LOCURILE DE MUNCÃ VACANTE DIN JUDETUL VASLUI

Barlad Online

Agentia Judeteanã pentru Ocuparea Fortei de Muncã Vaslui are în evidentã 78 locuri de muncã vacante în perioada 29.11-06.12 .2012.
Potrivit datelor rezultate din ofertele angajatorilor privind locurile de muncã vacante, în evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Muncã Vaslui sunt înregistrate 78 locuri de muncã pentru perioada 29.11-06.12.2012. Situatia locurilor de muncã vacante, disponibile la fiecare agentie localã din judet, este urmãtoarea: Agentia Localã Vaslui 36 Agentia Localã Bârlad 30, Agentia Localã Husi 12 locuri de muncã.. La nivel judetean, pentru studii superioare existã 2 locuri de muncã pentru persoane cu studii superioare în urmãtoarele meserii: inginer tricotaje, confectii, manager marketing (tarife, contracte, achizitii). Pentru studii medii si profesionale sunt oferite 76 locuri de muncã în urmãtoarele meserii: maistru, tehnolog, tehnician operator industria de calcul, instalator tehnico – sanitare, sudor, confectioner produse textile, operator confectioner industrial îmbrãcãminte din tesãturi, tricotaje, materiale sintetice, sofer de autoturisme si camionete, îngrijitor parcare, muncitor necalificat, etc
LOCURI DE MUNCA VACANTE LA DATA 29.11.2012

Agentia Localã Vaslui, str Spiru Haret, nr.5, Telefon 0372 / 764488
Locuri de munca disponibile la data 29.11.2012: 36

S.C. DUMTRANSFER JUNIOR S.R.L. 1 tehnician operator industria de calcul
S.C. DIVAMAR S.R.L. 6 confectioner produse textile 1 maistru
1 tehnolog
S.C. ANGLELS CONF S.R.L 5 confectioner produse textile
S.C. TROPICAL S.R.L. 6 confectioner produse textile
S.C. TERRA MAXX S.R.L. 2 confectioner produse textile
S.C. TARCOVIS S.R.L. 1 lucrator comercial
S.C. GUSILV PARBN S.R.L. 5 instalator tehnico – sanitare 5 sudori
S.C. KAUFLAND S.R.L. 2 ingrijitor parcare
S.C. XANADU S.R.L. 1 muncitor necalificat in confectii

Agentia Locala Bârlad, Bulevardul Epureanu, nr.8, Telefon 0371 / 073988
Locuri de muncã disponibile la 29.11.2012: 30

SC AGRODISC SRL BARLAD 1 mecanic agricol
SC AQUAVAS SA 1 operator la tratarea si epurarea apelor uzate
SC CONFECTII BIRLAD SA 17 operator confectioner industrial imbracaminte din tesaturi, tricotaje, materiale sintetice
1 inginer tricotaje, confectii
SC RULMENTI SA BARLAD 1 manager marketing (tarife, contracte, achizitii)
SC SYNGRATEX SRL 8 operator confectioner industrial imbracaminte din tesaturi, tricotaje, materiale sintetice
SPITALUL DE URGENTA ELENA BELDIMAN BIRLAD 1 operator introducere, validare si prelucrare date

Agentia Localã Husi, str. A.I. Cuza, bl. H5, sc A , telefon 0371/ 073989
Locuri de munca disponibile la 29.11.2012: 12

S.C. VICTORIA UNIC S.R.L. 1 vanzator 1 muncitor necalificat
S.C. MIGADA S.R.L. 10 confectioner produse textile

Salariile bugetarilor vor fi majorate cu 7,4% de la 1 decembrie 2012

Barlad Online

Salariile bugetarilor vor fi majorate, de la 1 decembrie, cu 7,4% faţă de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012, banii urmând să intre efectiv în plată în ianuarie 2013.
Aceasta este a doua etapă de majorare a salariilor bugetarilor stabilită prin Ordonanţă de Urgenţă 19/2012 a Guvernului Ponta în vederea recuperării reducerilor salariale din iunie 2010. Prima etapă de majorare a fost în iunie, când salariile bugetarilor au crescut cu 8% faţă de nivelul din mai.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, la începutul lunii mai 2010, că fondul de salarii pentru aparatul bugetar va fi redus cu 25% de la 1 iunie 2010.
Astfel, salariile şi alte drepturi de care beneficiau angajaţii din sectorul bugetar au fost diminuate cu 25% prin Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare.
Această diminuare a fost recuperată parţial în ianuarie 2011, când, prin Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cuantumul brut al salariilor de bază a fost majorat cu 15%.
Măsură anunţată în mai 2010 a fost luată în contextul în care Memorandumul României cu Uniunea Europeană impunea concedieri şi reducerea cheltuielilor.
Astfel, pentru asigurarea respectării ţintei de deficit bugetar din Anexa la Memorandumul Suplimentar cu CE rezulta că Guvernul României va trebui să asigure o reducere cu 25 la sută a salariilor din sectorul bugetar, dar şi a ‘sporurilor şi altor plăţi de natură salarială pentru toţi salariaţii din sectorul public, începând de la 1 iunie 2010′.
Ulterior, sindicalişti afiliaţi la Cartel Alfa şi CNSLR-Frăţia au organizat pichete în faţa prefecturilor, protestând împotriva măsurilor de austeritate pe care Guvernul le-a luat. De asemenea, în unele judeţe, poliţişti membri ai Federaţiei Sindicatului Naţional al Poliţiştilor (FSNP) au protestat prin modalitatea reducerii substanţiale, cu 25%, a activităţii normale.
În luna iunie 2012, Guvernul Ponta a anunţat creşterea salariilor bugetarilor cu 8%, lucru care a fost convenit cu oficialii Fondului Monetar Internaţional, ai Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
AGERPRES.ro

Ritualuri de Sf. Andrei

Barlad Online

 SEMNIFICATIA NUMELUI… Sfântul Apostol Andrei este sãrbãtorit pe data de 30 noiembrie. S-a nãscut în Betsaida Galileia, localitate situatã pe tãrmul Lacului Ghenizaret, în nordul Tãrii Sfinte. Din Biblie aflãm cã era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alãturi de tatãl lor. Având în vedere cã Andrei era evreu, nu stim cu certitudine dacã numele Andrei era numele sãu real (acesta fiind de origine greceascã). Potrivit cercetãtorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, încã din perioada sec. II-III d.Hr. Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se sustine cã acest nume – Apostolul Lupilor – derivã din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar si de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun cã acest animal a fost alãturi de daci la cãderea Sarmizegetusei si cã cel care era capetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Pestera care i s-a oferit ca adãpost. În noaptea premergãtoare sãrbãtorii Sfîntului Andrei (29/30 noiembrie), în special la sate, se practicã încã ritualuri ciudate, din credinta cã astfel se pot gãsi mai usor protectia de toate relele, bunãstarea si chiar dragostea.
Vrãji de dragoste
Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pildã, prin ascunderea sub pernã a unui fir de busuioc sfintit, se crede cã se obtine în vis imaginea “ursitului”. Pentru “atragerea” acestuia este mult folositã si metoda “fãcutului cu ulcica”. La miezul noptii, singurã la gura sobei, tânãra întoarce cu gura în jos o ulcicã nouã de lut, iar pe dosul vasului lasã sã pâlpâie trei cãrbuni. În timp ce roteste ulcica usor, rosteste o incantatie menitã a suscita o atractie irezistibilã pentru cel iubit. O altã metodã folositã pentru cunoasterea viitorului constã în a privi, la miezul noptii, între douã lumânãri aprinse, într-un pahar cu apã neînceputã, asezat pe cenusã. În centrul paharului este lãsatã sã cadã o verighetã care a fost deja sfintitã de preot prin cununie religioasã si se crede cã în verighetã apare chipul ursitului, dacã este privitã intens câteva minute. Unele tinere mai încearcã sã îsi vadã viitorul sot la miez de noapte. Asezate complet dezbrãcate între douã oglinzi, în camera întunecoasã, cu câte o lumânare în fiecare mânã, încearcã sã priveascã în oglinda din fatã pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, si unele persoane chiar au avut aceastã iluzie, cã prin fata ochilor încep sã se perinde scene de viatã, cã tânãra îsi vede viitorul sot sau, în unele cazuri, cã i se dezvãluie scene din viitor.
Mistere lãmurite
Oricât de periculoase li se par unora spiritele care, zice-se, bântuie în aceastã noapte, mesterele în ale magiei spun cã tocmai mesagerii întunericului pot fi pusi la treabã pentru a dezlega secretele. Existã credinta cã în asemenea noapte magicã se pot afla autorii unor crime sau furturi ori unde se aflã persoane ori bunuri dispãrute fãrã urmã sau de unde a pornit o nenorocire abãtutã asupra unei case. Toatã magia se desfãsoarã în cimitir, în miez de noapte, asa cã putini au nervii suficient de tari pentru a experimenta asa ceva. Ingredientele sunt lumânãri, apã sfintitã, un vas nou cu gura largã si câteva monede de argint, care sunt asezate deasupra unui mormânt vechi si pãrãsit. Practicantul ritualului trebuie sã fi postit trei zile si se crede cã, în lumina lumânãrilor, dupã ce a rostit anumite rugãciuni, poate vedea în apa turnatã în vas filmul evenimentelor enigmatice pe care le dorea dezvãluite.
Obiceiuri pentru protectie
Prin unele sate din Bucovina existã si acum credinta cã în aceastã noapte bântuie strigoii si lupii sunt mai fiorosi ca oricând. Despre lupi se crede cã pot, în aceastã noapte, sã vorbeascã si sã-si miste gâturile întepenite. Despre cei ce vor sã audã vorbele lor se spune cã aflã taine teribile, dar cã vor muri repede, iar omul sau animalul atacat de lup în noaptea cu pricina se va transforma în vârcolac. Pentru ca spiritele rele sã nu se cuibãreascã în case, femeile întorc seara toate oalele si cãnile cu gura în jos. Scot din sobã cenusa caldã de peste zi, pentru ca spiritele nelinistite sã nu-si gãseascã adãpost la cãldurã. Alteori, împrãstie resturi de pîine prin curte, pentru ca spiritele flãmînde sã nu caute prin cãmãri de-ale gurii. Împotriva vîrcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agãtate la intrare si lasã aprinsã candela de lîngã icoane. Pentru protectia vitelor, cu o searã înainte li se amestecã animalelor în hranã busuioc sfintit sau li se toarnã cîteva picãturi de agheasmã în apã. Dupã miezul noptii sau în dimineata de Sf. Andrei, exista în trecut obiceiul “descântecului sãrii”. Un drob de sare, descântat si îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primãvarã, de Sf. Gheorghe, când sarea era amestecatã în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli si de vrãjile pentru “luarea laptelui”.
Prognoza meteo popularã
Tot în noaptea de Sf. Andrei sunt practicate si predictii meteorologice populare pentru anul urmãtor. De obicei, în podul casei sunt urcate 12 cepe sãnãtoase, la fel de mari, care sunt lãsate acolo pînã în seara de Crãciun, când se aflã rezultatul. Fiecãrei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indicã luni ploioase sau cu grindinã, iar cele care au încoltit – luni favorabile recoltei. O predictie asemãnãtoare, legatã de soarta recoltei, se realizeazã cu ajutorul unor boabe de grîu. Pentru fiecare tip de culturã pe care intentioneazã sã o semene în grãdinã, gospodina casei “boteazã” câte un bob si îl pune la încoltit în bucãtãrie. Peste 7 zile, boabele sunt analizate: cele care au încoltit aratã soarta favorabilã a culturii, iar celelalte, pagubã. Dacã în noaptea de Sf. Andrei este senin si cald, se crede cã iarna nu va fi geroasã. Dacã este frig si ninsoare, se crede cã acestea sunt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnã grea.

A dat cratita pe pistol!

Barlad Online

 Cel mai tânãr sef de post din România este în judetul Vaslui si este femeie!
CURAJOASÃ Agentul de politie Roxana Andreea Macsim este, de mâine, 1 decembrie, prima femeie sef de post din judetul Vaslui. Aceasta a sustinut concursul pentru sefia Postului de Politie Viisoara, din cadrul Sectiei Rurale de politie nr.7 Banca si a trecut examenul cu brio. Agentul Roxana Andreea Macsim vegheazã, împreunã cu un coleg, (fostul sef de post), la linistea a peste 1.700 de oameni.
Se spune cã o femeie-politist trebuie sã fie puternicã si cu tãrie de caracter. Agentul Roxana Andreea Macsim, de 23 de ani, are aceste calitãti, astfel cã a devenit prima femeie sef de post din judetul Vaslui. Ea a sustinut concursul pentru ocuparea functiei de sef al Postului de Politie Viisoara si a trecut examenul cu brio. Împreunã cu ajutorul sãu, agentul Roxana Andreea Macsim vegheazã la linistea si siguranta a peste 1.700 de oameni din comuna Viisoara. Ambitioasã si responsabilã, Roxana Andreea Macsim vrea sã demonstreze cã prin muncã si sacrificii poti reusi în viatã. Este mândrã de realizãrile de pânã acum si dacã ar fi sã-si aleagã din nou meseria, cu sigurantã cã ar deveni tot politist.
Pistolul în locul cratitei!
Multi ar vedea-o în bucãtãrie sau la cumpãrãturi prin magazine. Numai cã ea a ales sã intre în lupta cu infractorii. Roxana Andreea Macsim este politist din 2010. Dupã terminarea Colegiului Militar Liceeal „Stefan cel Mare” din Cîmpulung Moldovenesc, s-a înscris la Scoala de Agenti de Politie “Vasile Lascãr”, din Câmpina. Dupa ce a terminat cursurile, agentul Macsim a fost repartizat la Politia Dodesti, iar dupã desfiintarea posturilor de politie, si-a desfãsurat activitatea în cadrul Sectiei de Politie Rurala Banca, fiind secretara sefului sectiei de politie respective. În cei doi ani de activitate, Roxana a vãzut multe si a trecut prin destule situatii dificile, dar nu s-a dat bãtutã. A învãtat sã tinã oamenii în frâu, iar acum, acestia o respectã si o apreciazã. S-a nãscut într-o familie respectabilã în comuna Vulturesti, din zona orasului Negresti. “Nici eu nu m-am asteptat sã ajung în aceastã posturã. Voiam sã fac lucrurile treptat, dar asa a fost sã fie. Sunt politist de doi ani si pot spune cã îmi place foarte mult ceea ce fac, mi-a plãcut militãria. Este o meserie frumoasã si merg la serviciu cu drag. La Viisoara, unde am mai fost adjunct de sef de post pentru putin timp, oamenii sunt respectuosi si cu mult bun simt. Au fost si probleme si mai sunt, dar am reusit sã le tinem sub control. Stiu cã am foarte multe responsabilitãti, cãrora le voi face fatã. Vreau sã fiu un bun politist si asa voi putea învãta aceastã meserie, înfruntând problemele comunitãtii pe care trebuie sã o apãr de infractori si sã asigur oamenilor siguranta noptilor. Dacã rãmâneam la sectie la Banca, m-as fi plafonat, as fi stat doar pe la calculator… dar asa, la un post de politie, pe care îl mai si conduc, voi avea parte de adevãrata muncã de politist”, ne-a spus Roxana Andreea Macsim, prima femeie sef de post din judet si cea mai tânãrã din tarã în aceastã functie.
Colegii au încredere în ea si o sustin
De mâine, Roxana Andreea Macsim, va prelua functia pentru care a câstigat concursul, aceea de sef de post de politie al comunei Viisoara. Viseazã sã ajungã ofiter de politie, fapt pentru care urmeazã cursurile Facultãtii de Drept din cadrul Univstitãtii „A.I.Cuza” din Iasi. Seful Sectiei de Politie Ruralã nr.7 Banca, din cadrul IPJ Vaslui, comisarul Puiu Budacu, este sigur ca agentul Macsim va face fatã tuturor situatiilor. “Roxana este prima femeie din politia vasluianã care ocupã aceastã functie. Va fi ajuatã de fostul sef de post, pentru a ajunge si ea la un nivel corespunzãtor, sã ducã un dosar pânã în faza de a ajunge la procuror, sã organizeze flagrante. Eu stiu ce am trimis la Viisoara, am încredere în ea. În cazurile foarte grele va fi ajutatã si de noi, vom trimite întãriri pentru a rezolva situatiile dificile. Sunt sigur cã va rãzbate, este o femeie curajoasã si ambitioasã, nu-i este fricã de neprevãzut. Va fi capabilã sã facã fatã oricãror situatii. S-a fãcut politist pentru cã, asa cum am fãcut si eu, a vãzut prea multe filme. În realitate meseria de politist este foarte grea. Sincer, am preferat la început sã lucrez mai mult cu bãrbati, pentru cã în mediul rural sunt diferite infractiuni noaptea, iar o femeie poate fi usor victimã. Dar iatã cã nu poti sã stii, mi-a câstigat încrederea în timp si în câteva cuvinte as spune cã agentul Roxana Macsim are un atu: vrea sã învete, fatã de altii, chiar vrea! Si asta este foarte bine. Noi nu o privim ca pe o femeie, ci chiar ca pe un bãrbat, ca un coleg! Sfatul meu este sã meargã pe drumul pe care a plecat, sã tinã legãtura cu colegii, cu sefii directi si sã comunice cu toti. Îi doresc mult succes!”, ne-a spus comisarul Puiu Budacu.

Consilierul local Valeriu Costãchescu a demisionat din CLM Bârlad

Barlad Online

 
Asearã, la finalul sedintei ordinare a CLM Bârlad, consilierul local PSD, Valeriu Costãchescu, a demisionat din functia în care a fost ales. El nu si-a motivat în plen demisia, dar ea are legãturã cu faptul cã fiica lui, Ioana Costãchescu a fost numitã în Consiliul de Admnistratie a SC Rieser Ldt. SA Bârlad, societatea care se ocupã de drumurile din oras, unde CLM Bârlad este actionar unic. Cum numirea în aceastã functie a fiicei sale a atras imediat incompatibilitatea sa ca si consilier, Valeriu Costãchescu s-a retras din CLM Bârlad, pentru ca fata sa sã poatã sã fie membru în acest CA. În cotidianul de ieri, noi am atras atentia asupra faptului cã numirile în Consiliile de Administratie din societãtile la care actionar este CLM Bârlad se fac de cãtre consilieri în functie de gradul de rudenie sau prietenie, ori cumetrie! S-a dovedit deci cã, asa cum am vãzut noi, Valeriu Costãchescu, zis „Conasu”, s-ar fi aflat în incompatibilitate, dacã nu demisiona. Dar el a preferat sã intre în legalitate, dând dovadã cã respectã legile si pe alegãtori. Nu acelasi lucru îl putem spune despre Marius Chitiga, consilier local PSD si sef de cabinet al deputatului Adrian Solomon, care si-a votat cu amândouã mâinile, ca si ceilalti consilieri de altfel, fratele, Radu Chitiga, un cunoscut DJ din oras, ca membru în acelasi CA la Reiser. Asadar, un consilier a avut bunul simt sã se retragã din starea de incompatibilitate, lucru pentru care meritã felicitat, pe când un altul, mai tânãr si mai cu tupeu (Marius Chitiga) sfideazã în continuare bunul simt si inteligenta bârlãdenilor. Adicã ne crede prosti, asta pentru cã acceptãm asemenea nepotisme! Faptul cã este finul de cununie al presedintelui PSD Bârlad, Adrian Solomon, cel care cere încã un mandat de deputat de la bârlãdeni, l-a fãcut pe Chitiga sã uite mãsura bunului simt. Asa nas, asa fin!

Stiu ce vã doriti de la un parlamentar!

Barlad Online


 Sergiu Vizitiu, printre putinii candidati care ascultã oamenii:
CONCLUZII Dupã trei sãptãmâni de campanie, dupã o analizã a peste 3000 de opinii venite din colegiul pentru care candideazã, Sergiu Vizitiu spune cã si-a schimbat pãrerea despre ceea ce îsi doresc vasluienii. “Eu am venit cu un proiect politic în care prioritarã am considerat a fi infrastructura. Însã oamenii mi-au arãtat cã altceva îi doare si mai tare, si anume locurile de muncã si sprijinirea agriculturii. Deja, proiectul meu politic e schimbat si acum îl consider nu numai al meu ci al tuturor celor care si-au exprimat opinia despre ceea ce ar trebui fãcut în acest colegiu pentru binele oamenilor”, a declarat Sergiu Vizitiu
MULTUMIRI ”Chiar dacã politicienii sunt considerati niste mincinosi, eu vã garantez cã tot ceea ce am promis voi face”
“Împreunã am fãcut acest proiect politic. Vã multumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea lui. Peste 3.000 de sugestii si idei au venit de la dumneavoastrã si pot sã vã spun cã mi-am schimbat cu totul pãrerea despre ce trebuie sã facã un om politic în Parlament, ca sã vã reprezinte cu adevãrat. Fãrã intentia de a folosi cuvinte mari, politicienii au datoria de a se întoarce la popor. Eu pânã acum nu am fãcut politicã, am primit “botezul” în aceste zile de campanie electoralã. Chiar dacã politicienii sunt considerati niste mincinosi, eu vã garantez cã tot ceea ce am promis voi face. Pânã acum, am realizat tot ceea ce mi-am propus, cu ajutorul lui Dumnezeu. Mãrturie sunt oamenii din firmele pe care le conduc. Fie ca prin votul tãu sã aduci luminã în Parlament si ARDe-i pe politicienii care nu s-au tinut de cuvânt”, Sergiu Vizitiu
“Cred cã orice politician care intrã în Parlament are obligatia fatã de oamenii care-l aleg sã rezolve un minim de probleme, cum ar fi: drumuri asfaltate, aductiuni cu apã si canalizare si, acolo unde se poate, gaz metan. De fapt, acestea sunt proiectele primarului pe care deputatul trebuie sã le sustinã indiferent de culoarea sa politicã. Când am intrat în campania electoralã aceasta era si viziunea mea despre ce trebuie sã facã un deputat. În plus, ca om care lucrez si în agriculturã, mi-am propus sã ajut micii fermieri si agricultorii sã acceseze fonduri europene, sã aduc finantare pentru împãdurirea terenurilor degradate si refacerea sistemului de irigatii. Ca parlamentar, mã voi bate pentru mãrirea subventiilor. Pentru realizarea acestor obiective, mi-am propus sã deschid trei cabinete parlamentare, iar consilierii mei specializati pe întocmirea de proiecte pentru accesarea fondurilor europene vor merge din sat în sat, de la primar la primar, sã ajute acolo unde oamenii vor cu adevãrat bani europeni. Acesta este motivul pentru care am ales sã merg în campania electoralã cu sloganul: SPRE EUROPA! Dupã ce-am discutat cu dumneavoastrã si din ce-am vãzut din sugestiile si propunerile pe care mi le-ati trimis, mi-am dat seama cã mai trebuie adãugate la proiectul meu politic încã douã directii: crearea de locuri de muncã la sate si construirea la sate a unor centre multifunctionale, cu internãri de o zi”, a declarat Sergiu Vizitiu.
Locuri de muncã în sate
Sergiu Vizitiu explicã cum poate fi solutionatã cea mai mare problemã a vasluienilor: “Multi oameni de afaceri au început sã fugã din marile orase. Impozitele mari îi secãtuiesc, într-o competitie durã a preturilor. Îi putem atrage sã investeascã în satele noastre. Cum? Instruind oamenii pe meseriile cãutate. Vorbeam mai devreme de acele asociatii pe care sã le facem cu ajutorul primãriilor. Sunt fonduri europene pentru formare profesionalã. Dacã stim ce investitori vin si pe ce domenii vor lucra, putem scolariza în cadrul acestor asociatii oameni pe meseriile care au cãutare. Ca deputat, mã voi implica direct sã conving oamenii de afaceri sã se mute în mediul rural. Vom crea o infrastructurã convenabilã acestora si facilitãti fiscale, iar dacã vor fi si muncitori pregãtiti pe meseriile care se cautã, nu vãd de ce nu s-ar deschide sectii în sate ale unor fabrici deja consacrate si cunoscute din Moldova. Vorbesc de confectii, de industrie alimentarã sau constructii”
Dispensarele de la sate, centre multifunctionale cu internare de o zi
Multi bãtrâni de mediul rural se plâng de faptul cã nu pot ajunge la medic. Care ar fi solutia? “Sãnãtatea este o problemã destul de serioasã, iar în ultima perioadã a devenit si mai spinoasã din cauza banilor. Multi dintre dumneavoastrã nu au bani sã-si cumpere retetele date de medici sau nu au cu ce ajunge la oras pentru un consult medical. Acesta este motivul pentru care mi-am propus construirea în unele sate din comunele dumneavoastrã a unor centre multifunctionale cu internare de o zi, pe structura vechilor dispensare. Aceste centre vor avea cabinete medicale unde se pot face analize si un consult general. De asemenea, vor mai avea farmacii si cabinete stomatologice. Casa de Asigurãri de Sãnatate are în program finantarea unor astfel de centre. Trebuie gãsiti medici dispusi sã lucreze în mediul rural. Împreunã cu primarii vom indentifica spatii care sunt în paraginã si-n care se pot face astfel de centre. Eu voi cãuta fonduri pentru amenajarea lor, iar medicii dispusi sã lucreze vor veni cu aparatura. Odatã pornite aceste centre, unde internãrile vor fi de maxim o zi, se vor putea finanta din banii Casei de Asigurãri de Sãnãtate. Cazurile care nu pot fi rezolvate aici vor fi transferate la spitalul judetean sau la Iasi, în functie de gravitatea lor. Numai asa se poate verifica starea de sãnãtate a oamenilor din sate, fãrã ca ei sã scoatã în permanentã bani din buzunar. Vor fi câte douã sau trei comune arondate la câte un centru, iar dupã ce ne vom consulta cu dumneavoastrã vom vedea în ce sate vor fi acestea construite”, a declarat Sergiu Vizitiu
ZONA ROSIESTI, UN MODEL DE URMAT
“Tinând cont de realitãtile zonei, întrevãd dezvoltarea pietei locurilor de muncã. Sunt trei zone distincte: în nord, comunele din jurul Husului au un anumit specific (Botesti, Tãtãrãni, Pãdureni, Dimitrie Cantemir, Hoceni, Cretesti si Oltenesti), apoi în zona Rosiestiului (Albesti, Vutcani, Rosiesti, Dodesti, Viisoara, Costesti, Bogdãnesti si Bogdãnita) unde deja au apãrut investitii, si sudul colegiului, grupat în jurul orasului Murgeni (Blãgesti, Mãlusteni, Suletea, Banca, Epureni si Gãgesti) unde trebuie lucrat mai mult. Cea mai fericitã zonã este cea a Rosiestiului. Sunt multi investitori privati puternici care au ales sã investeascã în mediul rural. Sunt ferme de pui, ferme de vaci, acum se construiste un FNC, multe firme de constructii îsi au sediul în sate, iar în agriculturã sunt deja firme care au arãtat ce potential are zona. Vorbesc de oameni care au ajuns sã lucreze peste 1.000 de hectare. În nord, având în vedere apropierea de orasul Husi, trebuie tinut cont de dezvoltarea economicã si dinamica acestui oras. Trebuie convinsi oamenii de afaceri din Husi sau din Iasi cã este important sã-si deschidã sectii ale fabricilor lor si-n aceste sate, asa cum cei din Vaslui au tintit zona Rosiesti si nu le merge deloc rãu”, a declarat Sergiu Vizitiu
ZONA MURGENI ESTE PIATRA DE ÎNCERCARE ÎN MANDATUL MEU
Pentru a arãta cã nu vorbeste doar pentru a se afla în treabã, Sergiu Vizitiu dã o solutie concretã pentru una din cele mai problematice zone din judetul Vaslui: “Putini stiu cã în zona Cârja, de câtiva ani, este declaratã o rezervatie naturalã, o zonã destul de întinsã numitã “Prutul umed”, cu acelasi statut cu al Deltei Dunãrii. În anii urmãtori se vor aloca foarte multe fonduri europene pentru dezvoltarea turismului si protejarea zonei, un potetial care trebuie fructificat la maximum având în vedere cã banii vor veni pentru infrastructurã. Trebuie sã ne agãtãm de aceastã sansã ivitã si credeti-mã cã va fi prioritatea mandatului meu. Fondurile vor veni direct de la Bruxelles aici, si nu mai trec printr-un minister ca sã fie “dijmuite” sau redirectionate spre alte judete unde mai marii de la Bucuresti au interese. Aceasta este sansa noastrã. Proiecte bine întocmite si depuse la timp vor aduce banii de care aceastã zonã are nevoie. Murgeniul si Valea Elanului au fost cândva zone înfloritoare, atunci când relatiile economice cu Rusia mergeau snur. Industria alimentarã era pe primul loc, iar imensa piatã din Rusia înghitea tone de alimente. Aceasta este directia care cred cã trebuie reactivatã. Voi fi ambasadorul dumneavoastrã în Rusia. Le vom aratã potentialul zonei si folosindu-ne de banii europeni, care vor fi alocati pentru rezervatia naturalã Prutul Umed, vom dezvolta o infrastructurã (drumuri, aductiuni de apã si gaz metan) puternicã, care-i va convinge pe investitorii strãini cã Murgeniul poate fi pentru ei o minã de aur. Dar pentru asta, trebuie sã stim sã ne promovãm zona. Cârja este una din cele mai bune zone piscicole din Moldova. În vechime, crapul de Cârja era cunoscut la Istanbul, la Înalta Poartã. Trebuie sã lucrãm la dezvoltarea acestui brand, mai ales cã proprietarii de bãlti din zonã sunt dispusi sã investeascã”
Cum readucem tinerii acasã si cum sprijinim micii fermieri
Plecarea tinerilor este cea mai mare suferintã a satelor. Cei mai multi pleacã în tãri strãine sau în orase pentru cã acasã nu se pot realiza. Foarte putini se mai întorc acasã, dupã ce au reusit sã punã deoparte un ban, încercând sã-si facã o micã fermã sau sã lucreze în legumiculturã si pomiculturã. Din experienta acumulatã pe unde au lucrat, se strãduie de unii singuri. Având în vedere aceastã realitate Sergiu Vizitiu explicã ce se poate face: “Aceastã initiativã trebuie încurajatã si extinsã la toti cei care au curaj sã investeascã acasã. Îmi propun sã-i ajut. Si eu am fost ca ei. Am lucrat în Anglia ca manager de proiect, iar cu banii câstigati m-am întors în România si m-am apucat de constructii si agriculturã. Firma nu mi-am fãcut-o în oras, ci în prima localitate din vecinãtatea orasului, tocmai pentru a ajuta o primãrie micã, cu banii care-i revin din impozitele si taxele pe care le plãtesc la stat”
CONSULTANTÃ PENTRU CEI CARE VOR FONDURI EUROPENE
“Principala problemã cu care se confruntã acesti mici fermieri este întocmirea proiectelor pentru obtinerea banilor europeni. Echipa mea de consilieri, specializatã în aceastã directie, va fi pusã la dispozitia celor interesati. Împreunã cu primarul vom avea în fiecare comunã un spatiu special amenajat pentru a da consultantã. Consilierii mei vor avea un program în asa fel încât, în fiecare lunã, sã fie prezenti de cel putin douã ori în fiecare comunã, pentru a oferi consultantã. Cu primarul vom indentifica potentialul zonei si oamenii care vor sã acceseze fonduri. Nu este pãcat sã nu folosim aceste fonduri puse la dispozitie de Uniunea Europeanã? România plãteste scump intrarea în Europa, noi trebuie sã o facem profitabilã, dar pentru asta trebuie sã ne implicãm”, Sergiu Vizitiu
CE FACEM CU PRODUSELE REZULTATE DIN MICILE FERME?
“Cea mai mare povarã a oamenilor de la sate o reprezintã faptul cã nu-si pot vinde produsele ce rezultã din agriculturã la adevãrata valoare. Vom crea împreunã cu toate primãriile din colegiu o Asociatie a Producãtorilor Agricoli, care o sã aibã ca scop vinderea acestor produse în pietele marilor orase si retelele de magazine. Aceastã asociatie va prelua produsele de la fermieri la preturi reale, le va face o minimã prelucrare si le va distribui. Acesta este principiul dupã care merg fermierii din tãrile europene. Nu vom mai fi nevoiti sã vindem legumele la preturi de nimic, cum s-a întâmplat în toamna aceasta”, Sergiu Vizitiu.





Gãsit beat, fãrã permis de conducere si cu identitate falsã

Barlad Online

PROSTIA DUCE LA ÎNCHISOARE Politisti din cadrul Politiei orasului Murgeni, împreunã cu jandarmi din cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmi Vaslui, au depistat în trafic un bãrbat care nu poseda permis de conducere si se afla sub influenta bãuturilor alcoolice. Mai mult, bãrbatul s-a prezentat politistilor cu o identitate falsã. Asta l-a bãgat direct în arestul IPJ Vaslui pentru 29 de zile.
Politisti din cadrul Politiei orasului Murgeni si jandarmi din cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmi Vaslui, au procedat la oprirea regulamentarã a unui bãrbat care se deplasa cu un autoturism pe strada dr. Emil Juvara din orasul Murgeni. Bãrbatul s-a prezentat politistilor ca fiind S. Stefan, în vârstã de 32 ani, din orasul Murgeni, iar la solicitarea documentelor acesta a afirmat cã detine permis de conducere însã nu îl are asupra sa. Deoarece acesta emana halenã alcoolicã, a fost testat cu aparatul alcooltest rezultând o valoare de 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat. Bãrbatul a fost condus la spital unde i-au fost recoltate probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. În urma cercetãrilor efectuate a rezultat o mare surprizã! Soferul buclucas a furnizat date false de identificare, politistii stabilind cã se numeste de fapt Dãnut Marin, de 31 ani, din orasul Murgeni si nu detine permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Dãnut Marin a fost retinut pentru o perioadã de 24 ore, iar ieri a fost prezentat la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Bârlad, respectiv Judecãtoria Bârlad, cu propunerea de arestare preventivã pentru sãvârsirea infractiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care are o îmbibatie alcoolicã de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de cãtre o persoanã care nu detine permis de conducere si fals privind identitatea. Nu trebuie sã ghiciti dacã a fost sau nu arestat pentru 29 de zile, pentruu cã vã spunem noi: a fost! Marin riscã sã stea la închisoare pentru circa trei ani de acum încolo. Identitatea pe care si-a dat-o (cea falsã) este a unui vãr de-al sãu, care habar nu a avut ce neam ce ispravã fãcuse vãrul sãu.

Si-a ucis concubinul pentru cã nu o lãsa sã plece la muncã în Italia

Barlad Online

 Femeia în vârstã de 37 de ani din Solesti care, la începutul lunii septembrie, si-a ucis partenerul, a fost trimisã în judecatã de procurori si riscã sã-si petreacã urmãtorii 25 de ani dupã gratii. Initial, tânãra a încercat sã arunce toatã vina asupra tatãlui ei, însã anchetatorii au înteles repede cã femeia minte.
De câtiva ani, Liliana Grigorutã trãia în concubinaj cu Petru Rusu, cu care are doi copii. Unul dintre minori este în plasament, iar în grija ei se afla doar mezina, în vârstã de 3 ani. Cei trei locuiau în localitatea Satu Nou, comuna Solesti. Între cei doi concubini au existat mereu certuri, iar Liliana îsi lovea bãrbatul cu tot ce avea la îndemânã. Le-a spus chiar unor localnici cã acesta va muri de mâna ei. Pe data de 8 septembrie, Liliana a mers în sat cu tatãl ei, Petru Codrescu, aflat în vizitã. Au rugat un vecin sã-l ducã acasã, la Puscasi, cu masina, pe bãrbat. În drum spre locuinta tinerei, cei doi au cumpãrat tigãri, bere si vin. S-au hotãrât sã facã si ceva de mâncare, asa cã Petru Rusu a tãiat un iepure pentru a-l gãti. Tatãl Lilianei a mers în casã, pentru a se odihni. În timp ce pregãteau mâncarea la soba din curte, cei doi concubini au început sã se certe. „Inculpata vroia sã plece la muncã în Italia, iar victima nu era de acord cu acest aspect. Pe acest fond, bãrbatul i-a tras o palmã, iar femeia a cãzut pe un pat din lemn aflat lângã sobã, lovindu-se la spate. S-a ridicat de pe pat, a luat de pe masã cutitul cu care transase iepurele si i-a aplicat concubinului sãu o loviturã în piept. Acesta a cãzut la pãmânt. Inculpatul a luat o gãleatã cu apã si l-a udat pe concubinul sãu, însã acesta a decedat la scurt timp. Atunci i-a venit ideea de a da vina pentru comiterea faptei pe tatãl sãu, motiv pentru care a început sã strige <<mi l-ai omorât!>>”, potrivit rechizitoriului întocmit de procurorul de caz, Alice Ruja. Vecin cu cei doi, unchiul victimei a auzit tipetele femeii si a alergat sã vadã ce se întâmplã. Liliana i-a spus cã Petru doarme si nu se poate ridica din pat. Martorul a insistat însã si a intrat în curte. L-a vãzut pe Petru mort si a dat alarma.
Si-a înjunghiat iubitul în inimã
Imediat dupã atac, agresoarea si-a luat copila în vârstã de 3 ani în brate si a plecat spre magazinul din sat. Pe drum, s-a gândit ce sã facã si ce sã spunã, astfel încât sã dea vina pe tatãl ei. Între timp, bietul bãtrân era imobilizat de vecinii victimei. Desi se jura cã nu el e vinovatul si nu stie ce s-a întâmplat, omul a fost legat de gard cu sârmã, pânã la sosirea politistilor. „Dupã sosirea organelor de politie, inculpata a declarat cã a fost de fatã când tatãl sãu i-a omorât concubinul, lovindu-l cu cutitul în inimã si cã, dupã ce l-a omorât, s-a dezbrãcat de cãmasa plinã de sânge si a aruncat-o sub pat. (…) Pentru cã în jurul victimei nu s-au gãsit urme de sânge si nici pe partea exterioarã a hainelor acesteia, care ar putea justifica sângele de pe cãmasa tatãlui inculpatei, s-a luat în calcul si varianta cã autoarea faptei ar putea fi Grigorutã Liliana si cã aceasta îi însceneazã totul tãtãlui ei.(…)”. Într-un final, femeia si-a recunoscut vina si a spus cã îi pare rãu de ce a fãcut. Ea a fost arestatã preventiv pentru sãvârsirea infractiunii de omor, iar zilele trecute a fost trimisã în judecatã. Liliana Grigorutã mai are cinci copii, toti dati în plasament, cu bãrbatul de care s-a despãrtit în urmã cu opt ani, dar de care nu a dat divort.

Hoti de fier vechi prinsi în flagrant

Barlad Online

Dat fiind faptul cã la fostul CET Vaslui nu mai este activitate, multi dintre cei care se ocupã cu colectarea fierului vechi au pus ochii pe instalatiile si conductele nefolosite. La un simplu control al politiei locale, nu mai putin de sase persoane au fost depistate sustrãgând fier vechi de la Termica Vaslui SA.
6 persoane cu vârste cuprinse între 21 de ani si 25 de ani, cu domiciliul în Vaslui, au fost surprinse sustrãgând fier vechi din incinta CET-ului din Vaslui, unitate apartinând SC Termica Vaslui SA, în acest moment aflatã în stadiul de conservare. În data de 27.11.2012, în jurul orelor 10.20, o patrulã mobilã auto formatã din politisti locali a participat, alãturi de un echipaj al Politiei municipale Vaslui, la o actiune în vederea depistãrii unui grup de persoane care sustrãgea fier vechi din incinta CET Vaslui. Cele sase persoane care au fost depistate furând fier vechi din incinta unitãtii au fost retinute si, ulterior, au fost conduse la sectia de Politie a municipiului Vaslui, în vederea continuãrii cercetãrilor. Din câte se pare, unii dintre cei retinuti nu erau la prima faptã, astfel cã riscã între trei si cinci ani de închisoare pentru infractiunea de furt calificat.

MAREA FAMILIE

Barlad Online

 Tupeu de consilier pesedist: îsi pun neamurile în CA!
NESIMTIRE POLITICÃ Drumurile bârlãdenilor sunt pe mâini bune. Consilierii locali bârlãdeni voteazã, astãzi, membrii Consiliului de Administratie ai societãtii de drumuri din oras. Nicio emotie, însã. Noul CA se anuntã o mare, frumoasã si puternicã afacere de familie. Consilierii bârlãdeni au avut grijã sã-si punã la treabã neamurile, pe motiv de competentã si profesionalism. Astfel, fratele unui consilier si fiica altui consilier, ambii PSD (sub aripa „protectoare” a lui Adrian Solomon, presedintele acestei formatiuni politice bârlãdene), ajung la cârma SC Reiser Ldt Bârlad, societate la care CLM este actionarul majoritar, fiind numiti în CA. Vor câstiga lunar 20% din salariul directorului acestei societãti, Florin Ghenghea. Cât despre incompatibilitate, cine se mai oboseste sã o caute? Atâta timp cât comisia juridicã a CLM Bârlad „aprobã pozitiv” … Bârlãdenii au acum ocazia sã vadã clar cine are de câstigat din alegerea unui anumit deputat „rosu” ca sã îi reprezinte în Parlament: neamurile!
CLM Bârlad are pe ordinea sedintei de astãzi un proiect de hotãrâre care reflectã exact tupeul de care dau dovadã consilierii PSD, mai precis anumiti consilieri, nu toti, pentru cã unii mãcar au bun-simt si nu sfideazã pe fatã pe alegãtori. Pe scurt, proiectul de hotãrâre prevede numirea în Consiliul de Administratie (CA) al SC Reiser Ldt. a noilor membri, membri care au fost „atent” selectati de o comisie de selectie prealabilã a candidatilor! Numele celor selectati sunt: Constantin Ciobanu, Olga Ungureanu, Chitiga Silviu Radu, Ioana Coschescu si Florin Ghenghea. Dacã primii doi, Ciobanu si Ungureanu, sunt specialisti din Primãria Bârlad, numiti de primarul Constantin Constantinescu, iar ultimul este chiar directorul SC Reiser Ldt. Bârlad, cu Radu Chitiga si Ioana Costãchescu este o altã poveste. Cei doi sunt numiti în acest CA strict pe criterii politice si de nepotism parsiv. Radu Chitiga este fratele lui Marius Chitiga, consilier local PSD, seful de cabinet al parlamentarului deputat Adrian Solomon, nasul sãu de cununie. Experienta profesionalã care îl recomandã, în afarã de „nemureala” cu deputatul si consilierul local, ca membru al CA de la societatea de drumri a bârlãdenilor, este aceea cã Radu Chitiga a fost DJ la douã dintre cele mai cunoscute cluburi din oras. A doua numire este a domnisoarei Ioana Costãchescu, absolventã a unei facultãti de drept si fiica unui alt consilier local PSD, Valeriu Costãchescu, zis si „Conasul”, apropiat al deputatului Adrian Solomon, presedintele PSD Bârlad. Ca si experientã profesionalã a domnisoarei Ioana Costãchescu, amintim cã ea a fost si juristul Politiei Comunitare Bârlad, un timp. Cât despre Valeriu Costãchescu, zis „Conasul”, acesta este consilierul PSD pe care în campania electoralã din varã, la alegerile locale, unul dintre candidatii la functia de primar al orasului l-a demascat printr-o înregistrare, cum cã este pãrtas clar la „spãgãreala” din Primãria Bârlad. Cu tupeul caracteristic „rosilor” din PSD Bârlad, aripa Solomon, iatã cã Ioana – fiica vajnicului consilier local -, va fi membru în CA de la Reiser, si va avea ca si Radu Chitiga, ca si remuneratie lunarã, 20 % din salariul directorului Florin Ghenghea! Curat murdar, coane Adrian! Asadar, cu fiica în CA de la Reiser, „Conasu” sperã si el sã mai prindã niscaiva lucrãri pe strãzile orasului, ca firma sa sã mai treacã cu bine un mandat! Si evident sã facã punga mare unui anumit deputat, care are de achitat o groazã de datorii dupã campania electoralã si, dacã nu iese, de unde le va plãti? Din salariul de profesor?

Negresti, prioritate zero pentru viitorul deputat Ciurariu! (foto)

Barlad Online

 Mediul de afaceri vasluian sustine un parlamentar de viitor
PROIECT POLITIC Locuri de muncã, taxe si impozite mai mici, investitii în agriculturã si zootehnie. Sunt doar câteva din subiectele care au fost discutate la o întâlnire pe care Florin Ciurariu, candidatul la Camera Deputatilor pe Colegiul Negresti, alãturi de senatorul Doina Silistru, candidat la Colegiul Senat Vaslui, le-au avut cu oamenii de afaceri din judet. Un mediu de afaceri care sustine candidatura lui Ciurariu pentru Negresti, fãrã prea multe conditii în acest moment, dar care îsi doreste sã se schimbe ceva în zona acestui oras lovit de faliment. “Ne-am sãturat de sãrãcie”, au spus oamenii de afaceri locali, dar si primarul Vasile Voicu, cel care a spus, adresându-se celor doi candidati: “Acum vã sustinem total pentru a câstiga lupta electoralã, însã dupã ce veti câstiga sã stiti cã am sã vã bat în usã si am sã vin sã mã ajutati, orasul Negresti are destul de multe probleme”. Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui, a spus cã mediul de afaceri este alãturi de Ciurariu, un “boboc” printre candidatii la parlament din judet, însã un profesionist care promite multe în viitorul mandat de deputat.
Întâlnirea a fost organizatã de primãria Negresti, alãturi de Camera de Comert si Industrie a judetului si Asociatia Patronalã a Întreprinderilor Mici si Mijlocii (APIMM), într-un moment foarte greu pentru oras si zona adiacentã Negrestiului, zonã care se confruntã cu foarte mari probleme economice si sociale. Presedintele APIMM Vaslui, Ovidiu Copacinschi, a lãudat intentia celor doi candidati la Parlament de a discuta cu oamenii de afaceri si administratia publicã localã si judeteanã, fiind si o premierã pentru acest gen de reuniuni. “Doar dl. Florin Ciurariu si doamna Doina Silistru au dorit sã aibã aceste discutii cu noi, asa cã le-am dat curs, asa cum am fi dorit sã discutãm si cu ceilalti candidati. Din pãcate, si cred cã sunt si în asentimentul colegilor mei din mediul de afaceri, în ultimii patru ani nu am prea avut întâlniri cu parlamentarii de Vaslui. Venind spre Negresti, am vãzut halele în pãrãsire de la Parpanita, dar si de la intrarea în Negresti, si mã gândeam cã sansa acestei zone o reprezintã agricultura. Odinioarã, participarea zonei Negresti la produsul intern brut al judetului era considerabilã, acum situatia este mai mult decât criticã”, a constatat Ovidiu Copacinschi. Presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui, Ionel Constantin, a reamintit celor prezenti care este rolul mediului de afaceri. “Trebuie sã existe un parteneriat între oamenii de afaceri si administratia publicã localã, iar întâlnirea de astãzi tine de strategia de dezvoltare a judetului. Este un demers pe care-l asteptãm de 22 de ani din partea clasei politice de la noi din judet, sã aflãm care sunt problemele reale ale zonei Negrestiului si sã gãsim solutii din partea parlamentarilor, cei care fac legi. Omul de afaceri este privit ca un hot, asa se spune de 22 de ani în tara aceasta. Este timpul sã terminãm cu acest apelativ si sã vedem în omul de afaceri acea persoanã care plãteste taxe si impozite, asigurã locuri de muncã. Am acceptat aceastã întâlnire si pentru cã este în fata noastrã un politician complet nou, cred în Florin Ciurariu, în tineretea si aplombul pe care-l are, si am în minte rezultatele exceptionale pe care le-a avut în fruntea Inspectoratului Scolar Judetean. Cei din USL trebuie sã-i sprijine pe cei doi candidati, Florin Ciurariu si Doina Silistru, pentru cã au fãcut ceva pentru judet, au credibilitate. Au fost destule cazuri în care parlamentarii ne-au înselat, acum cred cã lucrurile se schimbã”, a spus Constantin.
Vasile Voicu: “Suntem cea mai necãjitã zonã a judetului Vaslui”
“Suntem cea mai necãjitã zonã a judetului Vaslui. Am pierdut spitalul si nu mai avem de multi ani locuri de muncã, în timp ce somajul a atins cote de necrezut. Odinioarã, în Negresti erau 2-3000 de locuri de muncã, acum doar vreo 300 mai lucreazã în industrie. Sunt cifre care te sperie. Vrem sã vedem ce puteti face pentru aceastã zonã în care candidati. Pentru mine, ca primar, prioritatea ar trebui sã fie crearea de locuri de muncã, dar si constructia de locuinte sociale. Orasul trebuia sã beneficieze de 80 de locuinte sociale, însã fostul Guvern ne-a tãiat de pe listã. Am fost cu dl. Florin Ciurariu la Bucuresti si am primit promisiuni cã vom fi prinsi la finantare pentru anul viitor”, a spus primarul Negrestiului, Vasile Voicu. Florin Ciurariu este convins cã, odatã ce va ajunge deputat de Negresti, va avea mai multe întâlniri de acest gen, pentru cã problemele orasului si ale zonei sunt mai mari ca în alte pãrti. “Politicienii trebuie sã vinã în sprijinul administratiei locale, este clar. Câtã vreme nu existã aceastã punte de legãturã, lucrurile sunt blocate. Cred cã dacã se închide o microîntreprindere în Negresti nu este o problemã minorã, este o dramã a întregului oras. Stiu cã sunt multe probleme în mediul de afaceri, oamenii de afaceri se plâng cã sunt prea multe taxe si impozite. Asta înseamnã un consum mare de timp, un consum birocratic în primul rând. Problemele specifice Negrestiului sunt specifice zonelor cu economie putin dezvoltatã. Din punctul meu de vedere, privesc agricultura ca principala sursã de dezvoltare economicã a Negrestiului si comunelor din jur. În acest moment, încerc sã iau cât mai mult pulsul localitãtilor din colegiu, sã aflu problemele si sã intervin, atunci când va fi nevoie”, a spus Florin Ciurariu. Pentru zona Negresti o sansã de dezvoltare ar fi aplicarea Programul National de dezvoltare ruralã, a completat presedintele APIMM, însã nu se stie cât de mult se va implica guvernul în acest proiect. “Propun, fiind de fatã doi candidati la Parlament, ca depunerea dosarelor la finantãri europene sã nu se mai facã pe sesiuni, iar acest mesaj trebuie dus de cei doi posibili parlamentari ai judetului care au venit la întâlnirea cu noi. În plus, numãrul de impozite pe care-l plãtim acum este de 6,6 ori mai mare fatã de media din Uniunea Europeanã. Noi plãtim acum 113 impozite si taxe, fatã de cele 16-17 câte sunt în UE”, a mai adãugat Copacinschi.
Negresti, un subpol de dezvoltare?
Vasile Mariciuc, fostul inspector general al ISJ, a spus cã orasul are toate sansele sã devinã un subpol de dezvoltare a judetului, având în vedere resursele zonei. “Nu cred cã suntem sãraci, suntem lipsiti de solidaritate”, a spus Mariciuc. S-au lansat tot felul de idei si s-au adus în discutii foarte multe probleme. De la dezvoltarea unor servicii în mediul rural – frizerii, croitorii, fierãrii etc. – si pânã la refacerea vechilor scoli de meserii, au fost trecute în revistã toate problemele colegiului Negresti, dar si posibilele solutii. Unii participanti la sedintã au cerut ca Negrestiul sã primeascã statutul de zonã defavorizatã, asa cum s-a întâmplat în urmã cu 20 de ani. Atunci, 28 de firme au anuntat cã vor investi în Negresti, însã lipsa utilitãtilor a pus pe fugã toti investitorii. Astãzi, situatia este alta, orasul are gaze naturale, drumurile de acces cãtre Iasi si Vaslui au fost refãcute si sunt modernizate, strãzile din Negresti se vor asfalta. Însã, UE nu acceptã declararea unor astfel de zone defavorizate. Corneliu Bichinet, vicepresedintele CJ, de loc din Negresti, a remarcat cã participarea a fost mai slabã ca acum zece ani, când sala era plinã. “În campania electoralã se rezolvã toate problemele. Dupã campanie, o sã fie mai greu. Noi vã vom sustine cu toatã tãria sã ajungeti în Parlament si sperãm cã vor mai fi astfel de întâlniri cu mediul de afaceri la Negresti. Dacã nu o sã puteti sã-i ajutati pe acesti oameni, mãcar sã nu-i împiedicati”, s-a adresat Bichinet celor doi candidati.
Vasile Mihalachi a cerut mai multã întelepciune
Celãlalt vicepresedinte de la CJ Vaslui, Vasile Mihalachi, si el tot negrestean, a fost mai pragmatic. “Sã nu ne îmbãtãm cu apã de ploaie, cã toti deputatii si senatorii de la Vaslui vor merge la Bucuresti si-i vor da lui Vasile Mariciuc clasã de SMT-isti. Oamenii de afaceri nu vor reusi sã facã singuri investitii, ci doar în combinatie cu administratia localã. Mai este un lucru: câtã vreme îl pui pe primar sã facã ordine în târg si el nu are nicio atributie nu va putea face ceva. Nimeni nu este subordonat primarului, poate doar oamenii de serviciu. Dacã eu trebuie sã mã rog de inspectorul scolar general sã schimbe un director de scoalã care nu si-a tãiat buruienile în fata scolii nu facem nimic. Cât timp vom continua sã ne mâncãm între noi precum câinii, nu vom face nimic”, a spus Mihalachi. Finalul a apartinut celor doi candidati, care au o sansã si o misiune foarte grea. “Am o experientã de opt ani ca senator si cred cã stiu ce trebuie fãcut. Am fost multi ani în opozitie si mi-a fost greu sã trec proiectele comunitãtilor locale în fata celor de la putere. Dacã vom fi votati si vom fi sustinuti de un guvern USL, nu cred cã ni se va închide usa în nas, atunci când vom merge la Bucuresti cu probleme ale comunitãtilor locale”, a explicat senatorul Doina Silistru. “O parte dintre problemele ridicate aici sunt în programul de guvernare a USL si vor fi rezolvate. Avem si o problemã deosebitã în zonã, pentru cã multi interlocutori au spus despre meseriile cerute în zonã si care nu se rezolvã nici acum. Va trebui sã ne gândim la formatori pentru astfel de meserii, asta va fi prioritatea. Voi lupta pentru centrele de formare profesionalã”, a anuntat Ciurariu.

Victor Cristea refuzã confruntarea directã cu Marius Arcãleanu!

Barlad Online

Marius Arcãleanu s-a declarat, în repetate rânduri, adeptul comunicãrii, al dialogului si de aceea a ales sã îl convoace pe contracandidatul sãu, Victor Cristea, la o discutie publicã. Cu toate cã a fost refuzat, Marius Arcãleanu insistã :” Doresc sã port o discutie cu unul dintre contracandidatii mei la Camera Deputatilor, Victor Cristea. L-am invitat deja sã stãm de vorbã despre tot ce înseamnã municipiul Vaslui, despre realizãri sau nerealizãri, proiecte de viitor care ar putea sprijini municipiul si despre noi, în calitate de candidati. Mai avem putin timp rãmas pentru campanie, iar cetãtenii trebuie sã ne cunoascã foarte bine ca sã poatã lua o decizie cât mai corectã atunci când, în data de 9 decembrie, vor alege omul care va putea sã le reprezinte interesele si sã lupte, alãturi de autoritãtile locale, la demararea unor proiecte menite sã le ridice nivelul de trai. De aceea, l-am invitat personal pe domnul Victor Cristea la o dezbatere televizatã, cu public, la Centrul de Afaceri sau la Casa de Culturã! Am fi avut astfel ocazia sã rãspundem întrebãrilor adresate de cãtre cetãteni, dar, am fost refuzat, fãrã nici un motiv, fãrã nici o explicatie. Poate se fereste de unele întrebãri sau probabil ar prefera ca lumea sã uite perioada cât a fost primar ! Eu sunt dispus sã dialoghez cu dumnealui si mai ales cu cetãtenii, nu am nimic de ascuns, de aceea invitatia rãmâne deschisã. Încã de la începutul campaniei am ales sã discut fatã în fatã cu vasluienii pentru a le cunoaste problemele, nemultumirile si doleantele, dar si pentru a le aduce la cunostintã cã eu, spre deosebire de Victor Cristea, am capacitatea si dorinta de muncã pentru a contribui la dezvoltarea orasului nostru. Voi continua seria de întâlniri cu cetãtenii municipiului Vaslui pânã la sfârsitul campaniei, iar dacã pe 9 decembrie acestia mã vor alege ca deputat, discutiile se vor transforma în rezultate”, declarã Marius Arcãleanu, candidatul ARD la Camera Deputatilor, Colegiul nr. 1 , reprezentat de municipiul Vaslui.

Reforma justitiei se lasã cu victime colaterale

Barlad Online

 
REVOLTÃ În cursul zilei de ieri, o delegatie a primarilor din zona Murgeni s-a prezentat la Prefectura Vaslui cu o problemã mai putin obisnuitã, dar de a cãrei rezolvare depinde destinele a peste 45.000 locuitori din judet. Conform unui zvon, din câte se pare, apãrut la nivel înalt, un numãr de 18 comune, în prezent arondate la Judecãtoria Bârlad, va trece la Judecãtoria Husi, într-un efort al conducerii Ministerului Justitiei de a salva aceastã institutie de la desfiintare. Dacã se va adeveri acest lucru, cetãtenii din Murgeni, de exemplu, în loc sã batã 33 km pânã la Bârlad, vor fi obligati sã se deplaseze 85 km, pânã la Husi, în conditiile în care nu existã mijloace de transport în comun directe pânã acolo.
O delegatie a primarilor din zona Murgeni, printre care Ioan Buta, primarul orasului, Ciprian Tamas, primarul comunei Suletea, Alec Chirilã, primarul de la Blãgesti, si Liviu Postolache, de la Mãlusteni, au cerut o audientã prefectului Radu Renga. Motivul întâlnirii l-a constituit un zvon conform cãruia locuitorii din 18 comune din zona Murgeni vor fi transferate, din punct de vedere al arondãrii, de la Judecãtoria Bârlad, la cea din Husi. Din câte se pare, pe lista judecãtoriilor municipale ce urmeazã a fi desfiintate, pentru reducerea cheltuielilor, este si cea din Husi, singura modalitate pentru evitarea acestui lucru fiind arondarea a minim opt comune în plus. “Acum trei ani, un alt zvon, privitor la desfiintarea judecãtoriei, a administratiei financiare si a trezoreriei din Murgeni s-a adeverit. Acum, se aude cã locuitorii din toate comunele din zona Murgeni, 18 unitãti administrativ-teritoriale, vor fi arondate la Judecãtoria Husi, în loc de Bârlad, cum este acum. Este vorba de peste 45.000 locuitori, agenti comerciali si administratii publice, care, în cazul în care vor avea litigii, ar trebui sã strãbatã 85 km, pânã la Husi, fatã de doar 33 km pânã la Bârlad. Dat fiind cã ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, are rãdãcini husene, nu este imposibil ca aceastã modalitate, de evitare a desfiintãrii Judecãtoriei Husi, sã fie gânditã la nivelul ministerului. Asa cum ne-am obisnuit, de obicei zvonurile rele se îndeplinesc, si vom fi pusi iar, ca în 2009, în fata unui fapt împlinit. Din punctul de vedere al administratiilor publice locale, ar însemna cã, pentru rezolvarea problemelor în justitie, ar trebui sã batem drumul pânã la Husi, pentru cele care tin de administratie, inclusiv financiarã, sã mergem la Bârlad, iar de ceea ce tine de administratia publicã centralã, respectiv la Consiliul Judetean Vaslui sau Institutia Prefectului, sã venim în capitala judetului, la Vaslui. De trei ani încoace, dacã un cetãtean sau o societate comercialã din Murgeni sau din comunele din zonã au de plãtit o taxã sau de depus declaratii de impozit, trebuie sã se deplaseze tocmai la Bârlad. Dacã si pentru diversele probleme care tin de justitie, în loc sã mergem la Bârlad, va trebui sã apelãm la judecãtoria din Husi, distanta fiind de aproape trei ori mai mare, toti locuitorii din zonã vor avea de suferit. Fie vor fi nevoiti ca, din putinul pe care îl au, sã cheltuie mai multi bani pe transport, fie se vor lãsa pãgubasi, în acest ultim caz apãrând situatii nedorite de nimeni”, era revoltat Ioan Buta, primarul orasului Murgeni, sustinut de ceilalti primari prezenti la întâlnire.
Noi ai cui sântem?
“De cel putin 6-7 ori pe lunã trebuie sã mergem la Bârlad, la Administratia Finantelor Publice, de tot atâtea ori trebuie ca reprezentantii primãriei sã fie chemati la Vaslui, fie la CJ, fie la prefecturã! Dacã se adevereste ceea ce am auzit, si de obicei asa se întâmplã, ar trebui ca, de mai multe ori pe lunã, sã mergem si la Husi, pentru cã suntem parte în diferite dosare. Pânã acum, de multe ori, rezolvam în acelasi timp mai multe probleme, si juridice, si financiare, la Bârlad, economisind si timp, si bani. Dacã, pentru rezolvarea problemelor juridice va trebui sã ne deplasãm la Husi, acest lucru va presupune cheltuieli suplimentare”, era de pãrere Robert Ciprian Tamas, primarul comunei Suletea. “Eu, personal, nu cred cã se va întâmpla acest lucru, dar mã voi interesa, si, în câteva zile, vã voi putea da un rãspuns. În cazul în care se confirmã acest lucru, vom vedea ce este de fãcut, pentru cã, stiti prea bine, de când am preluat aceastã functie, m-am zbãtut pentru aducerea serviciilor cãtre cetãteni. De aceea am militat pentru înfiintarea unui birou mobil de eliberare a pasapoartelor la Bârlad, birou a cãrui activitate, sper, cât de curând îsi va extinde serviciile si în Husi sau Murgeni”, a fost rãspunsul prefectului judetului Vaslui, Radu Renga. “Tocmai de aceea am venit la prefecturã, sã cerem autoritãtii judetene direct implicate sã intervinã pentru ca intentia de realocare cãtre judecãtoria Husi a cetãtenilor din cele 18 comune din zona Murgeni sã nu devinã fapt împlinit. Dacã este nevoie, vom depune chiar si un memoriu semnat de toti factorii de decizie din aceastã zonã, cu atât mai mult cu cât avem sustinerea tuturor primarilor care ar putea fi afectati de o asemenea decizie. Înteleg nevoia regionalizãrii, dar nu pot fi de acord cu obligarea contribuabililor la cheltuieli suplimentare doar de dragul reducerii unor cheltuieli, sau doar pentru a se pãstra unele structuri”, a adãugat Ioan Buta, primarul orasului Murgeni.

Weekend prelungit

Barlad Online

Dat fiind faptul cã la sfârsitul acestei sãptãmâni sunt douã zile declarate sãrbãtoare nationalã, Sf. Andrei, ocrotitorul României, si 1 Decembrie, Ziua Nationalã a României, bugetarii si nu numai, vor avea parte de un weekend prelungit. Si de Crãciun si Anul Nou, bugetarii vor avea parte de câte o minivacantã de câte cinci zile, dat fiind cã 24 si 31 decembrie au fost declarate, de cãtre guvern, zile nelucrãtoare.
Toate institutiile publice, bãncile, oficiile postale si caseriile multora dintre principalii furnizori de servicii vor fi închise, atât vineri, 30 noiembrie, cât si sâmbãtã, 1 decembrie. Datã fiind apropierea alegerilor parlamentare, la Prefectura Vaslui va fi asigurat un serviciu de permanentã pentru rezolvarea eventualelor sesizãri privind campania electoralã. Vor fi închise inclusiv oficiile postale, furnizarea corespondentei urmând a fi reluatã de luni, 3 decembrie. Nici institutiile bancare nu vor avea program vineri si sâmbãtã, conform comunicatului BNR, acestea douã zile fiind declarate zile nebancare, functionând doar retelele de ATM-uri. O altã veste bunã pentru bugetari, si nu numai, a venit chiar ieri din partea guvernului, care a decretat zilele de 24 si 31 decembrie zile nelucrãtoare. Astfel, de Crãciun si Anul Nou, mare parte a românilor vor avea parte de câte cinci zile libere.

Cum au ajuns elevele prostituate!

Barlad Online

eleve victime
Proxenetul Topalã “vâna” doar minore neglijate de propriile familii!
NECÃJITE Toate fetele abuzate de individul din Husi, arestat în urmã cu douã zile, pentru trafic de minori în formã continuatã, au situatii extrem de dificile în familiile lor, iar acesta se pare cã este si motivul pentru care ele au ajuns victime ale lui Topalã Lucian Andrei. Ele sunt încã eleve, iar profesorii spun cã, cel putin unele dintre ele, nu au creat niciodatã probleme, chiar dacã este cunoscut faptul cã au situatii familiale dificile.
Fetele care au cãzut în plasa lui Topalã sunt eleve la diferite scoli din Husi. Douã dintre ele sunt colege la un liceu tehnologic si, cel putin povestile lor de viatã, par…sã batã filmul. Una dintre ele este dintr-un cãtun al Oltenestiului, iar celalaltã chiar din Husi. Ambele însã, nu sunt sustinute de familii. Eleva de la tarã, Andreea, le-a creat profesorilor o impresie bunã, arãtând un comportament întotdeauna disciplinat. “Aceste douã fete care învatã la noi, la specialitatea <<bucãtari>> sunt destul de diferite, din multe puncte de vedere. Ce este asemãnãtor în situatia lor este faptul cã pãrintii nu s-au preocupat îndeaproape de ele, din pãcate. Putem sã vã spunem cã eleva cu domiciliul în comuna Oltenesti este un copil bun, destul de cuminte, care chiar face eforturi ca sã termine aceastã scoalã. Ea ia bursa <<bani de liceu>>, iar asta aratã cã nu are absente, lucru foarte important. Vine la ore, este cuminte, nu creazã probleme. Despre cealaltã fatã, care are domiciliul în Husi, lucrurile sunt putin mai complicate. Este un copil rebel, care a fãcut mai multe probleme pãrintilor, a mai lipsit, dar, chiar si asa, cel putin în scoalã, a avut un comportament decent. Pânã la urmã, noi, ca profesori, am încercat de fiecare datã sã fim aproape de problemele lor, sã îi întelegem, dar din pãcate, dupã orele de curs, este greu de controlat un elev. Aici intervine rolul pãrintilor. Dar stim sigur cã cel putin fata de la tarã, nu tinea legãtura cu familia. Se descurca singurã, cum putea”, au transmis profesorii celor douã fete, imediat ce s-a dus vestea cã ele au fost implicate în acest dosar de trafic de minori. De la începutul sãptãmânii, de la izbucnirea scandalului, fetele nu au mai venit la scoalã.
“A apucat-o pe o cale, iar noi nu o mai putem stãpâni”!
Familia fetei cu domiciliul în Husi, Diana, sustine cã în acest moment, ea ar fi internatã în spital. Recunoaste însã cã relatia dintre ei si fata ajunsã la mâna unui traficant de minori, nu este deloc una bunã. “Nu este acasã, e la spital. Mereu a fost un copil care face probleme. A apucat-o pe o cale si nu s-a mai putut face nimic pentru ea, ca sã fie stãpânitã. De acest Topalã am auzit si noi întâmplãtor, dar ea nimic nu spunea acasã. Nu comunica deloc. Doar pleca seara si venea dimineata sau cine stie când. Tatãl ei a murit de curând si are doar mamã. Ne pare rãu de ce se întâmplã, dar nu avem cum sã o stãpânim. A fost si fugitã de acasã, cu greu a fost gãsitã…”, au spus rudele elevei, care în curând va împlini 17 ani. Topalã Lucian Andrei, cel fatã de care anchetatorii au probe solide cã le exploata sexual pe aceste fete, dar si pe altele, recrutate din sate învecinate municipiul Husi, a ajuns în urmã cu douã zile dupã gratii. El a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, procurorii DIICOT reusind sã dovedeascã instantei faptul cã lãsarea în libertate a individului reprezintã un pericol social concret.

“Vreau o Românie puternicã”!

Barlad Online

 
“Regimul Bãsescu a creat un stat slab, în care nedreptatea si hotia au fost puse la rang de lege. Cetãtenii simt cel mai intens efectele acestui regim, iar statisticele europene confirmã suferinta românilor: avem peste 9 milioane de cetãteni care trãiesc la limita sãrãciei si peste 6 milioane care suferã lipsuri severe. Aceste date prezentate de Uniunea Europeanã reprezintã rezultatele programului de austeritate ale guvernelor PDL, girate de presedintele Traian Bãsescu.Toate aceste nedreptãti au început sã fie rezolvate odatã cu venirea guvernului USL la conducerea României. Aceastã mare schimbare s-a petrecut treptat, multumitã cetãtenilor care au iesit în stradã iarna trecutã si l-au fãcut pe Emil Boc sã plece. Urmãtorul pas l-am fãcut noi, USL, în Parlamentul României, atunci când am dat jos guvernul Ungureanu. În aceste aproape sase luni de guvernare am reusit sã ne tinem de cuvânt. Am reparat nedreptãti, dar am oprit si mult din furturile si risipa care au marcat anii de guvernare PDL. Acum, trebuie sã continuãm proiectele bune începute în aceastã perioadã. Discutiile pe care le am cu vasluienii din colegiul meu, de pe Valea Tutovei, nu fac decât sã îmi confirme cã tot ce îsi doresc acestia este o viatã mai bunã pentru ei, pentru copiii, nepotii sau pãrintii lor. Locuri de muncã, acces la servicii medicale decente, scoli în care cei mici sã nu se chinuie în frig sã învete fãrã a avea cele necesare pentru a învãta. Acestea sunt si principalele puncte de preocupare pentru USL din programul de guvernare “România Puternicã”, considera Ana Birchall.
Ana Birchall: “Vã astept la vot pentru ca impreunã sã construim o Romanie puternicã si demnã”!
“Noi stim cã o economie puternicã nu poate exista fãrã locuri de muncã, dar nici fãrã o populatie sãnãtoasã si educata. Romania nu îsi poate reveni dacã singurele solutii de iesire din crizã, pe care adversarii USL (PDL-ul revopsit in ARD) continuã sã le predice, vor fi austeritatea drasticã si punerea efectelor crizei pe umerii celor mai în nevoie. Dupã 9 decembrie, cu voi toti, avem sansa sã ducem la bun sfârsit munca începutã în aceste luni si sã facem cu adevãrat o Românie puternicã, a tuturor, care îsi apãrã cu mândrie interesul national. Pe 9 decembrie vã astept la vot pentru ca împreunã sã construim o Romanie puternicã și demnã!”, a fost mesajul transmis de Ana Birchall, candidat in Colegiul “Deputati” Zoreni.

SÂRBU, DAT AFARÃ DE VADIM

Barlad Online

 Rãzboi total în tabãra PRM Vaslui
DECIZIE Scandalurile prin care a trecut PRM în ultimii doi ani, când organizatia a fost condusã de “locotenentul” lui Bichinet, Florin Sârbu, au primit un rãspuns pe mãsurã. Ieri, conducerea nationalã a PRM a decis sã-l dea afarã pe trãdãtorul Florin Sârbu, cel care a pus la dispozitia USL mai toate filialele partidului din judet. În locul lui Sârbu a fost numit, temporar, profesorul Vasile Ofileanu, fost senator, de loc din Tãcuta, care va avea o misiune foarte grea. De altfel, ieri, în timp ce Vadim Sârbu semna decizia de excludere din partid a lui Sârbu, fostul colonel de Politie participa la lansarea senatorului Cristian David, la Chisinãu. “Dorea sã treacã la PNL cu toate organizatiile PRM din judet. Presedintele partidului a decis sã ia aceastã mãsurã, desi este un pic cam târziu, am pierdut mult cât timp a fost dl. Sârbu la conducerea organizatiei judetene”, a spus o sursã din interiorul PRM, la adãpostul interimatului.
Asearã, Biroul Permanent National al PRM a luat o decizie drasticã, excluzându-l din partid pe Florin Sârbu, cel care a condus destinele organizatiei judetene în ultimii doi ani. Decizia 139, din 23 noiembrie 2012, a fost semnatã de Corneliu Vadim Tudor, provocând un scandal de proportii în sânul PRM Vaslui. “DECIZIE: În Sedinta Biroului Permanent al Partidului România Mare, din data de 23 noiembrie a.c., s-a hotãrît excluderea din partid a numitului Florin Sârbu, care s-a vândut traseistului politic Bichinet Corneliu. Totodatã, a fost numit domnul profesor dr. Vasile Ofileanu în functia de presedinte interimar al Filialei PRM Vaslui. Domnul Vasile Ofileanu va lua de urgentã toate mãsurile necesare, în conformitate cu prevederile Statutului Partidului România Mare, pentru reorganizarea filialei si îmbunãtãtirea activitãtii acesteia”, se aratã în documentul oficial. O decizie care a fost luatã într-un moment de cumpãnã din istoria organizatiei judetene a PRM. Conform unor informatii, Sârbu intentiona sã treacã cu toate organizatiile România Mare la liberali, la cererea expresã a lui Bichinet, mai ales cã PRM nici nu si-a stabilit o listã de candidati la alegerile parlamentare.
Sârbu, alãturi de Bichinet si David la Chisinãu, ieri dupã-amiazã. La Vaslui e fierbere mare!
În timp ce Vadim lua aceastã decizie radicalã, Florin Sârbu era prezent la Chisinãu, la lansarea candidaturii oficiale a senatorului Cristian David, pentru diasporã. Conform unor informatii din interior, în câteva zile, Sârbu urma sã predea toate organizatiile PRM din judet lui Bichinet si conducerii PNL, însã Vadim a aflat si l-a exclus de tot din partid. De altfel, Sârbu a promovat o politicã de distrugere a PRM în ultimii doi ani, timp în care mai multe organizatii importante au fugit la USL, cu aprobarea tacitã a fostului colonel de politie. Sârbu a ajuns la conducerea PRM în martie 2010, atunci când Vadim Tudor a luat niste decizii extrem de dure, care au afectat si organizatia PRM de la Vaslui. “Biroul Permanent a hotãrât, prin vot, excluderea din partid a lui Lucian Bolcas pentru trãdarea intereselor PRM, prin pactizarea sa cu mafia lui Traian Bãsescu si pentru declaratiile publice pe care le-a fãcut, în totalã contradictie cu deciziile si punctele de vedere ale partidului”, anunta Vadim Tudor în 2010. Tot atunci, Biroul Permanent al PRM a hotãrât în unanimitate excluderea din partid a lui Corneliu Bichinet, presedintele Filialei Judetene Vaslui (vicepresedinte CJ Vaslui), Dumitru Codreanu, presedintele Filialei Judetene Botosani, si Marian Fulga, presedintele Filialei Judetene Arges, pentru abateri repetate de la disciplina de partid. PRM anunta cã va solicita conducerii Consiliului Judetean Vaslui sã ia o decizie în legãturã cu retragerea sprijinului politic al lui Corneliu Bichinet, vicepresedinte CJ, urmând ca partidul sa facã o altã nominalizare pentru aceastã functie. Nu s-a întâmplat nimic, iar Bichinet nu si-a pierdut functia.
Profesorul Ofileanu: “Vin temporar la conducerea PRM”
Fost senator PRM de Vaslui, reputat cadru didactic în comuna Tãcuta si cunoscut profesor la nivel de judet, Vasile Ofileanu a acceptat sã preia frâiele organizatiei judetene. “Este greu, sunt la distantã de Vaslui si îmi vine greu, însã voi încerca sã repar ce s-a stricat. Vin temporar pe functia de presedinte, timp de câteva luni, în care voi vedea ce mãsuri de pot lua pentru revitalizarea partidului”, a spus, asearã, Ofileanu.

In octombrie a avut loc cea mai mare scumpire a apartamentelor din ultimii 4 ani. Vezi cu cat au crescut preturile

Barlad Online
     
Pe anumite segmente, locuinţele sunt mai scumpe acum decât în urmă cu 12 luni.
Luna octombrie a adus o creştere a preţurilor apartamentelor din aproape toate marile oraşe ale ţării. Astfel, valoarea Indicelui naţional www.caut-imobiliare.ro pentru luna trecută – 984 de euro pe metru pătrat util – este cu 2,2% mai mare decât cea înregistrată în septembrie. Aceasta este cea mai mare ajustare lunară înregistrată în ultimii patru ani, potrivit monitorizării realizate de www.caut-imobiliare.ro. “După trei luni consecutive de scădere, în care s-au înregistrat valori minime record ale preţurilor apartamentelor în mai multe din oraşele analizate, Indicele www.caut-imobiliare.ro calculat la nivel naţional raportează o valoare în creştere aproape liniară. Ba mai mult, trendul a fost suficient de puternic pentru ca în Braşov sau Cluj-Napoca, pe anumite categorii – vechi cu una şi două camere în Braşov, vechi şi noi în Cluj-Napoca -, preţurile apartamentelor să fie mai mari acum decât în urmă cu 12 luni. Pe de altă parte, la Timişoara, cu o valoare medie de 776 de euro pe metru pătrat util, asistăm din nou la atingerea unui prag minim al ultimilor ani în ceea ce priveşte preţurile cerute de proprietari”, subliniază Florin Ciobanu, directorul general al www.caut-imobiliare.ro. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul mediu cerut pentru apartamentele din România este cu 3,8% mai mic – aceasta fiind una din cele mai mici diferenţe calculate la un interval de 12 luni, de la începutul crizei încoace.

Apartamentele din Capitală, mai ieftine cu 4,2% decât în 2011 În Bucureşti, preţul mediu cerut pentru apartamentele noi şi vechi a crescut în luna octombrie până la 1.131 de euro pe metru pătrat util, valoare cu 0,4% mai ridicată decât cea din luna precedentă. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, Indicele www.caut-imobiliare.ro pentru Bucureşti arată o valoare mai mică cu 4,2%. Pe segmentul apartamentelor noi, Indicele www.caut-imobiliare.ro a ajuns la valoarea de 1.277 de euro pe metru pătrat util, în scădere cu 0,9% faţă de septembrie, dar în creştere cu 7,3% faţă de octombrie 2011. Locuinţele din blocurile vechi, pe de altă parte, s-au scumpit în ultima lună cu 0,4%. Cu o valoare medie de 1.054 de euro pe metru pătrat util, acestea sunt cu 4,3% mai ieftine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Braşovul este oraşul în care apartamentele s-au scumpit cel mai mult în ultima lună. Preţul mediu cerut pentru locuinţele noi şi vechi a atins în octombrie valoarea de 855 de euro pe metru pătrat util, cu 1,3% mai mult decât în septembrie şi cu 0,4% mai mult faţă de intervalul similar din 2011. Apartamentele noi braşovene s-au apreciat în ultimele treizeci şi una de zile până la o medie de 942 de euro pe metru pătrat util. Locuinţele vechi, pe de altă parte, au ajuns la o valoare medie de 841 de euro pe metru pătrat, în stagnare faţă de luna trecută şi în scădere cu 1,2% faţă de în urmă cu 12 luni.

Locuinţele vechi din Cluj, aproape la aceleaşi preţuri ca anul trecut Şi în Cluj-Napoca Indicele www.caut-imobiliare.ro a consemnat o creştere în ultima lună, dar ceva mai temperată, de 0,3%, până la o medie de 924 de euro pe metru pătrat. Valoarea actuală este practic similară cu cea înregistrată în urmă cu 12 luni. Apartamentele noi din oraşul de pe Someş s-au scumpit cu 2,9% în ultimele treizeci şi una de zile, până la 837 de euro pe metru pătrat util – nivel cu 1% mai ridicat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Apartamentele vechi din oraş au ajuns la valoarea de 974 de euro pe metru pătrat util în ultima lună, în scădere cu 1% faţă de septembrie şi cu 0,3% faţă de octombrie 2011.

În Constanţa, Indicele www.caut-imobiliare.ro a atins valoarea de 873 de euro pe metru pătrat util în octombrie, cu 0,1% mai mult decât în luna precedentă şi cu aproape 7% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. La apartamente noi a avut loc o scădere lunară de 0,6%, până la 890 de euro pe metru pătrat util. Această valoare este cu 4,3% mai mică decât cea consemnată în octombrie 2011. Locuinţele din blocurile vechi, pe de altă parte, s-au scumpit cu 0,2% în luna octombrie, până la 869 de euro pe metru pătrat util. Preţurile actuale sunt cu 7% mai mici decât în urmă cu 12 luni.

Timişoara, excepţia de la regula scăderilor Timişoara este singurul mare oraş din ţară unde preţurile apartamentelor au scăzut în octombrie. Aici, valoarea Indicelui www.caut-imobiliare.ro, de 776 de euro pe metru pătrat util, este cu 0,5% mai mică decât cea consemnată în septembrie. Totodată, aceasta este şi cea mai mică valoare înregistrată pe piaţa rezidenţială din Timişoara de la începutul crizei şi până în prezent. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, preţurile apartamentelor din Timişoara sunt mai mici cu 4%. În octombrie, preţul mediu solicitat pentru locuinţele noi din oraş a ajuns la 865 de euro pe metru pătrat util, cu peste 2% mai puţin decât în luna precedentă şi cu 1,6% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Apartamentele vechi au ajuns la o valoare de 763 de euro pe metru pătrat util, cu 0,3% mai puţin decât în septembrie şi cu 4,1% mai puţin decât în urmă cu 12 luni.

În Ploieşti, Indicele www.caut-imobiliare.ro indică, pentru luna octombrie, o valoare medie de 827 de euro pe metru pătrat util, în creştere cu 0,2% în ultima lună. Faţă de luna octombrie 2011, preţurile solicitate în prezent sunt mai mici cu 5,5%.

Doi strãini si Viorel!

Barlad Online


Candidatii pe Colegiul Zorleni
CINE CÂSTIGÃ LA ZORLENI?… În 2008, la alegerile parlamentare, pe Colegiul deputati Zorleni au candidat sapte politicieni, de la tot atâtea partide: PSD, PDL, PNL, PRM, PNG, PPPS si UDMR. Colegiul a fost câstigat atunci de Viorel Cãrare, din PDL, care a iesit pe locul 2. Acum, la aceste alegeri parlamentare, sunt ceva mai putini candidati care cer votul pentru a ajunge deputat în Colegiul Zorleni: Viorel Cãrare, acum la PP-DD, Ana Birchall (USL) si Sorin Moldovan (ARD). Într-un colegiu extrem de important în judet, unde sãrãcia este la ea acasã, unde investitiile au fost zero barat si nivelul de trai este pe mãsura investitiilor, au fost trimisi sã candideze doi necunoscuti, ambii parasutati de la centru: Ana Birchall, secretar executiv al PSD, care în viata ei n-a cãlcat prin zonã, si Sorin Moldovan, în vârstã de 26 de ani, din Oradea, care nici el n-a vãzut colegiul Zorleni în viata lui. Moldovan este vicepresedinte al organizatiei de tineret a PDL Vaslui, iar în urmã cu câtiva ani a condus si organizatia de studenti din partid. Mai mult, Moldovan ne-a precizat cã este nepotul lui Vasile Blaga, fost ministru în cabinetul Boc, ceea ce ne duce cu gândul cã micutul Moldovan a fost trimis probabil sã se antreneze în politicã, pentru cã sansele lui sunt undeva spre zona 4 – 5 la sutã din voturi. Singurul om de-al locului este deputatul Viorel Cãrare, cel care vine din partea PPDD, dupã o experientã nefericitã în PDL.
Colegiul Zorleni de deputati are 20 de comune, evident cea mai importantã fiind Zorleni, cu peste 11.000 de locuitori, si cu cei mai multi alegãtori. Din aceastã cauzã, aici se dau bãtãliile cele mai grele pentru a ajunge în Parlament ca deputat sau ca senator. Pe 9 decembrie, alegãtorii vor avea ocazia sã aleagã cine îi va reprezenta cel mai bine în Camera Deputatilor: Viorel Cãrare, actualul deputat al acestui Colegiu sau unul dintre cei doi necunoscuti total de electorat, impusi cu forta de la centru: Ana Birchall (USL) sau Sorin Moldovan (ARD). Toate cele trei candidaturi au povesti interesante, care meritã cunoscute de alegãtori.
Viorel Cãrare s-a “regãsit” la PPDD
În 2008, Viorel Cãrare a ajuns deputat al Colegiului Zorleni de pe pozitia a doua, din partea PDL. Acum, deputatul Viorel Cãrare candideazã pe acelasi colegiu, dar din partea PP-DD, deoarece a fost îndepãrtat de la candidaturã de colegii sãi din PDL, fiind incomod si spunând lucrurilor pe nume. „Când am intrat în politicã, nu am tinut cont de partidul la care sunt si am încercat ca deputat sã mã achit de promisiunile din campania electoralã. Am demonstrat cã sunt loial si nu mi-am lãsat partidul la greu. Sunt un om care are cuvânt si nu trãdez, dar le-am atras atentia liderilor din fosta mea formatiune politicã, de la centru si de la judet, cã lucrurile nu se îndreaptã într-o directie bunã. Se pare cã lucrul acesta nu le-a convenit, din cauzã cã ei nu suportã sã li se spunã când gresesc. La PP-DD m-am regãsit si aici cred cã mã pot împlini ca om politic. La un moment dat, dupã ce PDL m-a sanctionat ca sã se rãzbune cã de fiecare datã am spus lucrurilor pe nume, nu m-au mai lãsat sã candidez pe un colegiu în care la alegerile locale am iesit pe locul 2. Nu am mai vrut sã candidez, fiind scârbit de ceea ce se întâmplã în politicã, dar la PP-DD mi-am regãsit suflul, iar oamenii de aici sunt minunati, îti dau libertate si pot sã implementez proiectele cu care intru în campania electoralã. Am fost un om pentru popor si PDL-ul mi-a pus cãlus în gurã, acum la Partidul Poporului mi s-a dat libertate totalã si într-adevãr aici doar valoarea ta ca om politic conteazã”, mentioneazã deputatul Viorel Cãrare, cel care, conform tuturor calculelor fãcute si a multor simulãri de vot, ar putea sã iasã din nou deputat al Colegiului Zorleni.
Ana Birchall nu mai poate de dragul celor din colegiul Zorleni!
Dupã ce în 2008 a renuntat la o candidaturã la alegerile parlamentare în judetul Vaslui din cauza unui scandal mediatic, Ana Birchall, va candida pentru Camera Deputatilor în acest judet, în colegiul Zorleni, impusã de la centru. Numirea ei a provocat o adevãratã furtunã în USL din cauza faptului cã organizatia localã prin vot îl desemnase pe Cristian Lungu, primarul comunei Coroiesti, unul dintre cei mai longevivi primari ai judetului. Totul s-a dinamitat cãnd s-a aflat numele celui care va de la USL, în persoanei Anei Birchall. Aceasta a intrat în politicã si a avut o ascensiune rapidã ãn structura centralã a partidului, fiind o apropiatã a lui Mircea Geanã. La acea vreme, în presã a apãrut o înregistrare în care s-a crezut, la vremea respectivã, cã ar fi fost surprinsã în timpul unui act sexual, dar despre care Justitia a stabilit cã este falsã. În acelasi an, a dorit sã candideze la Parlament, pe Colegiul Murgeni, însã a renuntat în urma acestui scandal. În octombrie 2011, ea a fost numitã din nou secretar executiv al PSD, iar din iulie 2012 este consilier al premierului Victor Ponta, dupã ce acesta la „iertat” pe Geanã, oferindu-i un favor: un colegiu eligibil pentru Ana Birchall. Primarii USL au semnat chiar un protest fatã de candidatura acestea. Se tot zvoneste cã primarii liberali, opt la numãr nu vor ierta „trãdarea” PSD-ului, care l-a îndepãrtat pe senatorul Cristian David din judet si vor avea grijã ca Ana Birchall sã nu iasã deputat. De fapt, dacã Birchall nu închide colegiul, adicã nu obtine peste 50% din optiunile electoratului, va fi foarte greu sã obtinã un mandat de deputat chiar dacã va culege mai multe voturi decât Viorel Cãrare.
Sorin Moldovan
În vârstã de 26 de ani, din Oradea, Sorin Moldovan, candidatul ARD este vicepresedinte al organizatiei de tineret a PDL Vaslui, functie pe care a primit-o peste noapte, pentru ca aparent, sã aparã ca având o legãturã cu judetul. Noi pariem cã pânã a se stabili candidatura sa, acesta nici nu stia unde-i situat Vasluiul. Gratie „unchiului” Blaga, presedintele PDL-ului si fost ministru în guvernul Boc, acesta a detinut functia de subsecretar de stat, vicepresedinte al Autoritãtii Nationale pentru Sport si Tineret, iar pe linei de partid a fost presedintele organizatiei de stundenti. Împreunã cu Ana Birchall, Cristian Boureanu si Rãzvan Murgeanu, Sorin Moldovan intrã în galeria politicienilor impusi de la centru, dar în cazul sãu lucrurile sunt mai grave, deoarece acesta îl înlocuieste pe Viorel Cãrare, deputatul PDL ales pe colegiu Zorleni si care a stat pe baricadele partidului pânã la sfârsit. Este dacã vreti modul în care PDL îi rãsplãteste pe cei care au avut rezultate bune pe plan politic, dar care au avut curaj sã semnaleze unele derapaje ale partidului. Surse din PDL Bârlad ne-au precizat cã nimeni nu stie nimic despre acest tânãr politician si sunt convinsi cã a fost trimis sã candideze doar asa, pentru „încãlzire”, sansele lui de a fi ales ca si deputat fiind minime. Nici cei trei primari PDL din colegiu (Ibãnesti, Grivita si Gherghehesti) nu sunt încântati de candidatii alesi de partid, ei rãmânând fideli lui Viorel Cãrare.
Birchall, mare „câstig” pentru judetul Vaslui!
Din cele trei nume de candidati – trebuie spus cã vor mai intra în luptã pe Colegiul Zorleni si candidatii Partidului Popular Agrar, dar si cei ai UDMR – cea mai mediatizatã persoanã este, incontestabil, cea a Anei Birchall. Victor Ponta s-a gândit cum s-o „aranjeze” cumva pe Birchall pentru Parlament si l-a obligat pe liderul PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, s-o punã pe o pozitie eligibilã, desi persoana în cauzã nu este deloc agreatã în judet. Nici nu este de mirare, câtã vreme pânã la izbucnirea scandalului din 2008 putini auziserã de pesedistã, iar cei care o cunoscuserã o stiau ca pusã pe scandaluri, mereu dispusã sã dea pe cineva în judecatã pentru calomnie. „Dumneavoastrã aveti idee câte am fãcut eu pentru România? De unde stiti cã nu voi face ceva pentru judetul Vaslui? Dar politicienii de la dvs. din judet au fãcut mai multe în 20 de ani?”, a izbucnit Birchall în urmã cu ceva timp, contactatã de reporterii VRN.

Braconaj la Al. Vlahutã?

Barlad Online

SESIZARE Prin intermediul unei scrisori anonime trimise la redactie, “locuitori din Al. Vlahutã” reclamã faptul cã paznicul de vânãtoare al fondului de pe teritoriul comunei, Vasile Geantã, împreunã cu mai multi acoliti, braconeazã searã de searã la far, decimând astfel vânatul din zonã. Conducerea AJVPS Vaslui nu infirmã aceste acuzatii, declarând însã cã, prin mãsurile luate împreunã cu lucrãtorii de politie, au reusit sã reducã mult acest fenomen.
ANONIMÃ “Prin prezenta vã rugãm sã luati mãsuri foarte urgente cât mai existã ceva fond cinegetic în perimetrul <<Al. Vlahutã>> zona pe care paznicul de vânãtoare d-l Geantã Vasile searã de searã braconeazã în complicitate cu diferite <<personalitãti>> care exterminã vânatul în teritoriul lui, în detrimentul celorlalti posesori de permise de vânãtoare. În fiecare noapte, d-l Geantã Vasile pleacã la orele 22 cu diverse masini pe dealuri si vâneazã capre, mistreti si iepuri fãrã a avea autorizatie de <<vânat la far pe timp de noapte>> si implicit fãrã sã-si ia mãsuri cã noaptea se mai si arã iar un glont rãtãcit poate fi fatal. Nu mai sunt cãprioare. Nu mai sunt mistreti. Nu mai sunt iepuri. (…) Fondul de vânãtoare <<Al. Vlahutã>> zonã pãstoritã si pãzitã de d-l Geantã Vasile este decimat sistematic pe timp de noapte ajutat fiind si de d-l Gabi Pascanu, seful si protectorul acestuia, acesta din urmã fiind un alt hot care vinde porci si capre cu ajutorul celorlalti paznici de vânãtoare si paradoxal ajutat de un om al legii. (…) De când are aceastã functie supremã d-l Geantã Vasile s-a îmbogãtit, vânzând porci si cãprioare la diferite restaurante si oferind plocoane la acolitii sãi pentru protectie. (…) În concluzie, pentru conservarea si pãstrarea acestui fond de vânãtoare sperãm din tot sufletul sã se întreprindã ceva, luându-se cele mai rapide si stricte mãsuri de observare si monitorizare a acestui fond de vânãtoare pãzit de d-l Geantã Vasile”, este scrisoarea anonimã primitã la redactie, scrisoare semnatã “Locuitori din Al. Vlahutã”, ortografia de mai sus apartinând “semnatarilor” scrisorii anonime.
Dacã sesizarea este adevãratã, se vor lua mãsuri
“În ultima perioadã au fost luate mãsuri de stopare a braconajului, mãsuri întreprinse împreunã cu lucrãtori de politie. S-au fãcut mai multe controale inopinante, în mod special pe timp de noapte, si, datoritã acestui lucru, pot spune cã am redus acest fenomen. Nu spun cã nu este posibil sã mai existe cazuri, dar transmit pe aceastã cale celor care braconeazã, în special noaptea, la lumina farurilor, cã o fac pe riscul lor, iar noi, conducerea asociatiei, cât si organele de politie, nu vom ezita sã-i sanctionãm conform normelor legale”, a declarat Ovidiu Cadãr, presedintele Asociatiei Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi Vaslui. Acesta nu a exclus nici ipoteza ca unii vânãtori nemultumiti cã nu au primit autorizatii de vânãtoare, din diverse motive, dar în special pentru cã nu si-au achitat cotizatiile cãtre AJVPS, sã facã astfel de anonime, drept rãzbunare. Nu trebuie uitat nici cazul fostului comisar de politie Marinicã Zãrnescu, care în prezent este judecat penal pentru braconaj, pentru cã a împuscat fãrã autorizatie o ciutã. Complicele acestuia, Ciprian Pãduraru, a fost deja condamnat la opt luni de închisoare cu suspendare, în timp ce, în cazul lui Zãrnescu, sentinta va fi anuntatã chiar la sfârsitul acestei sãptãmâni.

Florin Ciurariu, la Rebricea: “Sunt un om de-al locului, m-am format si pregãtit în judetul Vaslui”

Barlad Online

PROMISIUNI… Rebricea este o comunã la granita cu judetul Iasi, cu sate rãsfirate pe toate dealurile din jur si oameni muncitori. O localitate care are nevoie de sprijinul unor parlamentari, desi primarul de aici, Valericã Radu, a muncit si trage ca proiectele cu fonduri europene sã fie accesate în permanentã. Tocmai de aceea, ieri, sute de locuitori din satele Rebricei s-au plâns la candidatul pentru Camera Deputatilor din partea USL, Florin Ciurariu, si la senatorul Doina Silistru, cerând ajutor la Guvern pentru proiectele de infrastructurã din zonã. “Nu am fost la Putere pânã acum, am fost patru ani în Opozitie”, a spus senatorul Doina Silistru. “Eu nu vin sã vã spun cã vã fac drumuri sau scoli, spun cã voi merge alãturi de primarul dvs. oriunde va avea nevoie la Guvern si, împreunã, vom deschide usile celor de la putere”, a promis Florin Ciurariu, cel care are toate sansele sã ajungã noul deputat al colegiului Negresti.
Primarul comunei, Valericã Radu, spune cã s-au fãcut multe lucruri bune în localitate în ultimii ani, dupã ce conducerea primãriei a accesat fonduri europene. În fata locuitorilor care l-au votat din nou în iunie a.c., primarul de la Rebricea a explicat de ce sustine candidatii USL. “Suntem în campanie electoralã. Doamna senator Silistru si domnul Florin Ciurariu ne solicitã sprijinul pentru a intra în Parlament pe listele USL. Noi ne angajãm, în acest moment de campanie, cã îi vom sprijini în acest demers al domniilor lor si le dãm tot sprijinul printr-o mobilizare generalã la vot. Sperãm cã ne vom mobiliza cu mult mai bine decât am fãcut-o la locale si vom aduce lumea la vot, sã obtinem un procent de 70-75% în favoarea USL, pentru cã restul îi va lua candidatul de la PPDD, care este de la noi din comunã, pentru Senat. Dacã acest candidat va obtine rezultatul de la locale nu vom avea probleme cu PPDD”, a spus, ironic, primarul Radu. Acesta le-a reamintit oamenilor cã nu este rolul parlamentarului sã le facã santuri, drumuri sau scoli. “Noi vrem ca aceia pe care-i vom vota, candidatii USL, sã facã legi bune si în folosul oamenilor, acesta este mesajul pe care-l transmitem de aici, de la Rebricea. Vreau ca atunci când voi fi nevoit sã deschid niste usi la Bucuresti sã fiu ajutat de parlamentarii din Colegiul nostru, pe care-i voi sprijini din toate puterile, sã mã însoteascã si sã facã lobby pentru proiectele noastre”, a spus Valericã Radu. Principala durere a celor din Rebricea este faptul cã un proiect de proportii, care înseamnã investitii de 65 miliarde lei vechi, stã de ani de zile nefinantat, desi sunt toate aprobãrile si chiar licitatiile de executie câstigate. Ar mai fi nevoie si de un ajutor din partea viitorului deputat si a viitorului senator pentru ca Rebricea sã beneficieze de gaz metan, în conditiile în care “conducta spre Iasi va trece prin curtea noastrã”.
Florin Ciurariu anuntã cã va merge alãturi de primarul Radu, la Bucuresti
Senatorul Doina Silistru, care face echipã cu Florin Ciurariu pe Colegiul de deputati de la Negresti, a explicat sãtenilor din Rebricea de ce nu a putut ajuta mai mult aceastã comunã cu 3.500 de suflete. “Am fost parlamentar de Opozitie si a fost foarte greu sã gãsesc întelegere la guvernanti pentru proiectele comunelor noastre, din judetul Vaslui. Dacã ne veti vota si veti fi de partea USL, dupã 9 decembrie vom avea un guvern care o sã vã poatã sprijini în proiectele de infrastructurã si tot ceea ce tine de viata dvs. de zi cu zi”, a explicat senatorul, care a mai completat: “Eu mi-am fãcut treaba, dar acum este momentul sã ne votati, pentru ca odatã ajunsi la guvernare sã facem lucruri bune pentru tarã. USL vrea dezvoltarea agriculturii, voi fi alãturi de proiectele dlui primar Radu si alãturi de colegul meu, viitorul deputat Florin Ciurariu”. La rândul sãu, candidatul la Camera Deputatilor a explicat ce vrea sã facã în primul sãu mandat ca parlamentar. “Vom fi împreunã o perioadã foarte lungã. În multe locuri am primit reprosul cã “uite vine acum în campanie, îl votãm si nu stiu dacã o sã te mai vedem dupã aceea”. Sunt un om de-al locului, o persoanã activã, care provin din Chitoc si care m-am format în judetul Vaslui. Ca fost inspector scolar general, sunt mândru de scoala de la Draxeni, una din cele mai frumoase din judet si care sper cã va rãmâne în continuare un etalon al învãtãmântului. Comuna Rebricea nu este o comunã usoarã, are multe sate si este greu de administrat. Principiul meu ca parlamentar va fi sã sustin proiectele primarului Radu Valericã, proiecte bine gândite, în folosul cetãtenilor. Toate acestea se vor întâmpla datoritã efortului nostru, a celor din USL”, a explicat Ciurariu.
Obiectivele viitorului deputat de Negresti
Florin Ciurariu a promis cetãtenilor din Rebricea cã se va zbate pentru redeschiderea spitalului din Negresti, unitate care a jucat un rol important în asigurarea serviciilor medicale din zonã. “Este un impediment, este un proces pe rol si când se va termina ne vom zbate sã-l redeschidem, pentru a ajuta oamenii bolnavi din Rebricea si din aceste zone. Cred cã va fi redeschis cel putin ca o sectie exterioarã a Spitalului Judetean de Urgentã, în prima fazã”, a explicat Ciurariu. Ar mai fi multe nevoi în Rebricea, asa cum au aflat cei doi candidati. Un consilier PSD a spus cã are copii care trec prin apa unui pârâu, dupã ce inundatiile i-au distrus podetul, în timp ce alti cetãteni au cerut mãcar un microbuz scolar la primãrie, cu care sã fie transportati sutele de copii din localitate. “Am discutat cu doamna ministru Andronescu si mi-a spus cã anul acesta nu se vor mai cumpãra alte microbuze. Se încearcã o variantã cu ministerul de Finante, pentru ca anul viitor sã se cumpere microbuze în leasing”, a explicat senatorul Silistru.
Ciurariu si Silistru au tãiat panglica la Draxeni
Tot ieri, în satul Draxeni, candidatii USL au participat la deschiderea unui centru de tip after-school, de care vor beneficia în jur de 200 de copii din trei sate. Dupã ce terminã cursurile, cei mai talentati copii vin la acest club al copiilor, cum a mai fost denumit, unde învatã, cântã, danseazã, se joacã pe calculator, totul sub supravegherea profesorilor. Proiectul a fost realizat de primãrie, în colaborare cu World Vision România si a costat, numai pentru dotare, peste 16.000 de dolari. “Am gãsit aici un urias talent, copii foarte buni si mândri de ceea ce fac. Este primul proiect de acest gen care se finalizeazã în judetul Vaslui, ceea ce nu poate decât sã ne bucure”, a spus Magda Cãmãnaru, reprezentantul World Vision România. “Vã felicit domnule primar pentru acest proiect finalizat astãzi, ca fost inspector scolar general stiu cât de greu este sã faci astfel de investitii. Multumirile mele sunt si pentru World Vision România, care a simtit potentialul copiilor din Draxeni, cred cã este un simbol pentru toti copiii din mediul rural vasluian”, a spus Florin Ciurariu.