Barlad Online
Din anul 2000, Seminarul Teologic huşean îl are ca patron spiritual pe Sfântul Ioan Gură de Aur, sărbătorit în fiecare an la 13 noiembrie.
Vineri, 13 noiembrie, cu ocazia sărbătorii Sfântului Ioan Gură de Aur, Seminarul Teologic din Huşi şi-a serbat patronul spiritual. Cu această ocazie, de la ora 8, la episcopie, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, profesori ai Seminarului.
“După Sfânta Liturghie, Preasfinţia Sa a ţinut un cuvânt de învăţătură, în care a evidenţiat virtuţile Sfântului Ioan Hrisostom, model de erudiţie şi de viaţă sfântă. La slujbă au participat toţi elevii celor două specializări ale Seminarului, pastorală şi filologie, alături de profesorii lor”, se arată pe site-ul Episcopiei Huşilor.
„Ziua liceului” a continuat cu mai multe activităţi care au avut în centru personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur.
“După Sfânta Liturghie, Preasfinţia Sa a ţinut un cuvânt de învăţătură, în care a evidenţiat virtuţile Sfântului Ioan Hrisostom, model de erudiţie şi de viaţă sfântă. La slujbă au participat toţi elevii celor două specializări ale Seminarului, pastorală şi filologie, alături de profesorii lor”, se arată pe site-ul Episcopiei Huşilor.
„Ziua liceului” a continuat cu mai multe activităţi care au avut în centru personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur.
Istoria Seminarului huşean
Învăţământul teologic huşean instituţionalizat a început în perioada în care scaunul episcopal era ocupat de Meletie Lefter (1851-1857). În 1851, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a dat o lege pentru organizarea învăţământului şi care includea şi învăţământul bisericesc, luându-se imediat hotărârea înfiinţării a două noi seminarii în Moldova: unul la Roman şi altul la Huşi.
“Ca orice început, şi cel al seminarului huşean a fost unul modest, având în vedere că şcoala funcţiona doar cu câţiva elevi şi profesori. Însă, cu trecerea anilor, seminarul huşean reuşeşte să devină o şcoală teologică de condiţie înaltă, în care au predat, dar au şi învăţat mai multe personalităţi ale timpului: Melchisedec Ştefănescu, Narcis Creţulescu, Policarp Bârlădeanul, Gavriil Musicescu”, se arată pe site-ul Episcopiei Huşilor.
La scurt timp de la înfiinţare, s-a reuşit construcţia unui local propriu şi înfiinţarea unei biblioteci. În 1893, Seminarul Teologic din Huşi va fi desfiinţat. Printr-un decret-lege din 1919, de înfiinţare a unor seminarii la Curtea de Argeş şi Roman, s-a hotărât şi reînfiinţarea Seminarului Huşi. La scurt timp, se ridică un alt local pentru seminar, care în prezent se află în folosinţa unităţii militare.
Începând cu 1 septembrie 1931, seminarul este scos din bugetul de stat, dar va mai funcţiona din taxele elevilor şi cu sprijinul Episcopiei până în 1932, când va fi din nou desfiinţat.
În 1996, datorită Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi al Preasfinţitului Părinte Ioachim, s-a reactivat Episcopia Huşilor, care fusese desfiinţată de regimul comunist în 1949. Tot în acel an, s-a luat hotărârea înfiinţării unui seminar în eparhie.
“În anul şcolar 1996-1997, în planul de şcolarizare al Liceului Teoretic «Cuza-Vodă» au fost cuprinse şi clasa a IX-a profil teologic, şi anul I cântăreţi bisericeşti. Aceste clase au fost propuse şi aprobate şi în anii următori şi au funcţionat în localul liceului”, se arată pe pagina web a Episcopiei Huşilor.
În anul 2000, se aprobă, prin ordin al Ministrului Educaţiei Naţionale, înfiinţarea Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur”, începând cu anul şcolar 2000-2001. Alegerea ocrotitorului învăţământului teologic huşean nu a fost întâmplătoare, conform cadrelor didactice de aici: “Sfântul Ioan Gură de Aur reprezintă pentru elevii noştri un model al predicatorului bisericesc. Predicile sale nu doar că-i ghidează pe viitorii teologi în alcătuirea cuvintelor de învăţătură ce le vor rosti de la amvonul bisericii, ci sunt adevărate tratate de teologie, în care se găsesc învăţături dogmatice şi morale”.
“Ca orice început, şi cel al seminarului huşean a fost unul modest, având în vedere că şcoala funcţiona doar cu câţiva elevi şi profesori. Însă, cu trecerea anilor, seminarul huşean reuşeşte să devină o şcoală teologică de condiţie înaltă, în care au predat, dar au şi învăţat mai multe personalităţi ale timpului: Melchisedec Ştefănescu, Narcis Creţulescu, Policarp Bârlădeanul, Gavriil Musicescu”, se arată pe site-ul Episcopiei Huşilor.
La scurt timp de la înfiinţare, s-a reuşit construcţia unui local propriu şi înfiinţarea unei biblioteci. În 1893, Seminarul Teologic din Huşi va fi desfiinţat. Printr-un decret-lege din 1919, de înfiinţare a unor seminarii la Curtea de Argeş şi Roman, s-a hotărât şi reînfiinţarea Seminarului Huşi. La scurt timp, se ridică un alt local pentru seminar, care în prezent se află în folosinţa unităţii militare.
Începând cu 1 septembrie 1931, seminarul este scos din bugetul de stat, dar va mai funcţiona din taxele elevilor şi cu sprijinul Episcopiei până în 1932, când va fi din nou desfiinţat.
În 1996, datorită Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi al Preasfinţitului Părinte Ioachim, s-a reactivat Episcopia Huşilor, care fusese desfiinţată de regimul comunist în 1949. Tot în acel an, s-a luat hotărârea înfiinţării unui seminar în eparhie.
“În anul şcolar 1996-1997, în planul de şcolarizare al Liceului Teoretic «Cuza-Vodă» au fost cuprinse şi clasa a IX-a profil teologic, şi anul I cântăreţi bisericeşti. Aceste clase au fost propuse şi aprobate şi în anii următori şi au funcţionat în localul liceului”, se arată pe pagina web a Episcopiei Huşilor.
În anul 2000, se aprobă, prin ordin al Ministrului Educaţiei Naţionale, înfiinţarea Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur”, începând cu anul şcolar 2000-2001. Alegerea ocrotitorului învăţământului teologic huşean nu a fost întâmplătoare, conform cadrelor didactice de aici: “Sfântul Ioan Gură de Aur reprezintă pentru elevii noştri un model al predicatorului bisericesc. Predicile sale nu doar că-i ghidează pe viitorii teologi în alcătuirea cuvintelor de învăţătură ce le vor rosti de la amvonul bisericii, ci sunt adevărate tratate de teologie, în care se găsesc învăţături dogmatice şi morale”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu