Barlad Online
Sergiu Florin Nicolaescu este actor, regizor si
politician. Din 1954 si pana in prezent, Nicolaescu a regizat peste 50
de filme de lung metraj sau seriale si a jucat in zeci de productii. Nu
putine au fost filmele in care implicarea sa a fost atat ca actor, cat
si ca regizor si scenarist.
A debutat in anul 1966 cu filmul "Dacii". Dragostea de cinematografie l-a impins sa si joace in mare parte din filmele sale.
Nascut pe 13 aprilie 1930, la Targu Jiu, Sergiu Nicolaescu este
casatorit cu Dana, o femeie mai tanara decat el cu 47 de ani. Este a
treia casatorie a marelui regizor. Nicolaescu nu are copii.
Sergiu Nicolaescua fost in primele randuri ale Revolutie din decembrie 1989 si a fost senator al Romaniei intre 1990 si 2004. In 2008, Nicolaescu a fost reales senator de Bucuresti.
Studii
In 1952, a absolvit Universitatea Politehnica Bucuresti ca inginer mecanic.
Viata si filmul
Pe site-ul personal, Sergiu Nicolaescu isi povesteste viata. Iata cateva pasaje:
„1930- M-am nascut pe 13 aprilie, la Tg-Jiu, in Duminica Floriilor.
Sunt, deci, in zodia berbecului, zodie de foc, total nelinistita. Nu
sunt superstitios, in general, dar am niste idei fixe.
Sunt ambitios, perfectionist si nu renunt la un lucru pana nu reusesc sa-l fac foarte bine.
1935 - La varsta de 5 ani am parasit Tg-Jiu, familia mea stabilindu-si
resedinta la Timisoara. Acesta este de fapt orasul copilariei mele.
1936-1942 - Fugeam de-a casa, mergeam la cinematograf si vedeam acelasi
film de 2, 3 ori. (...) Eram seful unei bande de circa 30 de pusti, iar
zona noastra se intindea de la Spitalul Militar pana la podul dintre
Cetate si Mehala. Supteranele turcesti din Timisoara, care duceam spre
puncte vitale ale orasului, precum: Spitalul German, Spitalul Militar,
cazarmi, sinagoga, erau ale noastre.
Aveam in ele un fel de
birou, ii ziceam "Camera lui Sherlock Holmes". Ne gazduia prazile:
pistoale, obuze si ale lucruri pe care le obtineam in calatoriile
noastre prin pantecele orasului.
1942-1947 - Daca ma gandesc bine,
adolescenta mi-a lipsit. E ca si cand din copilarie am intrat direct in viata dura pe
care ne-o impuneau timpurile. Acesta a fost si motivul pentru care am
ales sa fac ultimele 4 clase de liceu in 2 ani...Nu mai erau un copil,
dar nici adult nu eram, inca.
1948 - In momentul abdicarii
regelui eram in prima mea vacanta de student. Tata era inginer de
drumuri si sef in acest domeniu pentru Banat si Transilvania. Lucra
pentru rege, la Savarsin si, astfel, i s-a propus sa plece cu acesta,
cand a parasit Romania. A vrut sa ma ia si pe mine, dar s-a razgandit, a
ramas.... iar pe 5 ianuarie 1948 a fost arestat.
Eram acasa si
l-am insotit pana la localul Politiei din Timisoara. Tata a stat
nejudecat cam un an; adus la Bucuresti a fost anchetat chiar de
Nicolschi, in cladirea Senatului de astazi, pe atunci Minsterul de
Interne. A fost condamnat la 7 ani, in urma unui proces tipic comunist,
ajungand la Canal. A murit in '94, avea 92 de ani. Sunt insa fericit ca a
apucat caderea comunismului.
1954 - La doi ani de la absolvirea
Politehnicii, mi s-a propus un post de director tehnic la un I.A.S de
langa Bucuresti, devenit mai tarziu Gospodaria partidului. Intamplarea a
facut sa intalnesc un coleg din Politehnica, repartizat in
Cinematografie. Am facut schimb cu el si, astfel, am ajuns intr-un
domeniu care, dupa multa munca, mi-a adus celebritatea.
1962 -
Numele filmului care mi-a permis sa intru, dintr-o data, in lumea
mondiala a cinematografiei - Memoria Trandafirului - se datoreaza lui
George Macovescu si Mihnea Gheorghiu. (...) Cu el am luat Premiul de
Excelenta al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondiala.
Delegatia romaneasca participanta in acel an la Cannes, din care eu nu
faceam parte, a ales pentru festival filmul meu. Am ramas pironit
locului cand am citit in ziare ca el a avut un succes urias. Studiourile
"Columbia" din SUA cumparasera filmul pentru 10.000 de dolari si
producatorii americani doreau sa ma cunoasca. In ciuda dosarului meu
necorespunzator, a doua zi eram in avion. Asa a inceput totul.
1964 - L-am cunoscut si pe Titus Popovici, caruia intr-o seara, pe malul
Senei, i-am povestit un subiect de film care avea sa devina nuvela
"Moartea lui Ipu". Colaborarea mea cu Titus, membru in C.C. al P.C.R., a
fost foarte productiva. (...)
In multe imprejurari, prin pozitia
sa politica, a fost determinant in carierea mea. Am fost prieteni si am
tinut unul la altul. Cu atat mai mare a fost dezamagirea mea,cand in 22
decembrie, in biroul lui Ceausescu, am gasit o scrisoare in care el ma
dezavua, dezvinovatindu-se de razvratirile mele din filmul "Mircea".
Sunt convins,insa, ca el a fost cel mai bun scenarist al filmului romanesc. (...)
1967 - Are loc premiera pariziana a filmului "Dacii", coproductie
francezo-romana. Pe Champs-Elysees, in dreptul restaurantului "Fouquets"
trona un afis al filmului, urias si avand textul: "un film du Serge
Nicolaesco". Era o foarte mare satisfactie pentru un tanar debutan de 37
de ani. Din acest moment incepea cariera mea internationala.
1968 - Anul acesta mi-a adus sansa unica de a lucra in calitate de
regizor cu Orson Welles, Laurence Harvey si alti mari actori americani
si europeni, chiar la Bucuresti.
1972 - Dupa succesul "Dacii" si
cumpararea filmului de catre Columbia, Titus si Petre Salcudeanu ne-au
propus mie, lui Manole Marcus si Iulian Mihu realizarea unui serial
politist. Eroul principal, Roman, era un comunist introdus in politie in
45. Mai exista un rol secundar, cel al unui vechi politist - comisarul
Miclovan. Titus a insistat sa joc eu acest ultim rol. Asa s-a nascut
legendarul Comisar Miclovan-Moldovan, prin care am atins celebritatea ca
actor.
1970-1980 - Aceste doua decenii au constituit pentru
mine perioada profesionala cea mai prolifica. Am infiintat prima scoala
de cascadori din Romania, o alta de recuzita.
In domeniul
filmului m-am specializat singur in toate directiile. Semnam multe
productii straine si, pentru a ma ridica si mentine la nivelul filmelor
internationale, a trebuit sa-mi dezvolt fel de fel de priceperi, anumite
inclinatii pe care le aveam de mic copil.
Faceam cam 2 filme jumate pe an, iar in paralel ma documentam pentru proiectele viitoare, cu multa rigoare”.
Femeile
Sergiu Nicolaescu a declarat la un moment dat ca nu ar putea fi cu o femeie de 40 de ani.
„Imi plac cele tinere". Si, pentru a o dovedi, regizorul isi petrece
anii de aur cu Dana Ionica. Ea este 47 de ani mai tanara decat el. Desi
presa a speculat ca cei doi s-ar fi casatorit in mare taina in 2005,
Nicolaescu a negat aceste zvonuri.
A mai fost casatorit de doua
ori inainte. Divortul de prima nevasta a venit la numai trei luni dupa
nunta. Cea de-a doua casnicie a durat zece ani, probabil pana cand sotia
a atins varsta interzisa.
Regizorul are un mare regret – faptul ca nu are copii. In 2002, Nicolaescu spunea: "P
entru
mine n-a existat altceva in viata decat filmul. Am reusit in film, n-am
reusit in viata personala. (...) Mi-ar fi placut sa am cinci-sase
copii, ma rog... n-am avut... Am o mare admiratie fata de familiile care
au facut si au crescut copii", spunea el.
Revolutionarul
In
decembrie 1989, in timpul Revolutiei, Sergiu Nicolaescu a aparut la
televizor, printre primii, in dupa-amiaza caderii lui Ceausescu. E cel care a facut apelul public la capii Armatei si ai Securitatii.
"Este o prostie fara margini sa se mai intrebe astazi cineva daca a
fost sau nu (revoltutie – n.red). La inceput a fost o revolta populara
care s-a transformat intr-una generala, culminand cu data de 21
decembrie, cand la ora 21.00 s-a transformat in revolutie.
Din
acel moment in care a cerut pluripartidism, desfiintarea vechii
constitutii, s-a produs schimbarea vechiului regim cu unul nou,
democratic, liber. Eu personal am simtit ca va cadea regimul pe data de
22, in jurul orelor 18.00, cand multimea din piata l-a respins pe Ilie
Verdet si a cerut "jos comunismul" si fara comunisti. L-au fluierat si
pe Ion Iliescu, pentru ca era intuneric si nu l-au recunoscut", a
declarat, pentru Cronica Romana, Sergiu Nicolaescu.
"Lucrurile
sunt cat se poate de precise: Armata il paraseste pe Ceausescu pe 22
decembrie, dupa ce cu o zi in urma il parasise si Securitatea si din
acel moment nu mai avea pe nimeni", a mai adaugat Nicolaescu.
Omul politic
Dupa Revolutie,
Sergiu Nicolaescu a facut parte din Frontul Salvarii Nationale (FSN). A fost timp de 14 ani senator pe listele FSN, iar apoi PDSR si PSD.
- Din noiembrie 2008 este senator de Bucuresti, din partea PSD
- 2000-2004 – senator de Arad, ales pe listele PDSR, ulterior PSD
- 1996-2000 – senator de Vrancea, ales pe listele PDSR
- 1992- 1996 - senator de Vrancea, ales pe listele Frontului Democrat al Salvarii Nationale
- 1990 -1992 - senator de Brasov, ales pe listele FSN
A fost initiatorul Comisiei de cercetare a evenimentelor din decembrie
1989, din Senatul Romaniei. In 2004 a fost numit de Ion Iliescu membru
in Colegiul National al Institutului Revolutiei Romane. In 2008,
candideaza din partea PSD pentru un loc de senator de Bucuresti.
Accidentul de masina
In octombrie 2008, Sergiu Nicolaescu a fost implicat intr-un accident
rutier, pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitala. Dupa ce a incercat sa
evite un partener de trafic care a virat brusc, regizorul a intrat cu
masina in alte doua autoturisme oprite.
Nimeni nu a fost ranit.
In urma probelor luate cu aparatul etilotest, s-a constatat ca regizorul
nu a consumat bauturi alcoolice.
Pentru greseala sa, Sergiu Nicolaescu a fost amendat cu 100 de lei si doua puncte de penalizare.
Regizor - filmografie
- Supravietuitorul (2008)
- Cincisprezece (2005)
- Orient Express (2004)
- Triunghiul mortii (1999)
- Punctul zero (1996) - coproductie romano-americana
- Oglinda (1994) - 2 serii
- Coroana de foc (1990)
- Cucerirea Angliei (1990) - coproductie franco-romana, 2 serii
- Mircea (1989)
- François Villon (1987) - coproductie franco-italo-romana, 2 serii
- Noi, cei din linia intai (1986) - 2 serii
- Cautatorii de aur (1985) - coproductie romano-germana
- Ziua Z (1985)
- Ciuleandra (1985) - coproductie romano-germana
- Ringul (1983) - coproductie romano-germana
- Intalnirea (1982)
- Viraj periculos (1982)
- Duelul (1981)
- Capcana mercenarilor (1980)
- Ultima noapte de dragoste (1979)
- Mihail, caine de circ (1978) - coproductie romano-germana
- Revansa (1978)
- Nea Marin miliardar (1978)
- Pentru patrie (1977) - 2 serii
- Osanda (1976)
- Zile fierbinti (1975)
- Insula comorilor (1975) - coproductie romano-germana, coregie cu Gilles Grangier
- Piratii (1975) - coproductie romano-germana, coregie cu Gilles Grangier
- Nemuritorii (1974)
- Un comisar acuza (1974)
- Ultimul cartus (1973)
- Cu mainile curate (1972)
- Razbunarea (1972) - coproductie romano-germana
- Lupul marilor (1972) - coproductie romano-germana, coregie cu Wolfgang Staudt
- Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1972)
- Mihai Viteazul (1971) - 2 serii
- Preeria (1968) - Franta
- Lupta pentru Roma (1968) - RFG, coregie cu Robert Siodmak, 2 serii
- Ciorap de piele (1968) - coproductie franco-germana, coregie cu Pierre Gaspard Huit
- Ultimul mohican (1968) - Franta
- Lacul din Ontario (1968) - Franta
- Dacii (1967) - coproductie franco-romana
Actor – filmografie
- Supravietuitorul (2008) - comisarul Tudor Moldovan
- Orient Express (2004) - printul Andrei Morudzi
- Triunghiul mortii (1999) - generalul Alexandru Averescu
- Oglinda (1994) - 2 serii - generalul Hans Friessner
- Coroana de foc (1990) - capitanul Palos
- Mircea (1989) - voievodul Mircea cel Batran
- Noi, cei din linia intai (1986) - 2 serii
- Ziua Z (1985) - generalul Hans Friessner
- Ringul (1983) - Andrei
- Intalnirea (1982) - colonelul de jandarmi
- Viraj periculos (1982) - colonelul Petria
- Duelul (1981) - comisarul Tudor Moldovan
- Capcana mercenarilor (1980) - maiorul Tudor Andrei
- Ultima noapte de dragoste (1979)
- Revansa (1978) - comisarul Tudor Moldovan
- Mihail, caine de circ (1978)
- Accident (1977) - maiorul Petria
- Pentru patrie (1977) - 2 serii - principele Carol
- Osanda (1976) - procurorul Marian
- Roscovanul (1976) regia Francisc Munteanu - o santinela
- Zile fierbinti (1975) - directorul Mihai Coman
- Nemuritorii (1974) - capitanul Andrei
- Un comisar acuza (1974) - comisarul Tudor Moldovan
- Ultimul cartus (1973) - comisarul Tudor Miclovan
- Felix si Otilia (1973) regia Iulian Mihu - Leonida Pascalopol
- Pistruiatul (1973) regia Francisc Munteanu - Andrei
- Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1972) - un ofiter german
- Cu mainile curate (1972) - comisarul Tudor Miclovan
- Dragostea incepe vineri (1972) regia Virgil Calotescu
- Mihai Viteazul (1971) - 2 serii - Selim bey
- Dacii (1967) - soldatul roman Marcus
Scenarist - filmografie
- Supravietuitorul (2008)
- Cincisprezece (2005)
- Orient Express (2004)
- Triunghiul mortii (1999)
- Punctul zero (1996)
- Oglinda (1994)
- Ciuleandra (1985)
- Duelul (1981)
- Capcana mercenarilor (1980)
- Ultima noapte de dragoste (1979)
- Revansa (1978)
- Nea Marin miliardar (1978)
- Pentru patrie (1977)
- Osanda (1976)
- Un comisar acuza (1974)
- Nemuritorii (1974)
- Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1972)
Carti publicate
- Lupta pentru putere. Decembrie '89 (2005)
- Cartea revolutiei romane decembrie '89 (1999)
- Un senator acuza, (1996, reeditata in 1998)
- Revolutia. Inceputul adevarului, (1995)
Recunoastere internationala
In
ianuarie 2010, Mihai Viteazul, filmul lui Sergiu Nicolaescu aparut in
1970, ocupa a treia pozitie intr-un clasament realizat de Internet Movie
Data Base la categoria "Filme istorice".
Mihai Viteazul are nota
8,4 pe IMDb (din 2.880 de voturi) si este devansat, la categoria "Filme
istorice", de Schindler's List (lansat in 1993, nota 8,9, cu 252.982 de
voturi) si de Das Boot (lansat in 1981, nota 8,5, cu 65,552 de voturi).
Filmul,
realizat cu ajutorul a 5.000 de figuranti, cu un scenariu de Titus
Popovici, mai ocupa locul 6 la categoria "Biografie", locul 15 la "Filme
de razboi" si locul 21 la "Filme de actiune", fiind, pana de curand,
intre primele 50 de pelicule si la categoria "Filme drama".
Sergiu
Nicolaescu s-a declarat impresionat de locul obtinut de Mihai Viteazul
(pe care il considera "cel mai greu film din cariera mea"), fiind vorba
de un "site american". Totusi, gradul de relevanta al IMDb este
considerat unul scazut, deoarece site-ul accepta voturi ale
utilizatorilor din toata lumea, dar mai ales pentru ca sistemul de
realizare a topurilor permite accesul pe locuri fruntase al unor filme
care au un numar scazut de votanti.
Mihai Viteazul, cu Amza
Pellea in rolul principal, a fost filmat la Dunare - Marea Neagra,
Calugareni, Alba Iulia, muntii Carpati, Bucuresti, Sibiu, Sinaia,
Miraslau, Praga si Istanbul. In 1972, pelicula a fost propunerea
Romaniei pentru premiile Oscar, la categoria "Cel mai bun film strain"
si a rulat vreme de mai multi ani in cinematografele din Romania si din
intreaga lume (fiind difuzat de Columbia Pictures sub denumirea The Last
Crusade).