Barlad Online
Locuitorii judetulului Vaslui sunt cei mai mari dusmani al râului Bârlad, principala apã curgãtoare care tranziteazã judetul. Situatia este cu atât mai gravã cu cât în Valea Enei, punctul în care izvorãste râul, Bârladul are o apã extrem de curatã. Din nefericire, aproape imediat, intrã în judetul Vaslui, unde începe mãcelul! De-a lungul traseului pe care îl strãbate prin judetul nostru, apa suferã o transformare dramaticã, fiind saturatã de nitrati, fosfati si amoniu. Pentru bazinul hidrografic al râului, principala bombã ecologicã este orasul Negresti, apele uzate ale întregii comunitãti fiind deversate direct în apa râului. De la Negresti si pânã în municipiul Bârlad, cu “haltã” în municipiul Vaslui, râul este agresat cu tot felul de reziduuri chimice, animale si umane. Abia în localitatea Umbrãresti, unde Bârladul se varsã în Siret, calitatea apei este mai bunã, asta pentru cã mare parte din reziduurile acumulate intrã în pãmânt. Evident, râul Bârlad nu este singura apã curgãtoare care suportã acest tratament, majoritatea afluentilor lui având aceeasi soartã.
Bazinul hidrografic Bârlad este o adevãratã bombã cu ceas. Ieri, cu ocazia lansãrii proiectului Cleanwater “Sistem integrat pentru protectia resurselor de apã amenintate de poluare cu compusi ai azotului”, au fost fãcute publice rezultatele referitoare la calitatea apei din judet. Parteneri ai evenimentului au fost Administratia Bazinalã de Ape Prut- Bârlad, Administratia Nationalã de Meteorologie si Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului. Pe segmentul ape de suprafatã, situatia râului Bârlad, cu afluentii sãi, precum si a lacurilor de acumulare este alarmantã. Din probele de apã prelevate din zona Crasna, s-a descoperit cã o depãsire a cotelor admise la nitrati si fosfati. De asemenea, tot în zona Crasna, în anumite perioade de timp, amoniu a depãsit valorile limitã admise. Si în zona orasului Negresti sursele de apã din cadrul bazinului hidrografic Bârlad sunt poluate la cote maxime cu amoniu si nitrati, fenomen care a fost depistat si în dreptul localitãtii Crivesti. Conform datelor aceluiasi studiu, pe segmentul râului Bârlad cuprins între Negresti si Bârlad, concentratiile de amoniu si nitrati sunt într-o continuã crestere. Însã, în dreptul localitãtii Umbrãresti, la granita cu judetul Galati, acolo unde râul Bârlad se varsã în râul Siret, calitatea apei este mult mai bunã. Concluzia specialistilor este una singurã: apele râului Bârlad, care în final ajung în Dunãre, nu polueazã fluviul, însã, la scarã localã, mai precis pe teritoriul judetului Vaslui, se poate vorbi despre o poluare masivã a bazinului hidrografic Bârlad. Si în zona municipiului Vaslui, pe râul Vasluiet, specialistii hidrologi au descoperit o crestere a concentratiei de amoniu.
Apele subterane, la fel de poluate
Dacã apele de suprafatã sunt poluate masiv cu tot felul de toxine, nici apele subterane ale judetului Vaslui nu sunt mai curate. La forajul de la Moara Greci, pentru ultimii ani, a fost depistatã o crestere semnificativã a concentratiei de amoniu. Si la forajul din zona Podul Turcului, începând cu anul 2003, concentratia de nitrati din apele subterane este în crestere. Si în forajele de mare adâncime din localitãtile Dragalina si Dorãsti, specialistii Apelor Române au constatat o crestere a concentra- tiei de nitrati, peste valorile maxime admise. “În cazul apelor subterane, sursa de contaminare recentã cu nitrati provine de la aglomerãrile umane, unde nu functioneazã statii de epurare a apelor. Practic, în punctele verificate în cadrul proiectului, cele mai multe localitãti nu au statii de epurare. Poluarea cu amoniu provine din sectorul zootehnic, prin depozitarea necorespunzãtoare a gunoiului animalelor, iar poluarea cu azot are drept cauzã fertilizãrile cu azot care se opereazã în sectorul agricol. La apele de suprafatã, concentrat iile cele mai ridicate de nitrati, fosfati si amoniu se înregistreazã în cursul toamnei, în luna septembrie” a spus Gina Mazilu, manager proiect “Cleanwater”. Pe lângã apele uzate din aglomerã rile urbane care se deverseazã direct în râul Bârlad, si gunoiul de grajd depozitat necorespunzãtor este un element important al poluãrii surselor de apã cu nitrati, si la fel sunt si latrinele din zonele rurale.
Bani europeni pentru ape curate
Proiectul “Cleanwater” este cofinantat de Comisia Europeanã si Guvernul României. Principalul obiectiv al proiectului este realizarea unui instrument de decizie în managementul durabil al resurselor de apã la nivelul unui bazin hidrografic pe baza unor tendinte si scenarii predefinite privind evolutia activitãtilor umane, în contextul schimbãrilor climatice. Identificarea zonelor potential vulnerabile în bazinul hidrografic Bârlad va contribui la îmbunãtãtirea programului de mãsuri de protectia a resurselor de apã, precum si a sistemului de monitoring integrat al apelor de suprafatã si subterane utilizat în procesul de revizuire a numãrului de zone desemnate vulnerabile. Proiectul urmãreste si cresterea nivelului de informare si educare a fermierilor si a autoritãtilor locale referitor la riscul potential al poluãrii cu nitrati pentru sãnãtatea umanã, a animalelor si evolutia culturilor agricole, mijloacele de reducere a poluãrii în contextul cunoasterii zonelor vulnerabile, importanta cunoasterii programului de actiuni si a codului de bune practici agricole.
Locuitorii judetulului Vaslui sunt cei mai mari dusmani al râului Bârlad, principala apã curgãtoare care tranziteazã judetul. Situatia este cu atât mai gravã cu cât în Valea Enei, punctul în care izvorãste râul, Bârladul are o apã extrem de curatã. Din nefericire, aproape imediat, intrã în judetul Vaslui, unde începe mãcelul! De-a lungul traseului pe care îl strãbate prin judetul nostru, apa suferã o transformare dramaticã, fiind saturatã de nitrati, fosfati si amoniu. Pentru bazinul hidrografic al râului, principala bombã ecologicã este orasul Negresti, apele uzate ale întregii comunitãti fiind deversate direct în apa râului. De la Negresti si pânã în municipiul Bârlad, cu “haltã” în municipiul Vaslui, râul este agresat cu tot felul de reziduuri chimice, animale si umane. Abia în localitatea Umbrãresti, unde Bârladul se varsã în Siret, calitatea apei este mai bunã, asta pentru cã mare parte din reziduurile acumulate intrã în pãmânt. Evident, râul Bârlad nu este singura apã curgãtoare care suportã acest tratament, majoritatea afluentilor lui având aceeasi soartã.
Bazinul hidrografic Bârlad este o adevãratã bombã cu ceas. Ieri, cu ocazia lansãrii proiectului Cleanwater “Sistem integrat pentru protectia resurselor de apã amenintate de poluare cu compusi ai azotului”, au fost fãcute publice rezultatele referitoare la calitatea apei din judet. Parteneri ai evenimentului au fost Administratia Bazinalã de Ape Prut- Bârlad, Administratia Nationalã de Meteorologie si Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului. Pe segmentul ape de suprafatã, situatia râului Bârlad, cu afluentii sãi, precum si a lacurilor de acumulare este alarmantã. Din probele de apã prelevate din zona Crasna, s-a descoperit cã o depãsire a cotelor admise la nitrati si fosfati. De asemenea, tot în zona Crasna, în anumite perioade de timp, amoniu a depãsit valorile limitã admise. Si în zona orasului Negresti sursele de apã din cadrul bazinului hidrografic Bârlad sunt poluate la cote maxime cu amoniu si nitrati, fenomen care a fost depistat si în dreptul localitãtii Crivesti. Conform datelor aceluiasi studiu, pe segmentul râului Bârlad cuprins între Negresti si Bârlad, concentratiile de amoniu si nitrati sunt într-o continuã crestere. Însã, în dreptul localitãtii Umbrãresti, la granita cu judetul Galati, acolo unde râul Bârlad se varsã în râul Siret, calitatea apei este mult mai bunã. Concluzia specialistilor este una singurã: apele râului Bârlad, care în final ajung în Dunãre, nu polueazã fluviul, însã, la scarã localã, mai precis pe teritoriul judetului Vaslui, se poate vorbi despre o poluare masivã a bazinului hidrografic Bârlad. Si în zona municipiului Vaslui, pe râul Vasluiet, specialistii hidrologi au descoperit o crestere a concentratiei de amoniu.
Apele subterane, la fel de poluate
Dacã apele de suprafatã sunt poluate masiv cu tot felul de toxine, nici apele subterane ale judetului Vaslui nu sunt mai curate. La forajul de la Moara Greci, pentru ultimii ani, a fost depistatã o crestere semnificativã a concentratiei de amoniu. Si la forajul din zona Podul Turcului, începând cu anul 2003, concentratia de nitrati din apele subterane este în crestere. Si în forajele de mare adâncime din localitãtile Dragalina si Dorãsti, specialistii Apelor Române au constatat o crestere a concentra- tiei de nitrati, peste valorile maxime admise. “În cazul apelor subterane, sursa de contaminare recentã cu nitrati provine de la aglomerãrile umane, unde nu functioneazã statii de epurare a apelor. Practic, în punctele verificate în cadrul proiectului, cele mai multe localitãti nu au statii de epurare. Poluarea cu amoniu provine din sectorul zootehnic, prin depozitarea necorespunzãtoare a gunoiului animalelor, iar poluarea cu azot are drept cauzã fertilizãrile cu azot care se opereazã în sectorul agricol. La apele de suprafatã, concentrat iile cele mai ridicate de nitrati, fosfati si amoniu se înregistreazã în cursul toamnei, în luna septembrie” a spus Gina Mazilu, manager proiect “Cleanwater”. Pe lângã apele uzate din aglomerã rile urbane care se deverseazã direct în râul Bârlad, si gunoiul de grajd depozitat necorespunzãtor este un element important al poluãrii surselor de apã cu nitrati, si la fel sunt si latrinele din zonele rurale.
Bani europeni pentru ape curate
Proiectul “Cleanwater” este cofinantat de Comisia Europeanã si Guvernul României. Principalul obiectiv al proiectului este realizarea unui instrument de decizie în managementul durabil al resurselor de apã la nivelul unui bazin hidrografic pe baza unor tendinte si scenarii predefinite privind evolutia activitãtilor umane, în contextul schimbãrilor climatice. Identificarea zonelor potential vulnerabile în bazinul hidrografic Bârlad va contribui la îmbunãtãtirea programului de mãsuri de protectia a resurselor de apã, precum si a sistemului de monitoring integrat al apelor de suprafatã si subterane utilizat în procesul de revizuire a numãrului de zone desemnate vulnerabile. Proiectul urmãreste si cresterea nivelului de informare si educare a fermierilor si a autoritãtilor locale referitor la riscul potential al poluãrii cu nitrati pentru sãnãtatea umanã, a animalelor si evolutia culturilor agricole, mijloacele de reducere a poluãrii în contextul cunoasterii zonelor vulnerabile, importanta cunoasterii programului de actiuni si a codului de bune practici agricole.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu