Agentia Nationala pentru Resurse Minerale demareaza o campanie de informare pe tema gazelor de sist

Barlad Online

Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) va organiza, in perioada iulie – noiembrie 2013, o campanie de informare şi dezbatere publică privind gazele de şist. Potrivit ANRM, campania va avea loc în principal în zonele în care sunt concesionate perimetre cu potenţial de resurse neconvenţionale – Bârlad şi Dobrogea. Pentru campanie, Autoritatea Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a lansat si un portal: www.infogazedesist.eu.

"Securitatea energetică, prin diversificarea surselor de aprovizionare, reprezintă una din preocupările majore ale statelor membre UE. Acest lucru a fost subliniat în nenumărate rânduri de reprezentanţii Comisiei Europene, fiind o problemă care are un impact major asupra economiei europene. Gazele de şist reprezintă o potenţială resursă alternativă care este luată în calcul ca opţiune în mai multe state membre", a declarat Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM.

Campania este realizata cu sprijinul Comisiei Europene – grant european, campania include o serie de dezbateri şi activităţi de informare al căror obiectiv constă în dezvoltarea unui dialog cu toţi cei interesaţi de procesele de explorare şi exploatare a resurselor neconvenţionale, segment care include şi gazele de şist.

In Romania, grupul american Chevron detine mai multe licente de explorare a zacamintelor de gaze de sist, in judetul Vaslui si in Dobrogea.

Chevron intentioneaza sa inceapa in a doua jumatate a acestui an forarea unui put de explorare a gazelor de sist in judetul Vaslui si va initia studii seismice pentru cele trei perimetre din judetul Constanta.

Industria gazelor de sist este contestata de activistii de mediu, care sustin ca accesarea zacamintelor, mai greu accesibile fata de depozitele traditionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substante chimice.

Descoperire paleontologicã unicã în Europa, la Cretesti

Barlad Online

Lucrãrile de refacere a Drumului European 581 pe ruta Crasna-Albita au scos la lumina zilei fragmente de oase de dinozauri vechi de peste 10 milioane de ani, unicat în România si extrem de rare în lume. Importanta descoperirilor la adus în zonã, pe post de coordonator al lucrãrilor, pe cel mai cunoscut paleontolog din România, renumitul prof. univ. dr. Vlad Codrea, de la Universitatea “Babes- Bolyai”, din Cluj-Napoca. Acesta a declarat, în exclusivitate pentru “Monitorul de Vaslui”, cã noul sit are un potential urias, aici fiind descoperite mii de fragmente de animale preistorice. “Piesele de rezistentã”, unice în tarã, sunt douã cranii complete de tigru cu dinti pumnal sau sabie, precum si craniul unui “ciudat dinozaur, care nu a mai avut descendenti”.
Din echipa de paleontologi care au fãcut senzationala descoperire au fãcut parte muzeograf drd. Laurentiu Ursachi, de la Muzeul “Vasile Pârvan”, din Bârlad, ing. geolog dr. Ionut Grãdianu, de la Muzeul din Piatra Neamt, si masterandul în geologie Alexandru Solomon, de la Facultatea de Biologie si Geologie a Universitãtii “Babes- Bolyai”, din Cluj-Napoca. Munca celor trei a fost supervizatã, timp de aproape douã sãptã- mâni, de prof. univ. dr. Vlad Codrea, o personalitate bine cunoscutã bârlãdenilor, datã fiind implicarea sa în subiectul gazelor din sist. Trebuie spus cã, odatã cu descoperirea primelor fragmente fosile, si alti cercetã tori au mers la situl în cauzã pentru opinii de specialitate, printre acestia numãrându-se si prof. univ. dr. Mihai Brânzilã, de la Facultatea de Geografie si Geologie a Universitãtii “Al. I. Cuza” Iasi.
Drumul spre Cretesti. Cine-ar fi crezut?!?
Primele fosile descoperite au atras imediat atentia cercetãtorilor, în special datoritã vechimii foarte mari, estimatã cu o destul de mare exactitate la 10 milioane de ani. Oasele, care dateazã din Miocen, sfârsitul Sarmatianului, au vãzut lumina zilei în timp ce se fãceau lucrãri de reabilitare a DE 581, pe raza localitãtii Cretesti, în apropiere de Husi. “Locul respectiv ne-a oferit o sumedenie de indicii despre cum arãta în urmã cu 10 milioane de ani. Acolo a fost parcursul unui râu sau al unui fluviu, în a cãrui albie s-au descoperit foarte multe oase si resturi de vertebrate care populau un uscat ce se contura în aceastã parte a zonei Moldovei ca fiind o savanã întreruptã de pâlcuri de copaci, ceva mai densi pe malurile apelor curgãtoare. Fragmentele fiind însã izolate, nu s-au identificat schelete întregi, însã, cu sigurantã, prin bogãtie si diversitate, este cel mai reprezentativ sit din zona Moldovei românesti”, ne-a declarat prof. univ. dr. Vlad Codrea. Primele fosile descoperite au fost în numãr de trei, toate apartinând unor broaste testoase preistorice. Aglomerarea de asemenea fosile si mai ales faptul cã toate carapacele se aflau una peste alta, în acelasi loc, i-au uimit pe cercetãtori si ia îndemnat sã-si continue cãutã rile. Rezultatele nu au întârziat prea mult sã aparã si astfel a fost fãcutã cea mai spectaculoasã descoperire. Este vorba despre douã cranii complete de carnivore, care fac parte din grupul tigrilor cu dinti pumnal, sau dinti sabie. Acestea apartin genului Machairodontinae, specia Paramachairodus sau Metailurus. Cu alte cuvinte, este vorba despre un exemplar similar tigrului din celebra animatie “Ice Age”. La vremea lor, aceste animale nu erau de talie impresionantã, ci mai degrabã aveau dimensiuni similare cu cele ale leopardului actual. “Aceste piese, cu sigurantã, sunt unicat în România, dar la fel de sigur este cã sunt extrem de rare în Europa. Marea surprizã a fost sã aflãm si ce anume vânau cu predilectie aceste carnivore. Iar acest lucru l-am stabilit descoperind, în acelasi, sit fosile de cai primitivi, din genul Hipparion, care se deosebeau de caii actuali prin faptul cã aveau trei degete functionale la membrele din fatã. Mediul mai era populat si de cel putin douã forme de rinocer, dar si de exemplare de iepure primitiv”, ne-a mai spus prof. Codrea. Cel mai ciudat animal care ar fi trãit în împrejurimile Cretestilor duce cu gândul la un veritabil dinozaur. Pentru paleontologi este o descoperire epocalã faptul cã s-a gãsit craniul acestuia. Piesa a dat suficiente indicii pentru a se stabili cã face parte din genul Chalicotherium, însã felul în care arãta animalul este de-a dreptul incredibil. Din nou, dãm cuvântul specialistului: “Este vorba despre o combinatie între cal si rinocer, un animal dispãrut, care nu a mai avut descendenti. Prin urmare, prezenta un craniu ca de cal, trunchiul era prevãzut cu membre anterioare foarte lungi, dar cu gheare enorme. Membrele posterioare, mult mai scurte decât cele din fatã, erau prevãzute cu copite iar coloana vertebralã era foarte oblicã. Si aceastã piesã este unicat în România si extrem de rarã în Europa, doar una similarã fiind descoperitã pânã acum în Franta”. Acelasi sit mai contine si fosile de gazelã si antilopã, ceea ce a reîntregit peisajul zonei de acum 10 milioane de ani. Vorbim despre o savanã în adevãratul sens al cuvântului, însã cu un climat temperat mult mai cald decât în prezent, cu foarte multi copaci pe malurile fluviilor si ale râurilor. Profesorul Codrea a mai spus cã meritele descoperirilor apartin mai mult echipei de la Bârlad, întrucât coordonarea de la Cluj a presupus “know-howul” pentru determinarea genurilor si speciilor din care fac parte fosilele de la Cretesti. Grav este cã, în ciuda potentialului enorm al sitului de aici, cercetãtorii s-ar putea vedea nevoiti, la un moment dat, sã abandoneze sãpãturile, din cauza lipsei banilor. În acest context, profesorul Codrea a vorbit despre necesitatea implicã rii autoritãtilor locale si jude- tene în acest proiect unic în tarã. Pe româneste, mai trebuie bani. “Informatia paleontologicã de la Cretesti este cu mult mai bogatã si mai valoroasã decât cea existentã în situl de la Mânzati, pe care pânã acum l-am considerat a fi cel mai valoros. Din pãcate, nu mai putem lucra decât cel mult un an, însã si în tot acest timp ne-ar mai trebui fonduri pentru un excavator si o basculantã. Mai sunt zone care trebuie decopertate, iar sub acestea ar exista material fosil unic, atât în tarã, cât si în lume chiar. Autoritãtile judetene si cele locale ar trebui sã sprijine aceastã oportunitate unicã, care, veti vedea, va avea rezonante europene imediat ce se va auzi despre ea”, a încheiat cunoscutul profesor universitar.

LOCURI DE MUNCÃ VACANTE DIN JUDETUL VASLUI


Barlad Online




Agentia Localã Vaslui, str Spiru Haret, nr.5, Telefon 0372.764488

Locuri de muncã disponibile la data 25.07.2013: 75

S.C. CONFECTII S.A. 3 confectioner produse textile 2 muncitori necalificati in confectii
S.C. DANINA LINE S.R.L. 9 confectioner produse textile 1 spanuitor confectii
I.I. MUNTEANU ELENA 1 apicultor
S.C. BOCONPAD S.R.L. 2 spalator auto 1 mecanic auto
S.C. UNIREA CONF 10 confectioner produse textile
S.C. TERRA MAXX S.R.L. 3 confectioner produse textile
S.C. CRISMAN COM S.R.L. 1 muncitor necalificat
S.C. DIVAMAR S.R.L. 6 confectioner produse textile
S.C. AGRO PUBLICITATE S.R.L. 1 operator calculator
S.C. CRALUPVAS S.R.L. 1 tractorist
S.C. ADVANCED BINGO SYSTEM S.R.L. 20 agent vanzari
S.C. PRODIMEX S.R.L. 1 coafor – frizer
S.C. XANADU S.R.L. 1 taietor confectii
S.C. POLYR IMPEX S.R.L. 4 brutar
S.C. INNESS ANNELLISSE S.R.L. 1 vanzator
I.I. ALEXANDRU V. DINU 2 coafeza 1 frizer
1 cosmetician
3 vulcanizator


Agentia Localã Bârlad, Bulevardul Epureanu, nr. 8, Telefon 0371 / 073988
Locuri de muncã disponibile la 25.07.2013: 62

CMI DR.CALISTRU CAMELIA 1 asistent medical generalist
ECOMAR TRANS SRL VASLUI 1 director tehnic
I I COMSA V. PETRU 20 muncitor necalificat in industria confectiilor
SC ADVANCED BINGO SYSTEM SRL 20 agent de vanzari
SC AQUATICA SRL 1 salvator la strand
SC CAPSA SRL BARLAD 1 manipulant marfuri
1 cofetar
1 ospatar (chelner)
1 vanzator
SC CONFECTII BIRLAD SA 7 operator confectioner industrial imbracaminte din tesaturi, tricotaje, materiale sintetice
SC DOROBANTUL SRL BARLAD 1 agent vanzari standarde si produse conexe
1 femeie de serviciu
1 instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze
1 zugrav
SC MOBILA SA BIRLAD 1 frezor-imbinator furnire tehnice
SPITALUL DE URGENTA ELENA BELDIMAN BIRLAD 1 infirmier/infirmiera
1 ingrijitoare la unitati de ocrotire sociala si sanitara
1 asistent medical generalist

Agentia Localã Husi, str. A.I. Cuza, bl. H5, sc A, telefon 0371.073989
Locuri de muncã disponibile la 25.07.2013: 106

S.C. PORTEXTILE S.R.L. 18 confectioner produse textile
S.C. VICTORIA UNIC S.R.L. 2 sofer autocamion 10 muncitor necalificat
S.C. CLUB T S.R.L. 10 confectioner produse textile 10 muncitor necalificat
ENACHE MORARIT_SNC 1 inginer agronom 1 paznic
S.C. QADRAN GREEN S.R.L. 1 sofer autoturisme
S.C. TRAVKA S.R.L. 4 confectioner produse textile
S.C. ALVALIV S.R.L. 1 sortator produse reciclabile
S.C. ENRI ANGEL S.R.L. 10 muncitor necalificat
S.C. ECODION S.R.L. 5 confectioner produse textile
S.C. PETRA SHOES S.R.L. 2 confectioner articole din piele si inlocuitori
S.C. MARSEMAR 1 inginer constructii 1 tehnician cadastru
S.C. ALDELIA S.R.L. 15 confectioner incaltaminte 10 muncitor necalificat
S.C. TEHNOUTILAJ S.A. 1 frezor
S.C. PAIMASERV S.R.L. 2 muncitor necalificat incaltaminte
S.C. VEGA S.R.L. 1 fierar betonist

Comasarea comunelor mici – o necesitate!

Barlad Online

CURAJ Un primar rupe tãcerea si vorbeste deschis despre subiectul delicat al comasãrii comunelor. “Orice comunã care e consideratã micã ar trebui sã fie pentru comasare. Cetãteanul nu are nicio vinã cã trãieste într-o comunã micã, cu 1500 – 2500 de locuitori, si care este sãritã constant de la finantare, în favoarea comunelor mari. Stiind cã este rezolvatã problema de jos, de la nivel local, se poate trece si la regionalizare, altfel, aceasta este fãrã obiect, creând doar dificultãti în cooperarea între UAT-uri, în special cele mici, cu autoritãtile regionale!”, este de pãrere Gigel Gãlãtanu, primarul comunei Cretesti.
De câtiva ani se tot vorbeste despre regionalizare, o nouã împãrtire administrativ-teritorialã prin care locul actualelor judete sã fie luat de regiuni mai mari, totul în scopul reducerii birocratiei si a mai bunei gestionãri a banului public. În opinia lui Gigel Gãlãtanu, primarul comunei Cretesti, aceastã regionalizare nu se poate înfãptui fãrã comasarea comunelor, în special a celor mici, astfel încât sã aparã niste unitãti administrativ-teritoriale (UAT) înglobând 8 – 10 mii de cetãteni, mai puternice, si care ar putea cu adevãrat sã implementeze proiecte de infrastructurã cu adevãrat serioase. “Regionalizarea, care ca idee este bunã, aici s-a blocat, la comasarea comunelor, lucru fãrã de care nu se va rezolva nimic, nici reducerea birocratiei, nici atragerea de fonduri europene, si implicit dezvoltarea comunitãtilor locale. Nimeni nu a vrut sã-si asume responsabilitatea sã trimitã acasã doi din trei primari, poate chiar oamenii lor, care i-au ajutat sã câstige alegerile parlamentare. Si pãrerea mea este cã nimeni nu va dori cu adevãrat sã facã acest lucru, cu atât mai mult cu cât mai este un an pânã la alegerile prezidentiale”, a pus punctul pe i primarul comunei Cretesti, Gigel Gãlãtanu. Practic, primarul Gãlãtanu a luat-o înaintea guvernantilor, întemeind, de mai bine de trei ani, douã asociatii de dezvoltare intercomunitare (ADI) cu comunele din jur, Tãtãrãni, Solesti, sau Oltenesti, pentru a face proiecte comune de dezvoltare a infrastructurii si a putea accesa mai usor fondurile necesare. Din pãcate, cu toate cã au fost depuse proiecte, pentru drumuri, retele de apã si canalizare, construirea unui centru de zi sau a unei crese, proiectele nu au primit finantare, pentru cã si pentru UAT-uri este greu sã accesezi fonduri nerambursabile, d-apoi pentru ONG-uri de tipul ADI. Logica primarului este limpede: “este mai convenabil ca, în loc sã faci, de exemplu, alimentarea cu apã a unui singur sat, sã faci, acolo unde se poate, un proiect comun, pentru mai multe sate, care acum sunt în comune diferite, cu puturi si statii de pompare si tratare comune. E nevoie de mai putini bani, ai si cheltuieli mai mici… Acelasi lucru pentru drumurile comunale: acum, portiuni din drumuri care fac legãtura între comune sunt din pãmânt, altele pietruite, rar asfaltate, într-o comunã sunt reparate, în alta pline de gropi, tocmai pentru cã nu au cum sã existe planuri unitare între administratii diferite, cu potentã financiarã diferitã. Sau, la fel, într-o comunã micã, o cresã sau un centru de zi poate nu si-ar gãsi utilitatea, altfel stau lucrurile în cazul unei comune cu 8 – 10 mii de locuitori, acolo unde aceste obiective ar fi de primã necesitate. Prin comasarea mai multor comune, cum ar fi Cretesti, cu Tãtãrãni si Oltenesti, de exemplu, s-ar putea face altfel o strategie de dezvoltare pe termen lung, si, în mod sigur, s-ar putea obtine mai usor finantare nerambursabilã pentru proiectele de interes care ar fi implementate în folosul mai multor cetãteni. Asa, comunele mici nu le vor ajunge niciodatã din urmã pe cele mari, indiferent cât de buni gospodari ar avea în frunte, pentru cã nu ar avea posibilitãti financiare. Dacã vrem binele comunitãtilor, nu ar trebui ca nouã, primarilor, sã ne fie fricã de comasare, cu, dimpotrivã, ar trebui sã fim primii care sã cerem acest lucru”.
Bugete mai mari, cheltuieli mai mici
Acestea ar fi, în opinia primarului Gãlãtanu, beneficiile comasãrii comunelor mici si mijlocii, asta pe lângã faptul cã ar rezulta UAT-uri puternice, capabile sã se autofinanteze pentru o parte din lucrãrile edilitare sau de dezvoltare. “Este vorba de o mai bunã organizare, redistribuind personalul existent acum la nivelul primãriilor, personal care este insuficient acum, în cazul unor comune, dar care, dupã comasare, ar putea apare situatii în care sã fie nevoie sã fie chiar disponibilizati oameni. Este si cazul consilierilor locali, care acum sunt în numãr de 11 sau 13 la o comunã micã, si care, practic, sunt printre cei mai bine plãtiti oameni din administratie, dat fiind cã primesc 150 – 300 lei pentru o sedintã de jumãtate de orã! Din punctul meu de vedere, un partid adevãrat ar trebui sã-si trimitã oamenii în Consiliile Locale fãrã remuneratie, doar pentru a servi comunitatea pe care o reprezintã. Eu, de exemplu, la primãria Cretesti, am functionat mult timp fãrã viceprimar si secretar, si treburile au mers foarte bine. Si as mai pune o conditie: primarii trebuie sã aibã studii, sã aibã notiuni juridice sau de economie, altfel riscã ca primãria sã fie condusã de secretarul comunei sau de contabil, în locul sãu”, era de pãrere primarul Gigel Gãlãtanu. Problema bugetelor locale este însã cea mai arzãtoare, în opinia primarului. De multe ori, comunele mici sunt subfinantate de la bugetul de stat sau cel judetean, desi nevoile sunt cel putin la fel de mari ca în cazul comunelor mari, care nu doar cã primesc fonduri mai mari pentru dezvoltare, dar si proiectele depuse sunt mai usor aprobate, primind finantare nerambursabilã, fie cã este vorba de fonduri europene sau guvernamentale. “Cetãteanul din Cretesti nu are nici o vinã cã trãieste într-o comunã micã, cu doar 2000 de locuitori, si, comunã care primeste prea putini bani pentru nevoile existente, în timp ce la oras, sau chiar în comunele mari din jur, se asfalteazã, se fac aductiuni cu apã… sunt conditii omenesti de trai. As vrea sã se facã comasarea comunelor, vreau comunã mare, sã nu mai zicã cei de la oras, chiar si din conducerea judetului, cã nu suntem gospodari. Sã vedem atunci, în conditii de finantare egalã, care e mai bun gospodar! Dacã nu se face comasarea, nu vãd nici rolul regionalizãrii, pentru cã primarii comunelor mici nici mãcar nu vor avea posibilitatea sã meargã în centrul regiunii, cum merg acum la judet sã cearã bani sau sã rezolve problemele administrative. Cât priveste grija unora pentru binele si confortul locuitorilor, eu sunt de pãrere cã administratia trebuie sã mergã cãtre cetãtean, nu invers, iar un primar al unei comune mari poate foarte bine sã organizeze activitatea primãriei în asa fel încât locuitorii sã nu fie nevoiti sã batã cale lungã pânã în centrul comunei”, încheia Gigel Gãlãtanu, primarul comunei Cretesti, arãtându-se ferm în pozitia sa pentru reorganizarea teritorialã sub forma unor UAT-uri mai mari, ca numãr de locuitori si suprafatã, structuri care ar putea atrage mai multe fonduri pe plan local pentru dezvoltarea infrastructurii si rezolvarea problemelor sociale.

Bătrân mutilat de fiul său în zona genitală, după ce a fost prins în pat cu nora

Barlad Online

Un bărbat în vârstă de 71 de ani, din localitatea vasluiană Deleni, a ajuns în stare gravă la spital, cu penisul tăiat de către fiul său, după ce acesta l-a surprins în pat în timp ce întreţinea relaţii sexuale cu nora, transmite corespondentul Mediafax.
Potrivit Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Vaslui, bătrânul a suferit mai multe plăgi profunde pe organul genital, provocate de către propriul fiu cu un cuţit de bucătărie.
De fapt, conform echipajului medical deplasat la urgenţă, agresorul şi-a pedepsit tatăl după ce l-a prins în pat cu propria soţie în timp ce întreţineau relaţii sexuale.
"Bărbatul de 71 de ani prezenta mai multe plăgi profunde la nivelul penisului, cu sângerare abundentă. După stabilizare, pacientul a fost transportat la Spitalul de Urgenţă Vaslui, de unde apoi a fost redirecţionat către Clinica de Chirurgie Plastică Iaşi, având în vedere starea gravă în care se afla", a declarat, sâmbătă, pentru corespondentul Mediafax medicul din cadrul SAJ Vaslui, Dan Ungureanu.
Poliţiştii vasluieni au declanşat o anchetă în acest caz pentru a stabili în ce condiţii a avut loc incidentul.

La friptane, înainte!

Barlad Online

La friptane, înainte!

MAREA “CHEVRONEALĂ” A LUI BUZATU, DEJUCATĂ DE O JURNALISTĂ

REPORTAJ DIN POLONIA O jurnalistã din Cluj, Oana Moisil, a urmãrit în Polonia “delegatia vasluianã” plecatã sã vadã pe viu beneficiile exploatãrii gazelor de sist. A observat cu stupoare cã vasluienii veniti în Polonia pe banii celor de la Chevron au fost mai interesati de “blonde poloneze si friptane” decât de impactul asupra mediului provocat de exploatarea gazelor. Iatã materialul publicat de Oana Moisil pe site-ul www.vice.com:

CHEVRON A DUS 20 DE ROMÂNI LA PLIMBARE-N POLONIA

De Oana Moisil
Am vrut să înţeleg ce înseamnă o excursie de informare organizată de Chevron, unul dintre cei mai mari producători de energie din lume, așa că i-am întâmpinat pe cei 20 de români sosiți pe banii companiei în orașul Zamość, Polonia, ca să viziteze sondele pentru extracția gazelor de șist.
Nu am fost singura. Luni dimineață, înainte de prima deplasare pe câmpurile încă nepoluate ale Poloniei de Sud-Est, câțiva fermieri întindeau un banner „Interzis Chevron”, mare cât botul autocarului închiriat de firmă. Aveau cu ei mostre de apă poluată în urma explorărilor seismice făcute în zonă şi flyere informative în română şi în engleză cu motivele pentru care se opun forării pe câmpurile muncite de ei de şapte generaţii. Eu voiam să traduc eventualele discuţii, dar n-am avut cui. Chevron a îndesat invitații rapid în autocar.

Autocarul Chevron care a adus excursioniștii din Vaslui. Când fermierii l-au încolțit, toţi invitații fuseseră îndrumaţi deja pe scaunele lor.
Duminică seara m-am cazat în același hotel de trei stele cu invitații români. Când au ieșit în oraș, m-am proptit două ore la câţiva metri de ei. Am auzit doar glume despre „blonde poloneze” (n.r. adică bere) și comenzi la friptane într-o atmosferă de vacanță. Am făcut pe proasta când doi reprezentanţi Chevron România m-au rugat să şterg filmarea în care apărea „grupul lor privat” din care făceau parte: preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui – Dumitru Buzatu, primarii comunelor Băceşti şi Pungeşti – Horaţiu Cărăuş şi Mircia Vlasa, doi jurnalişti, nişte cetăţeni din zona Bârladului şi angajaţi româno-polonezi ai companiei.

Consilierul PR Chevron Cosmin Ghiță, cu capul plecat, in fata Oanei Moisil.
A doua zi dimineață i-am însoțit către autocarul unde îi așteptau fermierii protestatari, în ciuda faptului că una dintre reprezentantele Chevron România m-a atenționat să nu-i mai urmăresc. Fermierii au înmânat invitaților motivele pentru care erau acolo, iar ei au fost mânați ca vitele în autocar. L-am întrebat pe consilierul PR-ului Chevron, Cosmin Ghiță, de ce a făcut asta, iar el mi-a răspuns cu altă întrebare: „Săptămâna trecută scriai pe Facebook că nu ai niciun ban. Cum de stai acum la hotelul ăsta?” Se numește împrumut făcut din pasiune pentru subiect.
După acțiunea fermierilor, l-am sunat pe Mircia Vlasa, primarul comunei Pungești, faimoasă pentruinterzicerea exploatării gazelor de şist pe tărâmurile ei, ca să aflu de ce nu a stat de vorbă cu ei. Am aflat că a fost mai interesat de cina de seara trecută decât de argumentele protestatarilor: „Cu cine să stau? Cu ăia plătiți de nu știu cine ca să protesteze aicia? I-a adunat cineva de prin birturi, le-a dat un banner și, gata, sunt protestatari. […]Nu am timp să vorbesc acum, dacă vrei hai diseară, la hotel, sunt liber.”

De 22 de zile, fermierii au blocat cu tractoare accesul pe câmp.
Fermierii despre care primarul crede că sunt plătiți să protesteze sunt agricultori din tată-n fiu. Înainte de întâlnirea cu invitații Chevron, am stat cu ei cinci zile în câmp, în satul Żurawlów din sud-estul Poloniei, unde 300 dintre ei instalaseră pe 3 iunie o tabără de rezistență într-un cort și încercau să blocheze încercările companiei de a fora, adică„holera”. Lângă ei avea și Chevron un cort păzit, din care trei cameramani înregistrau orice mișcare a protestatarilor. Fermierii filmau și ei, ca să aibă dovezi în caz de orice. Compania i-a reclamat autorităților că ar fi furat un generator, pe care doar îl mutaseră când angajații companiei încercaseră să instaleze echipamente pe câmp.

(stânga) Alina Stopa arată apa murdară de la robinetul ei. (dreapta) Andrzej Bąk îmi arăta în fotografia făcută de el un loc la 200 de metri de casa lui, unde Chevron vrea să foreze.
Chevron a ajuns în zonă în 2007, când a obținut prima licență de explorare. Atunci niciun sătean nu știa ce presupune metoda asta de extracție, dar s-a dus vestea că apa câtorva case nu mai era potabilă. Alina Stopa a întâmpinat invitații companiei cu mostre de apă din bucătăria ei, iar ei i-au răspuns: „Oricine poate pune nisip în apă și zice că e poluată.” Dar apa e așa de trei ani, de când compania a efectuat teste seismice aproape de casa ei. Acum ia apă de la o fântână din sat.
În pericol să ajungă în aceeași situație este Andrzej  Bąk, inginer la compania națională de trenuri și fotograf. Împreună cu soția sa Bacha au călătorit de la Polul Nord în India și înapoi, iar visul lor este să „îi oprească pe Chevron, ca să poată trăi liniștiţi în paradisul ăsta”. În Rai au doi câini, o grădină uriașă, caravana cu care au călătorit prin lume și câmp cât vezi cu ochii. Răsăriseră toate florile, căpșunile erau delicioase, iar casa pe care stătea un banner împotriva companiei Chevron avea atmosfera unei vacanțe de vară la bunici.

(stânga) Bernard își apără pământul pentru fiul care vine din SUA să-și cultive moștenirea de argilă și iarbă. (dreapta) Fermierului Wiesek Treniecki i se spune „eroul”. A fost primul care s-a opus şi care a înmânat premierului polonez Donald Tusk prima lor petiţie.
Pentru a împiedica „holera”, fermierii voiau să stea în câmp oricât e nevoie. Voluntari din Varșovia le vor lucra pământurile vara asta, în timp ce ei dorm puțin și studiază mult despre tehnologia gazelor de şist. În cele 22 de zile de la ridicarea taberei, s-au perindat pe aici activiști din Cehia, Lituania și diferite orașe poloneze, ca să-nvețe fermierii cum să reziste. Unul dintre ei era Grzegorz Krowicki, consultant în afaceri cu gaze de șist și în resurse umane pentru industria petrochimică. Când a auzit că Polonia are cele mai mari resurse de gaze din Europa, s-a documentat despre subiect și a informat autoritățile despre riscurile și amenințările unei asemenea exploatări, astfel încât să nu facă aceleași greșeli ca SUA și Canada. Mi-a explicat: „Gazul de șist din Polonia se află mult mai adânc decât în SUA sau în Canada, la 3,5 – 5 kilometri în adânc, ceea ce face procedura să nu fie profitabilă, pentru că se vor investi mult mai mulți bani în echipamente. În plus, spre deosebire de alte țări, în Polonia e nevoie de un procent mai mare de 0,5% de substanțe chimice pentru a extrage gazul, de până la 2,5%”.
Fermierii urmăresc zilnic documentare și reportaje despre exploatări în alte părți ale lumii și participă la dezbateri cu activiștii. Au teancuri de documente legislative pe care le citesc și recitesc, ca să înțeleagă cum pot câștiga. Una dintre cele mai mari probleme în caz că Chevron primește toate avizele este exproprierea. O lege aprobată la începutul anului trecut permite companiilor private cu licență de exploatare pentru gazele de șist să evacueze orice polonez, în schimbul valorii casei în bani. Legea asta se încearcă a fi implementată și la noi.

Lech Kowaslski
Regizorul Lech Kowaslski se afla și el printre fermieri. Documentarul său Drill, baby, drill despre gazele de șist din Polonia și din Pennsylvania avusese premiera în Cracovia cu câteva zile înainte de ocupare. Își anulase plimbările prin Europa pentru lansarea filmului și rămăsese pe câmp, cu schimburi de haine de la țărani, ca să filmeze și să posteze pe twitter ce se întâmpla în sat. N-avea de gând să plece. Mi-a spus: „Lupta este locală, dar fermierii au înțeles că trebuie să țintească mai sus. Nu luptă împotriva exploatării gazelor de șist în Sud-Estul Poloniei, ci împotriva forării planetei.”

Anunț făcut în ziarul Obiectiv de Vaslui pe 14 iunie. Coincidenţă: mai întâi o excursie pentru vasluieni pe banii companiei Chevron, apoi o invitație la dezbaterea publică despre raportul privind impactul de mediu al unei eventuale forări.
Lupta dintre ţărani şi corporaţie este, de fapt, lupta dintre natură şi capitalism. Natura are tot ce-i trebuie capitalismului ca să înflorească, dar nu pentru totdeauna. Fermierii din Polonia au înţeles asta. Românii care sunt în Polonia pe banii Chevron au dat protestul pe hoteluri, cel puţin până vineri, când se întorc în ţară. Primarul Mircia Vlasa din Pungești mi-a spus: „Îmi place aici, e frumos.” Cred și eu. Bogdan Pălici de la Asociaţia Vira mi-a explicat: „Anul trecut primarul și-a cumpărat pământ fix în locul în care Chevron vrea să pună sonda, ca sa-l vândă mai scump”. Sunt curioasă cât de frumos i s-ar părea primarului dacă Chevron i-ar duce şi acasă la fermierii care nu mai pot utiliza apa de la robinet.

REZULTATE BACALAUREAT 2013 Vaslui. Promovabilitate 61,20%. Niciun elev nu a luat 10

Barlad Online

REZULTATE BACALAUREAT 2013 EDU.RO VASLUI. La Vaslui, niciun elev nu a reuşit să ia notă maximă la toate probele. Cu toate acestea, rata de promovare a examenului de anul acesta este mai mare faţă de anul trecut, ajungand la 61,20%. La prima sesiune a examenului de bacalaureat din acest an, care a început pe 10 iunie cu probele orale, s-au înscris 187.898 elevi, repartizaţi în 585 de centre de examen. EDU.RO va publica rezultatele BAC 2013, însă cum anual numărul mare de accesări duce la blocarea site-ului.

REZULTATE BACALAUREAT 2013 EDU.RO VASLUI AICI
Rezultatele la examenul de BACALAUREAT 2013 sunt simţitor mai bune decât în 2012, când au fost de-a dreptul dezastruoase, cu licee în care niciun candidat nu a promovat examenul.
REZULTATE BACALAUREAT 2013 EDU.RO. AFLĂ AICI PRIMELE CIFRE de la BAC 2013
REZULTATE BAC 2013 EDU.RO. La nivel NAŢIONAL, procentul total de promovare, la nivel naţional, este de 55,52%. Rezultatele de la BAC 2013 vor fi anunţate până luni la ora 12.00 şi pot fi găsite Aici.
 
Contestaţiile vor fi depuse luni, între orele 12.00 şi 16.00.
În perioada 9 -11 iulie vor fi soluţionate contestaţiile, iar pe 12 iulie vor fi afişate REZULTATE FINALE BACALAUREAT 2013.

RÃZBOI pe data de 3 iulie in Bãcesti, Pungesti si Gãgesti

Barlad Online

 Obiectiuni împotriva studiului de impact asupra mediului depus de Chevron
RÃZBOI Pe data de 3 iulie, adicã mâine, la orele 15.00, are loc în cele trei comune vizate de Chevron pentru amenajarea de sonde pentru explorare a gazelor de sist – Bãcesti, Pungesti si Gãgesti – o dezbatere publicã, la care vor participa cetãteni din toate cele trei comune precum si reprezentanti ai Agentiei de Protectia Mediului. Faptul cã deja primarii a douã comune si anume Bãcesti si Pungesti au fost plecati în Polonia si si-au schimbat opiniile, acceptând pe teritoriul comunei lor ca Chevron sã facã prospectiuni si explorare a gazelor de sist, a fãcut ca toatã atentia opozantilor Chevron si a ecologistilor sã se îndrepte spre comuna Gãgesti, unde chiar acum câteva zile CL a emis un proiect de hotãrâre de interzicere a gazelor de sist pe teritoriul comunei lor. De asemenea, GISC Bârlad si Asociatia “România Fãrã Ei” au depus la APM Vaslui obiectiuni legete de studiul de impact.
Cu privire la “Rapoartele privind impactul asupra mediului ale S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. pentru SC CHEVRON ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION SRL – Lucrãri de amenajare si foraj pentru sondele de explorare Popeni 1A, com. Gãgesti, Pãltinis 1A, com. Bãcesti si Silistea 1A, com. Pungesti, jud. Vaslui”, douã dintre organizatiile puternice care se opun din rãsputeri ca Chervron sã intre în judet si sã înceapã forarea pentru explorarea gazelor de sist au depus obiectiuni la APM Vaslui. Ele solicitã reprezentantilor agentiei de mediu sã constate cã respectivele rapoarte nu constituie studii de impact asupra mediului asa cum cere legislatia în vigoare din considerente pe care le explicã în obiectiunile adresate APM Vaslui. “Cerem Agentiei pentru Protectia Mediului Vaslui respectarea îndatoririlor constitutionale si legale privind ameliorarea si protectia mediului si avizarea negativã a Rapoartelor CHEVRON ROMANIA EXPLORATION AND PRODUCTION SRL” se aratã în adresa trimisã la APM Vaslui de cãtre George Epurescu, presedintele Asociatiei RFE. Acesta a depus nu mai putin de 25 de obiectiuni privind faptul cã s-a încãlcat Constitutia României, Legea petrolului, mai multe Hotãrâri de Guvern precum si Ordinul Nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluãrii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. La acest ordin face referire si GISC Bârlad, care a depus ieri obiectiunile la APM Vaslui, precizând cã este o încãlcare grosolanã a legii de cãtre Chevron si cã cei de la mediu trebuie sã ia act si sã avizeze negativ solicitarea Chevron. “S-a încãlcat grosolan art. 5 din acest ordin, deoarece el prevede la al. 1 cã evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi efectuatã dupã ce lucrãrile de investitie au fost demarate sau proiectele realizate si al. 3 care prevede cã în situatia în care o investitie se realizeazã etapizat sau se amplaseazã pe terenuri aflate în raza teritorialã a mai multor unitãti administrativ-teritoriale învecinate, evaluarea impactului asupra mediului se face pentru întreaga investitie, adicã Chevron trebuie sã facã studiu de impact si pentru fracturarea hidraulicã, metoda folositã la exploatare! Nu cum au fãcut acum un studiu doar pentru faza de explorare, cãci ei intrã aici în categoria celor care fac investitie etapizatã”, a spus ing. Ovidiu Tiron de la GISC Bârlad.
Manevre la Gãgesti
În timp ce la Pungesti sau Bãcesti lucrurile se pare cã s-au aranjat pentru Chevron, cu sprijinul larg al primului lobbyst al judetului, Dumitru Buzatu, presedintele CJ Vaslui, la Gãgesti lucrurile nu sunt prea bune pentru chevronisti. În aceastã comunã, imediat dupã 16 iunie, când a avut loc acea dezbatere cu scântei, când Dumitru Buzatu a fost huiduit, o “firmã” de aiurea a venit si a solicitat sã facã un sondaj pentru “problemele sociale ale comunei” si au cerut un spatiu pentru a sta de vorbã cu oamenii. Primarul comunei Costel Stupu a “pasat” sarcina viceprimarului (PSD) si astfel vreo 13-14 oameni sãrmani din sat au participat la “sondaj” primind un pachetel cu mâncare, o sticlã de suc si câte 40 de lei! “Au venit unii cãrora li s-a închiriat o salã si la vreo 13-14 oameni le-au dat suc, un sandwich si câte 40 de lei. Oamenilor li s-au pus diferite întrebãri privind starea economicã a comunei si la final erau întrebati si ce pãrere au despre gazele de sist si dacã sunt de acord cu ele. Pãi, de ce puneau întrebãrile astea? Cam dubios a fost si mã tem sã nu cumva sã fie o manevrã de-a Chevronului ca sã arate cã lumea din sat e de acord si asta sã fie consideratã dezbaterea. Vom vedea pe 3 iulie ce va fi dar la noi în sat lumea nu este de acord cu gazele de sist si din câte înteleg nici oamenii cãrora li s-a luat interviu nu au fost de acord”, a spus Ion Crãciun, unul din consilierii CL Gãgesti, cel care a initiat proiectul de hotãrâre, aprobat vineri de CL Gãgesti, de interzicere a gazelor de sist în comunã. Pentru data de 3 iulie, Chevron a închiriat deja la Gãgesti pentru douã zile Cãminul Cultural, pregãtindu-se pentru dezbaterea publicã ce va avea loc si la care se zvoneste cã ar participa un secretar de stat din cadrul Ministerului Mediului. Initial, aici se anuntase vizita lui Liviu Dragnea, vicepremierul României, dar acesta s-a rãzgândit si va trimite pe cineva din Ministerul Mediului. Tot la nivel de zvon se pare cã este si venirea la dezbaterea publicã de la Pungesti (sau Bãcesti) a Ministrului Mediului si Schimbãrilor Climatice, Rovana Plumb.


Scandalul gazelor de şist a aprins satele Vasluiului

Barlad Online


Peste 250 de locuitori ai comunei Şuletea au manifestat împotriva exploatării gazelor de şist în comuna lor * lor li s-au alăturat oameni din Găgeşti, Banca, Viişoara, Ciopcani, Bogdăniţa, Roşieşti, din oraşul Murgeni şi din municipiul Bârlad Exploatarea gazelor de şist continuă să agite spiritele în judeţul Vaslui.
îngrijoraţi că dorinţa de câştig a Guvernului este mai mare decât grija faţă de sănătatea locuitorilor. Singura lor armă rămâne protestul public, aşa cum a fost, în urmă cu două zile, în comuna Şuletea. Peste 250 de persoane din comună, dar şi satele învecinate (Găgeşti, Murgeni, Floreni, Viişoara, Banca şi Măluşteni) au ieşit în stradă, alături de primarul comunei Robert Ciprian Tamaş. Ploaia torenţială nu a reuşit să pună capăt protestului. Oamenii au ascultat explicaţiile reprezentanţilor Grupului de Iniţiativă al Societăţii Civile (GISC) din Bârlad, prezenţi la miting. Geologul Gabriel Milan Sava, Ovidiu Tiron, Violeta Cozar şi Cristina Cânepă au vorbit despre pericolul exploatării prin metoda fracturării hidraulice a gazelor de şist. S-au scandat lozinci împotriva Chevron şi a conducerii Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui, care este acuzată că nu-i ajută pe oameni în lupta cu americanii de la Chevron.
 
Nu vrem gaze de şist!”
În timpul mitingului, oamenii au manifestat şi au strigat lozinci împotriva Chevron, iar organizatorul mitingului şi-a spus punctul de vedere. „Nu vrem gaze de şist pe teritoriul comunei noastre, să fie clar, de aceea vreau să-i atrag atenţia lui Buzatu (Dumitru Buzatu, preşedintele CJ – n.r.) că nu suntem de acord cu ceea ce vrea el să aducă în judeţ la noi. Nici să nu se gândească să vină prin Şuletea!”, a spus Constantin Parfene, şeful Agenţiei CARP Bârlad din Şuletea. El a fost susţinut şi de primarul comunei, care le-a promis oamenilor că nu va permite ca în zonă să fie prezentă vreo sondă de forare a gazelor de şist prin fracturare hidraulică.
Şi comuna Găgeşti a spus NU gazelor de şist pe teritoriul ei. În şedinţa Consiliului Local de vineri, cei 11 consilieri au supus aprobării proiectul de hotărâre privind interzicerea gazelor de şist (explorare şi exploatare) pe teritoriul comunei. Pe 3 iulie Chevron vrea să organizeze dezbateri publice în cele trei zone perimetre unde intenţionează să amplaseze sonde, adică la Băceşti, Pungeşti şi Găgeşti.
 
Andrei Balaban

 
Gigantul petrolier Chevron din SUA a venit în anul 2012 în zona Bârladului, unde vrea să demareze foraje pentru extragerea gazelor de şist. Tehnologia pe care intenţionează să o folosească, fracţionarea hidraulică, este dintre cele mai poluante şi mai controversate. Oamenii se opus şi au organizat mai multe proteste împotriva Chevron, în Bârlad şi în comunele din zonă.