Barlad Online
Fiecare partid propune câte un singur candidat în fiecare colegiu, iar alegãtorul voteazã unul dintre acesti candidati, nu o listã a unui partid în bloc. În colegiile în care un candidat a obtinut mai mult de 50% plus unu din numãrul de voturi se aplicã regula “câstigãtorul ia totul”. Acesti candidati vor fi siguri de accederea în Parlament. Restul colegiilor, în care nimeni nu a trecut de pragul de 50%, vor intra întrun proces de redistribuire a voturilor, guvernat de regula pãstrãrii propor- tionalitãtii, ce se va desfãsura în douã etape. Prima etapã de redistribuire are la loc la nivel judetean. Sã presupunem cã un judet are 10 colegii de deputati, din care douã au fost adjudecate cu peste 50%. Cei doi câstigãtori primesc mandatele, celelalte opt se redistribuie în functie de procentul obtinut de fiecare partid în respectivul judet (inclusiv voturile obtinute în cele douã colegii deja adjudecate), conform principiului proportionalitãtii, prin regula de trei simplã. Astfel, dacã USL are 55% din voturi va fi îndreptãtitã la 4,4 mandate, PDL la 25% la 2 mandate, iar PP-DD, cu 20%, la 1,6 mandate. La nivel judetean, se retine doar partea întreagã a fiecãrui numãr, numit coeficient electoral, astfel încât USL va primi patru mandate din cele opt aflate în joc, PDL douã, iar PP-DD unul singur. Mai rãmâne un singur mandat în joc, iar acesta va fi acordat în urma redistribuirii nationale, care va tine seama partea de dupã virgulã coeficientilor electorali. Introducerea coeficientului electoral face ca în Parlament sã intre oameni care au obtinut locurile doi sau trei, deoarece existã teoretic posibilitatea ca împãrtirea pe baza coeficientilor sã nu tinã seama de cine au fost aceia care au obtinut cele mai multe voturi într-un colegiu sau altul. La desemnarea câstigãtorilor din cadrul aceleiasi partid nu se iau în calcul procentajele care au fost obtinute, ci numãrul de voturi. Anomalia apare ca urmare a faptului cã unele colegii sunt mai mari decât altele, cei care candideazã în colegii cu o populatie mai mare fiind avantajati. De exemplu, un candidat care a obtinut 10.000 de voturi reprezentând 40% din numãrul de voturi exprimate în acel colegiu va pierde mandatul în fata altui candidat care a obtinut 11.000 de voturi într-un colegiu mult mai mare, dar care reprezintã doar 32%. Pe lângã variabilitatea numãrului de parlamentari, o altã caracteristicã unicã este posibilitatea ca cei care câstigã cele mai multe voturi într-un colegiu sã piardã mandatul în defavoarea celor de pe locurile doi sau trei. O altã particularitate româneascã a alegerilor parlamentare este pragul electoral dublu pentru ca un partid sã acceadã în Parlament: fie obtine minim 5% din voturile valabil exprimate la nivel national, fie obtine minim trei mandate de senator si sase de deputat.
Fiecare partid propune câte un singur candidat în fiecare colegiu, iar alegãtorul voteazã unul dintre acesti candidati, nu o listã a unui partid în bloc. În colegiile în care un candidat a obtinut mai mult de 50% plus unu din numãrul de voturi se aplicã regula “câstigãtorul ia totul”. Acesti candidati vor fi siguri de accederea în Parlament. Restul colegiilor, în care nimeni nu a trecut de pragul de 50%, vor intra întrun proces de redistribuire a voturilor, guvernat de regula pãstrãrii propor- tionalitãtii, ce se va desfãsura în douã etape. Prima etapã de redistribuire are la loc la nivel judetean. Sã presupunem cã un judet are 10 colegii de deputati, din care douã au fost adjudecate cu peste 50%. Cei doi câstigãtori primesc mandatele, celelalte opt se redistribuie în functie de procentul obtinut de fiecare partid în respectivul judet (inclusiv voturile obtinute în cele douã colegii deja adjudecate), conform principiului proportionalitãtii, prin regula de trei simplã. Astfel, dacã USL are 55% din voturi va fi îndreptãtitã la 4,4 mandate, PDL la 25% la 2 mandate, iar PP-DD, cu 20%, la 1,6 mandate. La nivel judetean, se retine doar partea întreagã a fiecãrui numãr, numit coeficient electoral, astfel încât USL va primi patru mandate din cele opt aflate în joc, PDL douã, iar PP-DD unul singur. Mai rãmâne un singur mandat în joc, iar acesta va fi acordat în urma redistribuirii nationale, care va tine seama partea de dupã virgulã coeficientilor electorali. Introducerea coeficientului electoral face ca în Parlament sã intre oameni care au obtinut locurile doi sau trei, deoarece existã teoretic posibilitatea ca împãrtirea pe baza coeficientilor sã nu tinã seama de cine au fost aceia care au obtinut cele mai multe voturi într-un colegiu sau altul. La desemnarea câstigãtorilor din cadrul aceleiasi partid nu se iau în calcul procentajele care au fost obtinute, ci numãrul de voturi. Anomalia apare ca urmare a faptului cã unele colegii sunt mai mari decât altele, cei care candideazã în colegii cu o populatie mai mare fiind avantajati. De exemplu, un candidat care a obtinut 10.000 de voturi reprezentând 40% din numãrul de voturi exprimate în acel colegiu va pierde mandatul în fata altui candidat care a obtinut 11.000 de voturi într-un colegiu mult mai mare, dar care reprezintã doar 32%. Pe lângã variabilitatea numãrului de parlamentari, o altã caracteristicã unicã este posibilitatea ca cei care câstigã cele mai multe voturi într-un colegiu sã piardã mandatul în defavoarea celor de pe locurile doi sau trei. O altã particularitate româneascã a alegerilor parlamentare este pragul electoral dublu pentru ca un partid sã acceadã în Parlament: fie obtine minim 5% din voturile valabil exprimate la nivel national, fie obtine minim trei mandate de senator si sase de deputat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu