorba despre despre elevi, studenți și oameni în toată firea care au luat poziție în mod ferm față de coșmarul ecologic care se întrevede în zona Bârladului, respectiv exploatarea gazelor de șist de către gigantul petrolier Chevron, din Statele Unite ale Americii, prin extrem de nociva tehnologie de extracție - fracționarea hidraulică.
Acești bârlădeni i-au adresat o scrisoare deschisă primarului Constantin Constantinescu, căruia, printre altele, i-au reproșat poziția ciudată pe care a avut-o. Edilul și-a permis să avanseze o teorie de genul că ar exista interese obscure care se pun în calea dezvoltării economice a Bârladului.
Reacția comunității locale a fost pe măsură. În urma campaniei de presă declanșată de cotidianul nostru, a fost creată o petiție on-line pe Facebook - “Împotriva extragerii gazelor de șist la Bârlad”. Inițiativa a strâns până acum aproximativ 2.500 de semnatari, iar numărul adepților este în continuă creștere.
“Nu este momentul pentru exploatarea acestor resurse naturale”Un grup de inițativă format din mai mulți tineri bârlădeni (cărora li s-au adăugat până în prezent aproape 2.500 de localnici) au dat o palmă serioasă politicienilor și autorităților locale, în materie de inițiativă și spirit civic. Este vorba despre despre elevi, studenți și oameni în toată firea care au luat poziție în mod ferm față de coșmarul ecologic care se întrevede în zona Bârladului, respectiv exploatarea gazelor de șist de către gigantul petrolier Chevron, din Statele Unite ale Americii, prin extrem de nociva tehnologie de extracție - fracționarea hidraulică.
Acești bârlădeni i-au adresat o scrisoare deschisă primarului Constantin Constantinescu, căruia, printre altele, i-au reproșat poziția ciudată pe care a avut-o. Edilul și-a permis să avanseze o teorie de genul că ar exista interese obscure care se pun în calea dezvoltării economice a Bârladului.
Reacția comunității locale a fost pe măsură. În urma campaniei de presă declanșată de cotidianul nostru, a fost creată o petiție on-line pe Facebook - “Împotriva extragerii gazelor de șist la Bârlad”. Inițiativa a strâns până acum aproximativ 2.500 de semnatari, iar numărul adepților este în continuă creștere.
Vă prezentăm în continuare câteva frânturi din scrisoarea deschisă pe care acești tineri bârlădeni i-au adresat-o primarului Constantinescu (scrisoarea integrală o puteți urmări pe site-ul ziarului nostru - www.obiectivdevaslui.ro): “Domnule primar, vă adresăm această scrisoare deschisă ca urmare a discuțiilor apărute în presă și în rândul cetățenilor din orașul Bârlad despre procesele de prospecțiune și exploatare a gazelor de șist demarate sau aflate în curs de demarare în perimetrul Bârlad. Prin această scrisoare, ne arătăm îngrijorați față de poziția dumneavoastră privind problema exploatării gazelor de șist. Considerăm că nu este momentul pentru exploatarea acestor resurse naturale, având în vedere procedurile și tehnicile folosite. În acest sens, dorim să vă aducem la cunoștință câteva informații despre procesul și istoricul extragerii gazelor de șist și despre consecințele asupra mediului înconjurător. De asemenea, vă oferim și câteva sugestii care ar întări democrația la Bârlad. Puterea este a cetățenilor, de aceea este necesar ca vocea lor să fie auzită în această problemă. Domnule Constantinescu, având în vedere faptul că reprezentați interesele cetățenilor orașului Bârlad, vă rugăm să solicitați toate documentele și studiile necesare pentru a avea cât mai multe informații despre acest proces care ar putea pune în pericol viața locuitorilor orașului Bârlad și a comunităților rurale din apropiere. Vă rugăm să ne oferiți nouă și tuturor locuitorilor direct afectați de această situație ajutorul dumneavoastră pentru a crește nivelul de transparență și pentru a avea o informare corectă în rândul cetățenilor. Următorul pas firesc care trebuie făcut este să informați corect comunitatea bârlădeană pe baza studiilor efectuate și să sprijiniți inițiativele societății civile de a organiza dezbateri pe fondul acestui subiect”.
În cadrul aceleiași scrisori, grupul de inițiativă prezintă o sumedenie de dovezi (rapoarte științifice și cercetări efectuate de specialiști din diferite colțuti ale lumii) care nu fac decât să arate cât de nocivă este această tehnologie a fracționării hidraulice. Sunt aspecte pe care cotidianul nostru le-a prezentat pe larg în paginile sale în edițiile din ultimele zile.
În același timp, tinerii sunt hotărâți să nu se oprească aici și intenționează să organizeze acțiuni de popularizare.
“Elevii de la Colegiul Național «Gheorghe Roșca Codreanu» au început deja să se organizeze și urmează să ia cât de curând legătura și cu celelalte licee din oraș. În același timp, sunt în curs de editare și tipărire afișele pentru panourile stradale și flyer-ele. Am primit acordul de a rula filmul Gasland la Casa de Cultură a Sindicatelor și la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor. Documentarul respectiv este extrem de elocvent în privința efectelor exploatării gazelor de șist. Vrem să ne implicăm și să implicăm cât mai mulți oameni din Bârlad pentru a lupta și a milita împotriva acestui fenomen”, ne-a declarat Paul Dumitriu, unul dintre tinerii implicați în campanie. El ne-a mai spus că, în cursul săptămânii viitoare, va fi organizat un marș de protest la Bârlad, iar studenții bârlădeni din București intenționează să organizeze acțiuni chiar și în capitală.
Scrisoare deschisa catre primarul orasului Barlad , Constantin Constantinescu.
Domnule Primar Constantin Constantinescu,
Vă adresam această scrisoare deschisă ca urmare a discuţiilor apărute în presă şi în rândul cetăţenilor din oraşul Bârlad despre procesele de prospecţiune si exploatare a gazelor de şist demarate sau aflate în curs de demarare în perimetrul Bârlad.
Prin această scrisoare ne arătăm ingrijoraţi faţă de poziţia dumneavoastră privind problema exploatării gazelor de şist, publicată în data de 2 februarie in ziarul «Vremea Nouă».
Considerăm că nu este momentul pentru exploatarea acestor resurse naturale având în vedere procedurile şi tehnicile folosite. În acest sens, dorim să vă aducem la cunostinţă câteva informaţii despre procesul şi istoricul extragerii gazelor de şist şi despre consecinţele asupra mediului inconjurător. De asemenea vă oferim şi câteva sugestii care ar întări democraţia in oraşul Bârlad. Puterea este a cetăţenilor, de aceea este necesar ca vocea lor sa fie auzită în această problemă.
Câteva informaţii despre gazele de şist
Spre deosebire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari şi care au un grad scazut de permeabilitate. Pentru a putea extrage gazele de şist este necesara folosirea unei metode numită fracţionare hidraulică / despicare / izbire (fracking). Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa (Cornwell University, The Environmental Protection Agency) au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă. Motivele sunt enumerate mai jos.
Tehnologia folosită
Fracţionarea hidraulică este singura metodă de extragere a gzelor de şist în acest moment. Sonda este întinsă vertical, apoi orizontal, la o adâncime de 3-6 km. Rocile sunt despícate artificial, fapt ce poate cauza cutremure. Sute de maşini de tonaj mare sunt folosite pentru foraj. Sub o presiune imensă (1000 atm) o medie de 60 de milioane de litri de apă sunt injectate la fiecare lovitură in sol,apa amestecta cu substanţe chimice foarte toxice şi cancerigene (incluzând benzen şi etilenă). Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Comisiei Europeneș1ț, datorită secretelor comericale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică. Conform unei liste oferite de New York State lista conţine:
58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
Substanţa (Naftalină bis (1-metiletil)) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă şi toxică;
17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină
clorhidrat;
7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;
Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Aproximativ jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran. O parte din această apă împreună cu gazul se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol. Apa rămasă este retrasă şi turnată în iazuri existând riscul să se scurgă în apa subterană. Cantităţi imense de metan sunt emise în atmosferă, acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de carbon. Produsele chimice se conecteză cu elementele radioactive (precum radiul si uraniul) din sol şi apoi le aduc la suprafaţă. Este nevoie de un număr foarte mare de sonde (zeci de mii) doar pentru un teritoriu restrâns. Câmpurile de gaze de şist sunt exploatate timp de aproximativ 5 ani (cele de gaz conveţional timp de decenii).
Metoda de explorare a gazelor de şist bituminos nu este mai puţin periculoasă decât cea de extragere a acestora.
Pentru foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care, cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! De asemenea, pe lînga chimicale toxice, apa reziduală conţine arsenic, metale grele, elemente radioactive precum uraniu si radiu derivate din straturile subterane. Apa folosită NU POATE fi purificată!
Pagube cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist:
Apă potabilă şi ape subterane contaminate;
Soluri toxice şi radioactive;
Poluarea aerului;
Cutremure şi alunecări de teren;
Cancer şi boli incurabile pentru oameni;
Distrugerea florei şi a faunei;
Infrastructură distrusă şi poluare fonică.
Boli
S-a studiat faptul că în zonele în care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contaminării cu substanţe chimice toxice, cancerigene, numărul de boli este creştere în mod dramatic: neuropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele. Mortalitatea este în creştere.
Experienta externă
În anul 2010 SUA a încetat producţia de gaze natural de şist în cel mai mare camp numit Marcellus, care este situat pe teritoriul statelor Virginia, Virginia de Vest, Maryland, New Jersey, New York, Ohio şi Pennsylvania. Numai în Pennsylvania, autorităţile de control au raportat 250 de încălcări ale reglementărilor de stat. Într-unul dintre aceste cazuri, s-au raportat scurgeri de metan, un strat de apă subteran fiind contaminat pe o suprafaţa de 23 km pătraţi. Interdicţia temporară a tehnologiei a fost aplicată în 15 state şi 67 de oraşe din SUA. În data de 08.12.2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a dezvăluit rezultatele lor de cercetare, care arată că tehnologia de extracţie a gazului de şist este cauza poluării apelor subterane în zonele studiate.
În aprilie 2011, Africa de Sud a impus un moratoriu privind explorarea de gaze de şist, ca urmare a numeroaselor proteste de către cetăţeni.
În iulie 2011, după numeroase proteste civile, Franţa a devenit prima ţară care a interzis fracţionarea hidraulică prin lege. A încetat toate concesiile pentru companiile care folosesc această metodă.
În noiembrie 2011, Marea Britanie a suspendat toate explorările şi producţia de gaz de şist din cauza a mai mult de 50 de cutremure provocate de astfel de fântâni în ţinutul Lancashire.
În octombrie 2011, Bulgaria a impus un moratoriu permanent privind explorarea şi extracţia de gaze de şist, după numeroase proteste în mai multe oraşe ale ţării, iar în ianuarie 2012 a devenit a doua ţară dupa Franţa care a interzis complet exploatarea gazelor de şist.
În zonele dens populate din Canada şi Australia este, de asemenea, impus un moratoriu privind producţia de gaz de şist.
În Germania, după contaminarea ireversibilă a solului şi a apei într-un perimetru de mare anvergură în jurul forajelor, un comitet a fost numit pentru a face o analiză de mediu. S-a detectat benzen în apă (de 6 ori peste medie) şi în analizele de sânge ale persoanelor care locuiesc în apropierea locurilor în care există exploatări ale gazelor de şist.
Domnule Constantin Constantinescu, având în vedere faptul că reprezentaţi interesele cetăţenilor oraşului Bârlad, vă rugăm să solicitaţi toate documentele şi studiile necesare pentru a avea cât mai multe informaţii despre acest proces care ar putea pune în pericol viaţa locuitorilor oraşului Bârlad şi a comunităţilor rurale din zona suburbană.
Va rugăm să ne oferiţi nouă şi tuturor locuitorilor direct afectaţi de această situaţie, ajutorul dumneavoastră pentru a creşte nivelul de transparenţă şi pentru a avea o informare corectă în rândul cetăţenilor.
Urmatorul pas firesc care trebuie făcut este să informaţi corect comunitatea bârlădeană,pe baza studiilor efectuate, şi sa sprijiniţi iniţiativele societăţii civile de a organiza dezbateri pe fondul acestui subiect.
Domnule primar, ce îşi doresc bârlădenii? O creştere economică care ar presupune apă contaminată, soluri toxice şi radioactive, poluarea aerului, cutremure, cresterea posibilităţii îmbolnăvirilor de cancer, faună distrusă nu reprezinta o solutie.
În încheiere, salutăm Strategia de dezvoltare a oraşului Bârlad, 2009-2020, strategie care nu are în vedere exploatarea gazelor de şist.
Semnatari:
Asociaţia Vira Bârlad
Bogdan Pălici
Vlad Cătuna
Valentin Borş
Matei Budeş
Dana Popa
Razvan Goga
Cezar Stefan Pălici
Ong GTE Romania
Bulgarians in London - Initiative for a better Bulgaria
Paul Dumitriu
Ştefan Irava
Andrei Craciun
Bogdan Popa
Miron Constantin
Silviu Butunoi
Carmen Diaconu
Alexandra Podoleanu
Carabat Cristina
Ana Maria Dragomir
Stefan Nechita
Teodora Andreea Ceapa
Elena Irava
Cristina Canepa
Georgeta Elisabeta Ionescu
Livia Manole
Catuna Maricica
Miruna Antonescu
Andrei Iliescu
Adina Apur
Dan Timofte
Alina Vizitiu
Elena Vizitiu
Hotnogu Veronica
Hotnogu Ion
Hotnogu Dorin
Sincu Sorina
Sincu Liliana
Sincu Costel
Apur Veta
Apur Valentin
Mihai Vasiu
Marius Gianni Chitiga
Brosteanu Mariana
Roman Constanta
Mihai Ion
Mihai Elena
Mihai Vasile (Obiectivul de Vaslui)
Dumitriu Vasile
Dumitriu Petronela
Dumitriu Mariana
Dumitriu Veronica
Dumitriu Ion
Filiuta Andra
Nistor Valentin
Stratu Ionut
Negru Rares
Tilibasa Andreea
Informatii:
Elevii din Colegiul Codreanu au inceput sa se organizeze, si urmeaza sa ia cat de curand legatura si cu celelalte licee. Sunt in curs de editare si tiparire afisele pentru panourile stradale si flyerele. Am primit acordul de a rula filmul “Gasland” la casa de cultura si la C.A.R.P, film ce descrie o urmarile aplicarii procedeului de fractionare hidraulica in Statele unite. Cel tarziu saptamana viitoare se va organiza un mars pentru sustinerea cauzei (asteptam acordul). In curand se va realiza si un website.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu