Cotidianul nostru a obținut părerile a doi specialiști privind exploatarea gazelor de șist prin folosirea tehnologiei de fracționare hidraulică. Este vorba despre profesorul universitar Vlad Codrea, de la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca și bârlădeanul Gabirel Milan Sava, expert tehnic geolog și doctor în geologie. Amândoi au spus că fracționarea hidraulică implică riscuri majore pentru mediul înconjurător și pentru sănătatea oamenilor. Din păcate, România nu are o legislație privind exploatarea gazelor de șist și nici experiență în studierea impactului asupra mediului a unor astfel de tehnologii, lucru de care giganții din industria carburanților pot profita din plin pentru a face profit.
Cotidianul “Obiectiv - Ediția de Vaslui” continuă campania de sensibilizare a opiniei publice și a tuturor factorilor de decizie din România față de catastrofa ecologică care se întrevede în zona Bârladului ca urmare a intenției gigantul Chevron din SUA de a exploata gaze de șist în acest areal. Cu riscul de a ne repeta, dar o facem pentru a fi bine înțeleși în demersul nostru jurnalistic, mai spunem că nu avem nimci împotriva exploatării acestui zăcământ natural. Însă, semnalul nostru de alarmă este referitor la tehnologia fracționării hidraulice, care va fi folosită pentru a extrage aceste gaze de șist. Tocmai aceasta ridică mari semne de întrebare și este considerată o tehnologie extrem de controversată și de nocivă pentru mediul înconjurător. În timp ce țări precum Franța și Bulgaria au interzis cu desăvârșire exploatarea gazelor de șist, iar Marea Britanie a suspendat orice exploatare de acest gen pe teritoriul său, tocmai din motivele expuse mai sus, tocmai noi românii ne-am trezit să fim mai cu moț și să dăm undă verde pentru un foarte posibil dezastru ecologic.
Și cum în ultimul timp au apărut tot felul de voci, pro sau contra, am contactat doi experți pe care i-am rugat să ne prezinte punctul de vedere față de acest caz. Este vorba despre profesorul Vlad Codrea, expert în geologie și paleontologie, de la Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca și Gabriel Milan Sava, expert tehnic geolog și doctor în geologie, din Bârlad. Amândurora le-am cerut părerea față de ceea ce înseamnă exploatarea gazelor de șist prin folosirea tehnologiei de fracționare hidraulică. Ambii au ținut să tragă un semnal de alarmă față de acest subiect. Atât, Codrea, cât și Sava, sunt adepții teoriei conform căreia statul român ar trebui să fie mult mai grijuliu și chiar circumspect atunci când vine vorba de fracționare hidraulică. Ambii au atras atenția asupra faptului că atât timp cât state precum Franța și chiar Bulgaria au interzis acest lucru, noi ar trebui să fim și mai precauți.
“Înainte de orice, o precizare: meseria mea de geolog mă îndeamnă să încurajez orice exploatare de substanță utilă care poate duce spre un plus de bunăstare a comunităților. Așadar nu sunt un opozant a priori a gazelor de șist. Desigur, în cazul specific de la Bârlad se pot naște unele îngrijorări, în special din cauza secretomaniei care plutește în jurul subiectului. Înainte de toate ar fi interesant de știut exact la ce adâncime se găsesc rocile care vor fi exploatate, fiindcă efectele pot fi diferite în funcție de adâncimea colectorului de gaze. Esențială este tehnologia utilizată, fiindcă dacă construcția sondelor nu va fi impecabilă - mă refer concret la tubaj și cimentare - atunci și efectele colaterale pot fi nefaste. Ebadările de fluide în colectori secundari - inclusiv în acviferele freatice (pânza de apă freatică, n.r.) - sunt și posibilie și periculoase. Exemple de astfel de accidente pot fi găsite și în istoria recentă a exploatărilor românești de hidrocarburi. Așadar, nu este o problemă că acest gaze s-ar exploata, importanta este cum se va face această exploatare și, nu în ultimul rând, cui revin foloasele și în ce proporții”, ne-a declarat profesorul universitar Codrea.
Cel puțin în cazul Bârladului, lucrurile sunt clare: toate beneficile de pe urma exploatării acestui zăcământ vor reveni firmei americane Chevron. Trebuie spus că gigantul american a cumpărat, în februarie 2011, de la firma Regal Petroleum (care până de curând a fost controlată de omul de afaceri Frank Timiș, cel care printr-o altă firmă de a sa se află în centrul unui alt scandal ecologic de proporții: Roșia Montană) dreptul de concesionare al perimetrului de la Bârlad, contra sumei de 25 de milioane de dolari. În vara lui 2010, cei de la Regal Petroleum au obținut de la guvern prelungirea perioadei de concesiune a perimetrului de la Bârlad cu doi ani și jumătate, de la 1 septembrie 2010 până la 31 martie 2013. Regal Petroleum trebuia să deruleze un program de lucru de cel puțin 5,1 milioane de dolari, care includea noi operațiuni de explorarea, dar și angajamentul de a săpa un puț de sondare la 2.500 de metri adâncime. Numai că, între timp, a cedat dreptul de concesionare a acestui perimetru de la Bârlad americanilor de la Chevron, iar cele 25 de milioane de dolari plătite de acest gigant arată că miza este foarte mare. Altfel spus, nu s-ar mai fi obosit americanii să plătească 25 de milioane de dolari dacă n-ar fi fost vorba de un “pot gras”. În consecință, elor care încearcă să inducă ideea că la Bârlad nu s-a întâmplat nimic și nici nu se va întâmpla vreodată, le putem spune doar că sunt în eroare.
Profesorul universitar Vlad Codrea a recunoscut în același timp că metoda fracționării hidraulice poate duce la apriția unor mișcări telurice (cutremure): “Generarea de mișcări seismice peste o anumită amploare nu are de ce fi benefică niciunei zone. Sigur, sunt situații în care microseismele sunt benefice, dar în astfel de cazuri se estimează exact amplitudinile. Însă, o tehnologie insuficient de bine pusă la punct, sau o execuție slabă ori mediocră, pot fi riscante. Problema este că România nu are experiență în studierea impactului asupra mediului al unor astfel de exploatări. De aceea este necesar să luăm aminte la experiența deja câștigată de alții. Dacă studiile de mediu din alte țări evidențiază efecte nocive, atunci fără îndoială că exploatarea se cere ori supusă unui control deosebit de strict, ori, la limită, evitată. În mod normal ar fi fost necesare consultări publice, în care datele să fie expuse de o maineră transparentă și în care specialiști din diverse domenii (geologi, protecția mediului, sănătate etc.) să își fi putut expune clar punctele de vedere. Dacă o țară ca Franța are rezerve atât de radicale, atunci ar trebui să receptăm corect acest mesaj. Este o țară cu respect și responsabilă față de cetățean. Pe bulgari îi înțeleg și mai bine fiindcă ne aflăm în proximitatea lor, iar unul din permietrele vizate este în Dobrogea meridională. Și apoi, la ANRM (Agenția Națională de Resurse
Minerale a României, n.r.), influiența politicului apasă greu asupra deciziilor”.
Cotidianul “Obiectiv - Ediția de Vaslui” continuă campania de sensibilizare a opiniei publice și a tuturor factorilor de decizie din România față de catastrofa ecologică care se întrevede în zona Bârladului ca urmare a intenției gigantul Chevron din SUA de a exploata gaze de șist în acest areal. Cu riscul de a ne repeta, dar o facem pentru a fi bine înțeleși în demersul nostru jurnalistic, mai spunem că nu avem nimci împotriva exploatării acestui zăcământ natural. Însă, semnalul nostru de alarmă este referitor la tehnologia fracționării hidraulice, care va fi folosită pentru a extrage aceste gaze de șist. Tocmai aceasta ridică mari semne de întrebare și este considerată o tehnologie extrem de controversată și de nocivă pentru mediul înconjurător. În timp ce țări precum Franța și Bulgaria au interzis cu desăvârșire exploatarea gazelor de șist, iar Marea Britanie a suspendat orice exploatare de acest gen pe teritoriul său, tocmai din motivele expuse mai sus, tocmai noi românii ne-am trezit să fim mai cu moț și să dăm undă verde pentru un foarte posibil dezastru ecologic.
Și cum în ultimul timp au apărut tot felul de voci, pro sau contra, am contactat doi experți pe care i-am rugat să ne prezinte punctul de vedere față de acest caz. Este vorba despre profesorul Vlad Codrea, expert în geologie și paleontologie, de la Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca și Gabriel Milan Sava, expert tehnic geolog și doctor în geologie, din Bârlad. Amândurora le-am cerut părerea față de ceea ce înseamnă exploatarea gazelor de șist prin folosirea tehnologiei de fracționare hidraulică. Ambii au ținut să tragă un semnal de alarmă față de acest subiect. Atât, Codrea, cât și Sava, sunt adepții teoriei conform căreia statul român ar trebui să fie mult mai grijuliu și chiar circumspect atunci când vine vorba de fracționare hidraulică. Ambii au atras atenția asupra faptului că atât timp cât state precum Franța și chiar Bulgaria au interzis acest lucru, noi ar trebui să fim și mai precauți.
“Înainte de orice, o precizare: meseria mea de geolog mă îndeamnă să încurajez orice exploatare de substanță utilă care poate duce spre un plus de bunăstare a comunităților. Așadar nu sunt un opozant a priori a gazelor de șist. Desigur, în cazul specific de la Bârlad se pot naște unele îngrijorări, în special din cauza secretomaniei care plutește în jurul subiectului. Înainte de toate ar fi interesant de știut exact la ce adâncime se găsesc rocile care vor fi exploatate, fiindcă efectele pot fi diferite în funcție de adâncimea colectorului de gaze. Esențială este tehnologia utilizată, fiindcă dacă construcția sondelor nu va fi impecabilă - mă refer concret la tubaj și cimentare - atunci și efectele colaterale pot fi nefaste. Ebadările de fluide în colectori secundari - inclusiv în acviferele freatice (pânza de apă freatică, n.r.) - sunt și posibilie și periculoase. Exemple de astfel de accidente pot fi găsite și în istoria recentă a exploatărilor românești de hidrocarburi. Așadar, nu este o problemă că acest gaze s-ar exploata, importanta este cum se va face această exploatare și, nu în ultimul rând, cui revin foloasele și în ce proporții”, ne-a declarat profesorul universitar Codrea.
Cel puțin în cazul Bârladului, lucrurile sunt clare: toate beneficile de pe urma exploatării acestui zăcământ vor reveni firmei americane Chevron. Trebuie spus că gigantul american a cumpărat, în februarie 2011, de la firma Regal Petroleum (care până de curând a fost controlată de omul de afaceri Frank Timiș, cel care printr-o altă firmă de a sa se află în centrul unui alt scandal ecologic de proporții: Roșia Montană) dreptul de concesionare al perimetrului de la Bârlad, contra sumei de 25 de milioane de dolari. În vara lui 2010, cei de la Regal Petroleum au obținut de la guvern prelungirea perioadei de concesiune a perimetrului de la Bârlad cu doi ani și jumătate, de la 1 septembrie 2010 până la 31 martie 2013. Regal Petroleum trebuia să deruleze un program de lucru de cel puțin 5,1 milioane de dolari, care includea noi operațiuni de explorarea, dar și angajamentul de a săpa un puț de sondare la 2.500 de metri adâncime. Numai că, între timp, a cedat dreptul de concesionare a acestui perimetru de la Bârlad americanilor de la Chevron, iar cele 25 de milioane de dolari plătite de acest gigant arată că miza este foarte mare. Altfel spus, nu s-ar mai fi obosit americanii să plătească 25 de milioane de dolari dacă n-ar fi fost vorba de un “pot gras”. În consecință, elor care încearcă să inducă ideea că la Bârlad nu s-a întâmplat nimic și nici nu se va întâmpla vreodată, le putem spune doar că sunt în eroare.
Profesorul universitar Vlad Codrea a recunoscut în același timp că metoda fracționării hidraulice poate duce la apriția unor mișcări telurice (cutremure): “Generarea de mișcări seismice peste o anumită amploare nu are de ce fi benefică niciunei zone. Sigur, sunt situații în care microseismele sunt benefice, dar în astfel de cazuri se estimează exact amplitudinile. Însă, o tehnologie insuficient de bine pusă la punct, sau o execuție slabă ori mediocră, pot fi riscante. Problema este că România nu are experiență în studierea impactului asupra mediului al unor astfel de exploatări. De aceea este necesar să luăm aminte la experiența deja câștigată de alții. Dacă studiile de mediu din alte țări evidențiază efecte nocive, atunci fără îndoială că exploatarea se cere ori supusă unui control deosebit de strict, ori, la limită, evitată. În mod normal ar fi fost necesare consultări publice, în care datele să fie expuse de o maineră transparentă și în care specialiști din diverse domenii (geologi, protecția mediului, sănătate etc.) să își fi putut expune clar punctele de vedere. Dacă o țară ca Franța are rezerve atât de radicale, atunci ar trebui să receptăm corect acest mesaj. Este o țară cu respect și responsabilă față de cetățean. Pe bulgari îi înțeleg și mai bine fiindcă ne aflăm în proximitatea lor, iar unul din permietrele vizate este în Dobrogea meridională. Și apoi, la ANRM (Agenția Națională de Resurse
Minerale a României, n.r.), influiența politicului apasă greu asupra deciziilor”.
Un coșmar ecologic în toată regula
La rândul său, expertul geolog Gabriel Sava a adoptat o poziție similară cu a reputatului profesor universitar de la Cluj. La rugămintea noastră, Sava a făcut o laborioasă trecere în revistă a factorilor de risc pe care-i implică fracționarea hidraulică: “Traficul auto în zonă va fi extrem de dificil ținând cont de numărul mare al utilajelor foarte grele cu care se va lucra. Ținând cont că se vor injecta cantități enorme de fluid hidraulic (de ordimul a zecilor sau chiar sutelor de mii de metri cubi) este de presupus un trafic permanent (24 de ore din 24, șapte zile din șapte). Poluarea sonoră și a aerului din partea utilajelor grele care vor tranzita orașul; deteriorarea rapidă a drumurilor și creșterea numărului de avarii la rețeaua de apă din cauza trepidațiilor provocate de traficul auto greu; scăderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate în exploatare în depresiunea Bârladului; creșterea gradului de poluare a apelor freatice; poluarea progresivă a acviferelor de medie și mare adâncime. Utilizarea unui fluid compus din apă, nisip și circa 596 de substanțe chimice aflate în 900 de produse chimice, aditivi și alte substanțe, ceea ce va conduce, invariabil, la poluarea solului cu implicații majore pentru agricultura zonei. În acest caz, agricultura, piscicultura și zootehnia ar suferi pierderi cu efecte greu de cuatificat la ora asta; eliberarea în atmosferă de substanțe radioactive (precum izotopii de radium 233 și uraniu); disconfort seismic ridicat din cauza zecilor de minicutremure în diferite momente ale zilei; creșterea riscului de îmbolnăviri atât pentru oameni, cât și pentru animale în condițiile deteriorării calității apei, aerului și solului. Spre exemplu, etilbenzenul, una dintre substanțele care va otrăvi totul în jur, se știe că este cancerigen. Dar cu adevărat înfricoșător e că nu poți monitoriza calitatea aerului, a apei și a solului în condițiile în care nu știi ce monitorizezi. Și asta pentru că rețeta fluidului este secretă, precum cea de la Coca-Cola. Neștiind ce cauți, nu știi nici ce monitorizezi pentru a lua, dacă se mai poate, măsurile corective de rigoare”.
În cele din urmă, Sava a concluzionat că toate acestea vor duce la depopularea Bârladului și a zonelor limitrofe. Cu alte cuvinte, trebuie să fii cel puțin inconștient pentru a susține că, cel puțin acum, exploatarea gazelor de șist în zona Bârladului (ca și în întreaga țară, de altfel) ar fi ceva benefic pentru comunitate. Se vehiculează ideea că astfel vom scăpa de dependența față de Rusia în materie de gaze naturale, dar realitatea este că așa ceva nu se va întâmpla și oricum prețul plătit va fi mult prea mare. Nimeni n-ar trebui să-și dorească un coșmar ecologic în propria-i curte doar pentru că giganți precum Chevron salivează pe rezervele naturale ale României.
La rândul său, expertul geolog Gabriel Sava a adoptat o poziție similară cu a reputatului profesor universitar de la Cluj. La rugămintea noastră, Sava a făcut o laborioasă trecere în revistă a factorilor de risc pe care-i implică fracționarea hidraulică: “Traficul auto în zonă va fi extrem de dificil ținând cont de numărul mare al utilajelor foarte grele cu care se va lucra. Ținând cont că se vor injecta cantități enorme de fluid hidraulic (de ordimul a zecilor sau chiar sutelor de mii de metri cubi) este de presupus un trafic permanent (24 de ore din 24, șapte zile din șapte). Poluarea sonoră și a aerului din partea utilajelor grele care vor tranzita orașul; deteriorarea rapidă a drumurilor și creșterea numărului de avarii la rețeaua de apă din cauza trepidațiilor provocate de traficul auto greu; scăderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate în exploatare în depresiunea Bârladului; creșterea gradului de poluare a apelor freatice; poluarea progresivă a acviferelor de medie și mare adâncime. Utilizarea unui fluid compus din apă, nisip și circa 596 de substanțe chimice aflate în 900 de produse chimice, aditivi și alte substanțe, ceea ce va conduce, invariabil, la poluarea solului cu implicații majore pentru agricultura zonei. În acest caz, agricultura, piscicultura și zootehnia ar suferi pierderi cu efecte greu de cuatificat la ora asta; eliberarea în atmosferă de substanțe radioactive (precum izotopii de radium 233 și uraniu); disconfort seismic ridicat din cauza zecilor de minicutremure în diferite momente ale zilei; creșterea riscului de îmbolnăviri atât pentru oameni, cât și pentru animale în condițiile deteriorării calității apei, aerului și solului. Spre exemplu, etilbenzenul, una dintre substanțele care va otrăvi totul în jur, se știe că este cancerigen. Dar cu adevărat înfricoșător e că nu poți monitoriza calitatea aerului, a apei și a solului în condițiile în care nu știi ce monitorizezi. Și asta pentru că rețeta fluidului este secretă, precum cea de la Coca-Cola. Neștiind ce cauți, nu știi nici ce monitorizezi pentru a lua, dacă se mai poate, măsurile corective de rigoare”.
În cele din urmă, Sava a concluzionat că toate acestea vor duce la depopularea Bârladului și a zonelor limitrofe. Cu alte cuvinte, trebuie să fii cel puțin inconștient pentru a susține că, cel puțin acum, exploatarea gazelor de șist în zona Bârladului (ca și în întreaga țară, de altfel) ar fi ceva benefic pentru comunitate. Se vehiculează ideea că astfel vom scăpa de dependența față de Rusia în materie de gaze naturale, dar realitatea este că așa ceva nu se va întâmpla și oricum prețul plătit va fi mult prea mare. Nimeni n-ar trebui să-și dorească un coșmar ecologic în propria-i curte doar pentru că giganți precum Chevron salivează pe rezervele naturale ale României.
Celor creduli le recomandăm să caute pe Internet, unde vor găsi o sumedenie de materiale de specialitate pe marginea acestui subiect extrem de controversat. Iată doar o parte dintre link-urile pe care noi le-am descoperit sau care ne-au fost furnizate de cititori:
http://www.mediafax.ro/economic/gazele-de-sist-ar-putea-pune-capat-monop...
http://www.regalpetroleum.com/romania.asp;
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/95845/Negocieri-cu-efecte-in-...
http://www.regalpetroleum.com/romania.asp;
https://www.assnat.qc.ca/fr/exprimez-votre-opinion/petition/Petition-909....
html; http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_roma...
http://www.facebook.com/groups/246073258803542/
http://www.mediafax.ro/economic/gazele-de-sist-ar-putea-pune-capat-monop...
http://www.regalpetroleum.com/romania.asp;
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/95845/Negocieri-cu-efecte-in-...
http://www.regalpetroleum.com/romania.asp;
https://www.assnat.qc.ca/fr/exprimez-votre-opinion/petition/Petition-909....
html; http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_roma...
http://www.facebook.com/groups/246073258803542/
Romania verde, curata, fara cianuri si gaze de sist ! Spunem NU OTRAVIRII IREVERSIBILE a solului si apelor freatice, prin experimentele chimice de masa initiate de Chevron si RMGC si sustinute de administratie si mass-media aservita ! Pastram pamantul curat pentru copiii nostri !
RăspundețiȘtergere