Sãrãcie si disperare la Fepa Bârlad: salarii între 200 si 500 lei

Barlad Online

Angajatii de la Fepa Bârlad au ajuns sã lucreze pentru salarii de mizerie, de 200, 300 sau 500 de lei pe lunã. Drama angajatilor are o singurã cauzã: declinul accelerat al comenzilor. Liderii de sindicat sustin cã oamenii se confruntã cu o sãrãcie cruntã, iar perspectivele imediate sunt sumbre. Sindicalistii acuzã si amânarea repetatã a modificãrii legislatiei muncii si a pensiilor, pe fondul cresterii accelerate a nemultumirii salariatilor.
Majoritatea angajatilor de la SC Fepa SA Bârlad sunt în pragul disperãrii. Din cauza lipsei acute de comenzi de productie, salariatii nu mai dispun de resursele financiare necesare pentru supravietuire. Costel Pintilie, liderul Sindicatului Cartel Alfa – Filiala Vaslui, a spus cã, la aceastã datã, un numãr de 430 de muncitori de la Fepa trãiesc sub pragul de sãrãciei. “Fepa Bârlad se confruntã cu o lipsã de comenzi fãrã precedent. Pentru salariatii de acolo nu existã nicio vorbã de somaj. Din cauza cererii scãzute de productie, salariile sunt foarte mici, iar oamenii nu au alternative pentru a se angaja la alti operatori economici. În raport cu normele de muncã si cu comenzile existente, lunar, angajatii primesc salarii si de 200, 300 sau 500 de lei. Oamenii sunt harnici, vor sã munceascã, dar nu sunt comenzi. Acolo se fac regulatori de presiune, ventilatoare cu actionare pneumaticã, robinete si armãturi, ventile electromagnetice etc.”, a spus Costel Pintilie.
Strungarii au emigrat în Italia
La rândul lui, Gheorghe Croitoru, liderul Sindicatului CNSLR “Frãtia” – Filiala Vaslui, a spus cã, în ultimii ani, munca a fost exilatã din judetul Vaslui. Populatia a ajuns sã consume doar produse fãcute în alte zone, iar producãtorii autohtoni falimenteazã. Tocmai de aceea, liderii sindicatelor locale solicitã guvernantilor sã demareze o amplã campanie de popularizare a produselor românesti, cu scopul revitalizãrii industriei locale. “Vasluiul este un pol al somajului. Tinerii migreazã în alte locuri din tarã sau din strãinãtate si e nevoie sã îi aducem înapoi. Meseriasii au ajuns sã învârtã strungul în Italia. Acum, la CFS mai sunt doar câteva depozite, iar la Hitrom se desfãsoarã activitãti anemice. FMI nu vrea sã slãbim impozitele percepute pe locurile de muncã. Cred cã, în permanentã, pe toate canalele, Primãria, Consiliul Judetean trebuie sã facã oferte deschise pentru cei care vor sã înfiinteze locuri de muncã, acordându-le facilitãti”, a spus Gheorghe Croitoru.
Nemultumirea creste
Pe lângã problemele grave cu care se confurntã agentii economici din judet, sindicatele locale mai au si alte obiective care nu au fost îndeplinite. În primul rând este vorba despre promisiunea fãcutã de actuala putere privind modificarea legislatiei muncii. “Legislatia din Codul Muncii trebui sã se modifice, pentru cã schimbãrile operate s-au fãcut abuziv. Trebuie sã se punã un echilibru între salariat si angajator. Modificãrile s-au fãcut dupã ce s-a pus pumnul în gurã sindicatelor. Însã, solicitãrile de revizuire a legislatiei treneazã. Starea de nemultumire în rândul angajatilor creste de la o lunã la alta”, a arãtat Gheorghe Croitoru. Pe lângã legislatie, sindicatele sunt nemultumite si de actualele prevederi legale ce vizeazã grupele de muncã. Mai exact, dupã ce ani la rând muncitorii au lucrat în conditii deosebite de muncã si au cotizat corespunzãtor, în prezent, nu se mai acordã grupele pentru conditiile deosebite de muncã. “Trebuie fãcut ceva. Legislatia se duce în declin. Noi am avut întâlniri cu parlamentarii în ceea ce priveste schimbarea legislatiei muncii si a pensiilor. Nu este corect ca, dupã ce ai lucrat în conditii deosebite de muncã, sã afli cã vei beneficia de conditii normale de muncã”, a explicat Pintilie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu