Barlad Online
SEMNIFICATIA
NUMELUI… Sfântul Apostol Andrei este sãrbãtorit pe data de 30
noiembrie. S-a nãscut în Betsaida Galileia, localitate situatã pe tãrmul
Lacului Ghenizaret, în nordul Tãrii Sfinte. Din Biblie aflãm cã era
fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alãturi de tatãl lor.
Având în vedere cã Andrei era evreu, nu stim cu certitudine dacã numele
Andrei era numele sãu real (acesta fiind de origine greceascã). Potrivit
cercetãtorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, încã
din perioada sec. II-III d.Hr. Pentru români, numele apostolului Andrei
este legat de lupi. Se sustine cã acest nume – Apostolul Lupilor –
derivã din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar si de la
simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei.
Legendele spun cã acest animal a fost alãturi de daci la cãderea
Sarmizegetusei si cã cel care era capetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe
Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Pestera care i s-a oferit ca
adãpost. În noaptea premergãtoare sãrbãtorii Sfîntului Andrei (29/30
noiembrie), în special la sate, se practicã încã ritualuri ciudate, din
credinta cã astfel se pot gãsi mai usor protectia de toate relele,
bunãstarea si chiar dragostea.
Vrãji de dragoste
Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pildã, prin ascunderea sub pernã a unui fir de busuioc sfintit, se crede cã se obtine în vis imaginea “ursitului”. Pentru “atragerea” acestuia este mult folositã si metoda “fãcutului cu ulcica”. La miezul noptii, singurã la gura sobei, tânãra întoarce cu gura în jos o ulcicã nouã de lut, iar pe dosul vasului lasã sã pâlpâie trei cãrbuni. În timp ce roteste ulcica usor, rosteste o incantatie menitã a suscita o atractie irezistibilã pentru cel iubit. O altã metodã folositã pentru cunoasterea viitorului constã în a privi, la miezul noptii, între douã lumânãri aprinse, într-un pahar cu apã neînceputã, asezat pe cenusã. În centrul paharului este lãsatã sã cadã o verighetã care a fost deja sfintitã de preot prin cununie religioasã si se crede cã în verighetã apare chipul ursitului, dacã este privitã intens câteva minute. Unele tinere mai încearcã sã îsi vadã viitorul sot la miez de noapte. Asezate complet dezbrãcate între douã oglinzi, în camera întunecoasã, cu câte o lumânare în fiecare mânã, încearcã sã priveascã în oglinda din fatã pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, si unele persoane chiar au avut aceastã iluzie, cã prin fata ochilor încep sã se perinde scene de viatã, cã tânãra îsi vede viitorul sot sau, în unele cazuri, cã i se dezvãluie scene din viitor.
Mistere lãmurite
Oricât de periculoase li se par unora spiritele care, zice-se, bântuie în aceastã noapte, mesterele în ale magiei spun cã tocmai mesagerii întunericului pot fi pusi la treabã pentru a dezlega secretele. Existã credinta cã în asemenea noapte magicã se pot afla autorii unor crime sau furturi ori unde se aflã persoane ori bunuri dispãrute fãrã urmã sau de unde a pornit o nenorocire abãtutã asupra unei case. Toatã magia se desfãsoarã în cimitir, în miez de noapte, asa cã putini au nervii suficient de tari pentru a experimenta asa ceva. Ingredientele sunt lumânãri, apã sfintitã, un vas nou cu gura largã si câteva monede de argint, care sunt asezate deasupra unui mormânt vechi si pãrãsit. Practicantul ritualului trebuie sã fi postit trei zile si se crede cã, în lumina lumânãrilor, dupã ce a rostit anumite rugãciuni, poate vedea în apa turnatã în vas filmul evenimentelor enigmatice pe care le dorea dezvãluite.
Obiceiuri pentru protectie
Prin unele sate din Bucovina existã si acum credinta cã în aceastã noapte bântuie strigoii si lupii sunt mai fiorosi ca oricând. Despre lupi se crede cã pot, în aceastã noapte, sã vorbeascã si sã-si miste gâturile întepenite. Despre cei ce vor sã audã vorbele lor se spune cã aflã taine teribile, dar cã vor muri repede, iar omul sau animalul atacat de lup în noaptea cu pricina se va transforma în vârcolac. Pentru ca spiritele rele sã nu se cuibãreascã în case, femeile întorc seara toate oalele si cãnile cu gura în jos. Scot din sobã cenusa caldã de peste zi, pentru ca spiritele nelinistite sã nu-si gãseascã adãpost la cãldurã. Alteori, împrãstie resturi de pîine prin curte, pentru ca spiritele flãmînde sã nu caute prin cãmãri de-ale gurii. Împotriva vîrcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agãtate la intrare si lasã aprinsã candela de lîngã icoane. Pentru protectia vitelor, cu o searã înainte li se amestecã animalelor în hranã busuioc sfintit sau li se toarnã cîteva picãturi de agheasmã în apã. Dupã miezul noptii sau în dimineata de Sf. Andrei, exista în trecut obiceiul “descântecului sãrii”. Un drob de sare, descântat si îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primãvarã, de Sf. Gheorghe, când sarea era amestecatã în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli si de vrãjile pentru “luarea laptelui”.
Prognoza meteo popularã
Tot în noaptea de Sf. Andrei sunt practicate si predictii meteorologice populare pentru anul urmãtor. De obicei, în podul casei sunt urcate 12 cepe sãnãtoase, la fel de mari, care sunt lãsate acolo pînã în seara de Crãciun, când se aflã rezultatul. Fiecãrei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indicã luni ploioase sau cu grindinã, iar cele care au încoltit – luni favorabile recoltei. O predictie asemãnãtoare, legatã de soarta recoltei, se realizeazã cu ajutorul unor boabe de grîu. Pentru fiecare tip de culturã pe care intentioneazã sã o semene în grãdinã, gospodina casei “boteazã” câte un bob si îl pune la încoltit în bucãtãrie. Peste 7 zile, boabele sunt analizate: cele care au încoltit aratã soarta favorabilã a culturii, iar celelalte, pagubã. Dacã în noaptea de Sf. Andrei este senin si cald, se crede cã iarna nu va fi geroasã. Dacã este frig si ninsoare, se crede cã acestea sunt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnã grea.
SEMNIFICATIA
NUMELUI… Sfântul Apostol Andrei este sãrbãtorit pe data de 30
noiembrie. S-a nãscut în Betsaida Galileia, localitate situatã pe tãrmul
Lacului Ghenizaret, în nordul Tãrii Sfinte. Din Biblie aflãm cã era
fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alãturi de tatãl lor.
Având în vedere cã Andrei era evreu, nu stim cu certitudine dacã numele
Andrei era numele sãu real (acesta fiind de origine greceascã). Potrivit
cercetãtorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, încã
din perioada sec. II-III d.Hr. Pentru români, numele apostolului Andrei
este legat de lupi. Se sustine cã acest nume – Apostolul Lupilor –
derivã din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar si de la
simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei.
Legendele spun cã acest animal a fost alãturi de daci la cãderea
Sarmizegetusei si cã cel care era capetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe
Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Pestera care i s-a oferit ca
adãpost. În noaptea premergãtoare sãrbãtorii Sfîntului Andrei (29/30
noiembrie), în special la sate, se practicã încã ritualuri ciudate, din
credinta cã astfel se pot gãsi mai usor protectia de toate relele,
bunãstarea si chiar dragostea.Vrãji de dragoste
Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. De pildã, prin ascunderea sub pernã a unui fir de busuioc sfintit, se crede cã se obtine în vis imaginea “ursitului”. Pentru “atragerea” acestuia este mult folositã si metoda “fãcutului cu ulcica”. La miezul noptii, singurã la gura sobei, tânãra întoarce cu gura în jos o ulcicã nouã de lut, iar pe dosul vasului lasã sã pâlpâie trei cãrbuni. În timp ce roteste ulcica usor, rosteste o incantatie menitã a suscita o atractie irezistibilã pentru cel iubit. O altã metodã folositã pentru cunoasterea viitorului constã în a privi, la miezul noptii, între douã lumânãri aprinse, într-un pahar cu apã neînceputã, asezat pe cenusã. În centrul paharului este lãsatã sã cadã o verighetã care a fost deja sfintitã de preot prin cununie religioasã si se crede cã în verighetã apare chipul ursitului, dacã este privitã intens câteva minute. Unele tinere mai încearcã sã îsi vadã viitorul sot la miez de noapte. Asezate complet dezbrãcate între douã oglinzi, în camera întunecoasã, cu câte o lumânare în fiecare mânã, încearcã sã priveascã în oglinda din fatã pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, si unele persoane chiar au avut aceastã iluzie, cã prin fata ochilor încep sã se perinde scene de viatã, cã tânãra îsi vede viitorul sot sau, în unele cazuri, cã i se dezvãluie scene din viitor.
Mistere lãmurite
Oricât de periculoase li se par unora spiritele care, zice-se, bântuie în aceastã noapte, mesterele în ale magiei spun cã tocmai mesagerii întunericului pot fi pusi la treabã pentru a dezlega secretele. Existã credinta cã în asemenea noapte magicã se pot afla autorii unor crime sau furturi ori unde se aflã persoane ori bunuri dispãrute fãrã urmã sau de unde a pornit o nenorocire abãtutã asupra unei case. Toatã magia se desfãsoarã în cimitir, în miez de noapte, asa cã putini au nervii suficient de tari pentru a experimenta asa ceva. Ingredientele sunt lumânãri, apã sfintitã, un vas nou cu gura largã si câteva monede de argint, care sunt asezate deasupra unui mormânt vechi si pãrãsit. Practicantul ritualului trebuie sã fi postit trei zile si se crede cã, în lumina lumânãrilor, dupã ce a rostit anumite rugãciuni, poate vedea în apa turnatã în vas filmul evenimentelor enigmatice pe care le dorea dezvãluite.
Obiceiuri pentru protectie
Prin unele sate din Bucovina existã si acum credinta cã în aceastã noapte bântuie strigoii si lupii sunt mai fiorosi ca oricând. Despre lupi se crede cã pot, în aceastã noapte, sã vorbeascã si sã-si miste gâturile întepenite. Despre cei ce vor sã audã vorbele lor se spune cã aflã taine teribile, dar cã vor muri repede, iar omul sau animalul atacat de lup în noaptea cu pricina se va transforma în vârcolac. Pentru ca spiritele rele sã nu se cuibãreascã în case, femeile întorc seara toate oalele si cãnile cu gura în jos. Scot din sobã cenusa caldã de peste zi, pentru ca spiritele nelinistite sã nu-si gãseascã adãpost la cãldurã. Alteori, împrãstie resturi de pîine prin curte, pentru ca spiritele flãmînde sã nu caute prin cãmãri de-ale gurii. Împotriva vîrcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agãtate la intrare si lasã aprinsã candela de lîngã icoane. Pentru protectia vitelor, cu o searã înainte li se amestecã animalelor în hranã busuioc sfintit sau li se toarnã cîteva picãturi de agheasmã în apã. Dupã miezul noptii sau în dimineata de Sf. Andrei, exista în trecut obiceiul “descântecului sãrii”. Un drob de sare, descântat si îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primãvarã, de Sf. Gheorghe, când sarea era amestecatã în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli si de vrãjile pentru “luarea laptelui”.
Prognoza meteo popularã
Tot în noaptea de Sf. Andrei sunt practicate si predictii meteorologice populare pentru anul urmãtor. De obicei, în podul casei sunt urcate 12 cepe sãnãtoase, la fel de mari, care sunt lãsate acolo pînã în seara de Crãciun, când se aflã rezultatul. Fiecãrei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indicã luni ploioase sau cu grindinã, iar cele care au încoltit – luni favorabile recoltei. O predictie asemãnãtoare, legatã de soarta recoltei, se realizeazã cu ajutorul unor boabe de grîu. Pentru fiecare tip de culturã pe care intentioneazã sã o semene în grãdinã, gospodina casei “boteazã” câte un bob si îl pune la încoltit în bucãtãrie. Peste 7 zile, boabele sunt analizate: cele care au încoltit aratã soarta favorabilã a culturii, iar celelalte, pagubã. Dacã în noaptea de Sf. Andrei este senin si cald, se crede cã iarna nu va fi geroasã. Dacã este frig si ninsoare, se crede cã acestea sunt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnã grea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu