Despre Sergiu Nicolaescu

Barlad Online

Sergiu Florin Nicolaescu este actor, regizor si politician. Din 1954 si pana in prezent, Nicolaescu a regizat peste 50 de filme de lung metraj sau seriale si a jucat in zeci de productii. Nu putine au fost filmele in care implicarea sa a fost atat ca actor, cat si ca regizor si scenarist.
A debutat in anul 1966 cu filmul "Dacii". Dragostea de cinematografie l-a impins sa si joace in mare parte din filmele sale.
Nascut pe 13 aprilie 1930, la Targu Jiu, Sergiu Nicolaescu este casatorit cu Dana, o femeie mai tanara decat el cu 47 de ani. Este a treia casatorie a marelui regizor. Nicolaescu nu are copii.
Sergiu Nicolaescua fost in primele randuri ale Revolutie din decembrie 1989 si a fost senator al Romaniei intre 1990 si 2004. In 2008, Nicolaescu a fost reales senator de Bucuresti.

Studii

In 1952, a absolvit Universitatea Politehnica Bucuresti ca inginer mecanic.

Viata si filmul

Pe site-ul personal, Sergiu Nicolaescu isi povesteste viata. Iata cateva pasaje:
„1930- M-am nascut pe 13 aprilie, la Tg-Jiu, in Duminica Floriilor. Sunt, deci, in zodia berbecului, zodie de foc, total nelinistita. Nu sunt superstitios, in general, dar am niste idei fixe. Sunt ambitios, perfectionist si nu renunt la un lucru pana nu reusesc sa-l fac foarte bine.
1935 - La varsta de 5 ani am parasit Tg-Jiu, familia mea stabilindu-si resedinta la Timisoara. Acesta este de fapt orasul copilariei mele.
1936-1942 - Fugeam de-a casa, mergeam la cinematograf si vedeam acelasi film de 2, 3 ori. (...) Eram seful unei bande de circa 30 de pusti, iar zona noastra se intindea de la Spitalul Militar pana la podul dintre Cetate si Mehala. Supteranele turcesti din Timisoara, care duceam spre puncte vitale ale orasului, precum: Spitalul German, Spitalul Militar, cazarmi, sinagoga, erau ale noastre.
Aveam in ele un fel de birou, ii ziceam "Camera lui Sherlock Holmes". Ne gazduia prazile: pistoale, obuze si ale lucruri pe care le obtineam in calatoriile noastre prin pantecele orasului.
1942-1947 - Daca ma gandesc bine, adolescenta mi-a lipsit. E ca si cand din copilarie am intrat direct in viata dura pe care ne-o impuneau timpurile. Acesta a fost si motivul pentru care am ales sa fac ultimele 4 clase de liceu in 2 ani...Nu mai erau un copil, dar nici adult nu eram, inca.
1948 - In momentul abdicarii regelui eram in prima mea vacanta de student. Tata era inginer de drumuri si sef in acest domeniu pentru Banat si Transilvania. Lucra pentru rege, la Savarsin si, astfel, i s-a propus sa plece cu acesta, cand a parasit Romania. A vrut sa ma ia si pe mine, dar s-a razgandit, a ramas.... iar pe 5 ianuarie 1948 a fost arestat.
Eram acasa si l-am insotit pana la localul Politiei din Timisoara. Tata a stat nejudecat cam un an; adus la Bucuresti a fost anchetat chiar de Nicolschi, in cladirea Senatului de astazi, pe atunci Minsterul de Interne. A fost condamnat la 7 ani, in urma unui proces tipic comunist, ajungand la Canal. A murit in '94, avea 92 de ani. Sunt insa fericit ca a apucat caderea comunismului.
1954 - La doi ani de la absolvirea Politehnicii, mi s-a propus un post de director tehnic la un I.A.S de langa Bucuresti, devenit mai tarziu Gospodaria partidului. Intamplarea a facut sa intalnesc un coleg din Politehnica, repartizat in Cinematografie. Am facut schimb cu el si, astfel, am ajuns intr-un domeniu care, dupa multa munca, mi-a adus celebritatea.
1962 - Numele filmului care mi-a permis sa intru, dintr-o data, in lumea mondiala a cinematografiei - Memoria Trandafirului - se datoreaza lui George Macovescu si Mihnea Gheorghiu. (...) Cu el am luat Premiul de Excelenta al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondiala.
Delegatia romaneasca participanta in acel an la Cannes, din care eu nu faceam parte, a ales pentru festival filmul meu. Am ramas pironit locului cand am citit in ziare ca el a avut un succes urias. Studiourile "Columbia" din SUA cumparasera filmul pentru 10.000 de dolari si producatorii americani doreau sa ma cunoasca. In ciuda dosarului meu necorespunzator, a doua zi eram in avion. Asa a inceput totul.
1964 - L-am cunoscut si pe Titus Popovici, caruia intr-o seara, pe malul Senei, i-am povestit un subiect de film care avea sa devina nuvela "Moartea lui Ipu". Colaborarea mea cu Titus, membru in C.C. al P.C.R., a fost foarte productiva. (...)
In multe imprejurari, prin pozitia sa politica, a fost determinant in carierea mea. Am fost prieteni si am tinut unul la altul. Cu atat mai mare a fost dezamagirea mea,cand in 22 decembrie, in biroul lui Ceausescu, am gasit o scrisoare in care el ma dezavua, dezvinovatindu-se de razvratirile mele din filmul "Mircea".
Sunt convins,insa, ca el a fost cel mai bun scenarist al filmului romanesc. (...)
1967 - Are loc premiera pariziana a filmului "Dacii", coproductie francezo-romana. Pe Champs-Elysees, in dreptul restaurantului "Fouquets" trona un afis al filmului, urias si avand textul: "un film du Serge Nicolaesco". Era o foarte mare satisfactie pentru un tanar debutan de 37 de ani. Din acest moment incepea cariera mea internationala.
1968 - Anul acesta mi-a adus sansa unica de a lucra in calitate de regizor cu Orson Welles, Laurence Harvey si alti mari actori americani si europeni, chiar la Bucuresti.
1972 - Dupa succesul "Dacii" si cumpararea filmului de catre Columbia, Titus si Petre Salcudeanu ne-au propus mie, lui Manole Marcus si Iulian Mihu realizarea unui serial politist. Eroul principal, Roman, era un comunist introdus in politie in 45. Mai exista un rol secundar, cel al unui vechi politist - comisarul Miclovan. Titus a insistat sa joc eu acest ultim rol. Asa s-a nascut legendarul Comisar Miclovan-Moldovan, prin care am atins celebritatea ca actor.
1970-1980 - Aceste doua decenii au constituit pentru mine perioada profesionala cea mai prolifica. Am infiintat prima scoala de cascadori din Romania, o alta de recuzita.
In domeniul filmului m-am specializat singur in toate directiile. Semnam multe productii straine si, pentru a ma ridica si mentine la nivelul filmelor internationale, a trebuit sa-mi dezvolt fel de fel de priceperi, anumite inclinatii pe care le aveam de mic copil.
Faceam cam 2 filme jumate pe an, iar in paralel ma documentam pentru proiectele viitoare, cu multa rigoare”.

Femeile

Sergiu Nicolaescu a declarat la un moment dat ca nu ar putea fi cu o femeie de 40 de ani. „Imi plac cele tinere". Si, pentru a o dovedi, regizorul isi petrece anii de aur cu Dana Ionica. Ea este 47 de ani mai tanara decat el. Desi presa a speculat ca cei doi s-ar fi casatorit in mare taina in 2005, Nicolaescu a negat aceste zvonuri.
A mai fost casatorit de doua ori inainte. Divortul de prima nevasta a venit la numai trei luni dupa nunta. Cea de-a doua casnicie a durat zece ani, probabil pana cand sotia a atins varsta interzisa.
Regizorul are un mare regret – faptul ca nu are copii. In 2002, Nicolaescu spunea: "Pentru mine n-a existat altceva in viata decat filmul. Am reusit in film, n-am reusit in viata personala. (...) Mi-ar fi placut sa am cinci-sase copii, ma rog... n-am avut... Am o mare admiratie fata de familiile care au facut si au crescut copii", spunea el.

Revolutionarul

In decembrie 1989, in timpul Revolutiei, Sergiu Nicolaescu a aparut la televizor, printre primii, in dupa-amiaza caderii lui Ceausescu. E cel care a facut apelul public la capii Armatei si ai Securitatii.
"Este o prostie fara margini sa se mai intrebe astazi cineva daca a fost sau nu (revoltutie – n.red). La inceput a fost o revolta populara care s-a transformat intr-una generala, culminand cu data de 21 decembrie, cand la ora 21.00 s-a transformat in revolutie.
Din acel moment in care a cerut pluripartidism, desfiintarea vechii constitutii, s-a produs schimbarea vechiului regim cu unul nou, democratic, liber. Eu personal am simtit ca va cadea regimul pe data de 22, in jurul orelor 18.00, cand multimea din piata l-a respins pe Ilie Verdet si a cerut "jos comunismul" si fara comunisti. L-au fluierat si pe Ion Iliescu, pentru ca era intuneric si nu l-au recunoscut", a declarat, pentru Cronica Romana, Sergiu Nicolaescu.
"Lucrurile sunt cat se poate de precise: Armata il paraseste pe Ceausescu pe 22 decembrie, dupa ce cu o zi in urma il parasise si Securitatea si din acel moment nu mai avea pe nimeni", a mai adaugat Nicolaescu.

Omul politic

Dupa Revolutie, Sergiu Nicolaescu a facut parte din Frontul Salvarii Nationale (FSN). A fost timp de 14 ani senator pe listele FSN, iar apoi PDSR si PSD.
- Din noiembrie 2008 este senator de Bucuresti, din partea PSD
- 2000-2004 – senator de Arad, ales pe listele PDSR, ulterior PSD
- 1996-2000 – senator de Vrancea, ales pe listele PDSR
- 1992- 1996 - senator de Vrancea, ales pe listele Frontului Democrat al Salvarii Nationale
- 1990 -1992 - senator de Brasov, ales pe listele FSN
A fost initiatorul Comisiei de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, din Senatul Romaniei. In 2004 a fost numit de Ion Iliescu membru in Colegiul National al Institutului Revolutiei Romane. In 2008, candideaza din partea PSD pentru un loc de senator de Bucuresti.

Accidentul de masina

In octombrie 2008, Sergiu Nicolaescu a fost implicat intr-un accident rutier, pe Bulevardul Ion Mihalache din Capitala. Dupa ce a incercat sa evite un partener de trafic care a virat brusc, regizorul a intrat cu masina in alte doua autoturisme oprite.
Nimeni nu a fost ranit. In urma probelor luate cu aparatul etilotest, s-a constatat ca regizorul nu a consumat bauturi alcoolice.
Pentru greseala sa, Sergiu Nicolaescu a fost amendat cu 100 de lei si doua puncte de penalizare.

Regizor - filmografie

- Supravietuitorul (2008)
- Cincisprezece (2005)
- Orient Express (2004)
- Triunghiul mortii (1999)
- Punctul zero (1996) - coproductie romano-americana
- Oglinda (1994) - 2 serii
- Coroana de foc (1990)
- Cucerirea Angliei (1990) - coproductie franco-romana, 2 serii
- Mircea (1989)
- François Villon (1987) - coproductie franco-italo-romana, 2 serii
- Noi, cei din linia intai (1986) - 2 serii
- Cautatorii de aur (1985) - coproductie romano-germana
- Ziua Z (1985)
- Ciuleandra (1985) - coproductie romano-germana
- Ringul (1983) - coproductie romano-germana
- Intalnirea (1982)
- Viraj periculos (1982)
- Duelul (1981)
- Capcana mercenarilor (1980)
- Ultima noapte de dragoste (1979)
- Mihail, caine de circ (1978) - coproductie romano-germana
- Revansa (1978)
- Nea Marin miliardar (1978)
- Pentru patrie (1977) - 2 serii
- Osanda (1976)
- Zile fierbinti (1975)
- Insula comorilor (1975) - coproductie romano-germana, coregie cu Gilles Grangier
- Piratii (1975) - coproductie romano-germana, coregie cu Gilles Grangier
- Nemuritorii (1974)
- Un comisar acuza (1974)
- Ultimul cartus (1973)
- Cu mainile curate (1972)
- Razbunarea (1972) - coproductie romano-germana
- Lupul marilor (1972) - coproductie romano-germana, coregie cu Wolfgang Staudt
- Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1972)
- Mihai Viteazul (1971) - 2 serii
- Preeria (1968) - Franta
- Lupta pentru Roma (1968) - RFG, coregie cu Robert Siodmak, 2 serii
- Ciorap de piele (1968) - coproductie franco-germana, coregie cu Pierre Gaspard Huit
- Ultimul mohican (1968) - Franta
- Lacul din Ontario (1968) - Franta
- Dacii (1967) - coproductie franco-romana

Actor – filmografie

- Supravietuitorul (2008) - comisarul Tudor Moldovan
- Orient Express (2004) - printul Andrei Morudzi
- Triunghiul mortii (1999) - generalul Alexandru Averescu
- Oglinda (1994) - 2 serii - generalul Hans Friessner
- Coroana de foc (1990) - capitanul Palos
- Mircea (1989) - voievodul Mircea cel Batran
- Noi, cei din linia intai (1986) - 2 serii
- Ziua Z (1985) - generalul Hans Friessner
- Ringul (1983) - Andrei
- Intalnirea (1982) - colonelul de jandarmi
- Viraj periculos (1982) - colonelul Petria
- Duelul (1981) - comisarul Tudor Moldovan
- Capcana mercenarilor (1980) - maiorul Tudor Andrei
- Ultima noapte de dragoste (1979)
- Revansa (1978) - comisarul Tudor Moldovan
- Mihail, caine de circ (1978)
- Accident (1977) - maiorul Petria
- Pentru patrie (1977) - 2 serii - principele Carol
- Osanda (1976) - procurorul Marian
- Roscovanul (1976) regia Francisc Munteanu - o santinela
- Zile fierbinti (1975) - directorul Mihai Coman
- Nemuritorii (1974) - capitanul Andrei
- Un comisar acuza (1974) - comisarul Tudor Moldovan
- Ultimul cartus (1973) - comisarul Tudor Miclovan
- Felix si Otilia (1973) regia Iulian Mihu - Leonida Pascalopol
- Pistruiatul (1973) regia Francisc Munteanu - Andrei
- Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1972) - un ofiter german
- Cu mainile curate (1972) - comisarul Tudor Miclovan
- Dragostea incepe vineri (1972) regia Virgil Calotescu
- Mihai Viteazul (1971) - 2 serii - Selim bey
- Dacii (1967) - soldatul roman Marcus

Scenarist - filmografie

- Supravietuitorul (2008)
- Cincisprezece (2005)
- Orient Express (2004)
- Triunghiul mortii (1999)
- Punctul zero (1996)
- Oglinda (1994)
- Ciuleandra (1985)
- Duelul (1981)
- Capcana mercenarilor (1980)
- Ultima noapte de dragoste (1979)
- Revansa (1978)
- Nea Marin miliardar (1978)
- Pentru patrie (1977)
- Osanda (1976)
- Un comisar acuza (1974)
- Nemuritorii (1974)
- Atunci i-am condamnat pe toti la moarte (1972)

Carti publicate

- Lupta pentru putere. Decembrie '89 (2005)
- Cartea revolutiei romane decembrie '89 (1999)
- Un senator acuza, (1996, reeditata in 1998)
- Revolutia. Inceputul adevarului, (1995)

Recunoastere internationala

In ianuarie 2010, Mihai Viteazul, filmul lui Sergiu Nicolaescu aparut in 1970, ocupa a treia pozitie intr-un clasament realizat de Internet Movie Data Base la categoria "Filme istorice".
Mihai Viteazul are nota 8,4 pe IMDb (din 2.880 de voturi) si este devansat, la categoria "Filme istorice", de Schindler's List (lansat in 1993, nota 8,9, cu 252.982 de voturi) si de Das Boot (lansat in 1981, nota 8,5, cu 65,552 de voturi).
Filmul, realizat cu ajutorul a 5.000 de figuranti, cu un scenariu de Titus Popovici, mai ocupa locul 6 la categoria "Biografie", locul 15 la "Filme de razboi" si locul 21 la "Filme de actiune", fiind, pana de curand, intre primele 50 de pelicule si la categoria "Filme drama".
Sergiu Nicolaescu s-a declarat impresionat de locul obtinut de Mihai Viteazul (pe care il considera "cel mai greu film din cariera mea"), fiind vorba de un "site american". Totusi, gradul de relevanta al IMDb este considerat unul scazut, deoarece site-ul accepta voturi ale utilizatorilor din toata lumea, dar mai ales pentru ca sistemul de realizare a topurilor permite accesul pe locuri fruntase al unor filme care au un numar scazut de votanti.
Mihai Viteazul, cu Amza Pellea in rolul principal, a fost filmat la Dunare - Marea Neagra, Calugareni, Alba Iulia, muntii Carpati, Bucuresti, Sibiu, Sinaia, Miraslau, Praga si Istanbul. In 1972, pelicula a fost propunerea Romaniei pentru premiile Oscar, la categoria "Cel mai bun film strain" si a rulat vreme de mai multi ani in cinematografele din Romania si din intreaga lume (fiind difuzat de Columbia Pictures sub denumirea The Last Crusade).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu