Cinci indicatori care arată în ce prăpastie este România

Barlad Online

Două milioane de gospodării din șapte milioane nu sunt racordate la sistemul de canalizare, o treime din populația aptă de muncă este pierdută în statistici la „alte categorii“, deficitul fodului de pensii ajunge la 40%, unu din trei absolvenți nu trece de bacalaureat. Abia astfel de statistici indică ce uriașă este distanța între ce vrea România să fie și ce este de fapt. 

Guvernul Cioloș, proaspăt instalat, spune că, având un mandat limitat, se va con­centra pe doar câteva pro­iecte majore, dar în așa fel încât să facă drumul fără întoarcere. Creș­terea ratei de ocupare a populației, ate­nua-rea deficitului la fondul de pensii, creșterea calității pregătirii elevilor, un plan de lucru pentru rezolvarea problemelor demogra­fice sunt doar o mică parte din problemele la care guvernul trebuie să mediteze.

ZF ridică în fața guver­nului Cioloș – care ieri a avut prima sa ședință – cinci pro­bleme pentru care trebuie să se construiască scheme de îmbunătățire, care să fie conti­nuate și în guvernările viitoare: 2,6 milioane de români ocupați cu agricultura de sub­zis­tență, 20 mld. lei deficit la pensii, 33% din­tre absolvenții de liceu nu iau bacalau­reatul, rata fertilității de 1,3 copii la o femeie și peste 2 milioane de gospodării care nu sunt conectate la sistemele de apă și ca­nalizare.

„În mod clar, dacă se dorește o îmbunățire a ratei de absolvire la baca­laureat trebuie să se înceapă reformarea învățământului primar și secundar, iar primele rezultate să se vadă abia după opt ani, cel puțin. Școala trebuie reabilitată pe fond, nu în mod «pompieristic», prin slăbirea exigenței la examene, pentru că situația actuală este înfiorătoare. Trebuie să se construiască politici pe termen lung“, a explicat Bogdan Murgescu, istoric al economiei și profesor la Facultatea de Istorie a Universității București. El a mai spus că nivelul de salarizare al profesorilor debutanți face această meserie neatractivă pentru cei bine pregătiți, astfel că o mare parte dintre profesorii de sub 40 de ani care predau în prezent în sistem sunt absolvenți ai unor facultăți în care „nu s-a prea făcut carte“, iar dacă profesorii nu știu cum să scrie și să vorbească corect limba română, nici elevii lor nu vor ști.

„În ceea ce privește situația din agri­cultură, cred că în ultimii ani au avut loc evoluții importante, ca urmare a unor sti­mulente acordate, însă meritul este parțial al statului român. Situația s-a îmbunătățit ca urmare a unor politici europene care încurajează colectarea de produse agricole, însă în general procesul de tranziție în agricultură este mai lent. O problemă rămâne însă din cauza forței de muncă îmbătrânite din această zonă“, a mai spus Bogdan Murgescu. În ceea ce privește de­ficitul la fondul de pensii, profesorul Mur­gescu admite că aceasta este una dintre pro-blemele grele ale României, care a încercat să fie rezolvată printr-o lege mai veche, de creștere a vârstei de pensionare a popu­lației. „O soluție pen­tru rezolvarea parțială a acestei pro­bleme ar putea fi «oprirea robinetului» în ceea ce privește pensionarea înainte de vreme, pentru că s-au creat multe inechități sociale din cauza acestei practici. La nivelul întregii Europe probabil că va fi nevoie de politici imigra­ționiste prin care să se aducă imigranți care să aibă calificările necesare pe piața muncii din fiecare țară. Se poate face o politică deș­teaptă în această privință, în state precum Canada există deja modele“, a spus Murgescu.

Care sunt primii indicatori la care trebuie să se uite miniștrii cabinetului Cioloș

2,6 milioane de români sunt „ai nimănui“

Peste 2,6 milioane de români, adică aproape o treime din populația aptă de muncă, sunt încadrați la rubrica „alte categorii“ în statisticile oficiale, majoritatea ducând un trai la limita sărăciei, fiind „ocupați“ cu agricultura de subzistență. Situația nu s-a mișcat deloc în ultimele trei decenii, astfel că România se compară din acest punct de vedere cu state precum Ecuador, Guatemala sau Kazahstan. Cu o pondere de aproape 29% a populației ocupate în agricultură, România se află la mare distanță de a doua țară din Uniunea Europeană după acest criteriu, Polonia, unde ponderea este de doar 13%, potrivit unei analize realizate de prof. dr. Cezar Mereuță. Pentru a diminua din aceste decalaje, experții susțin că trebuie încurajate crearea de IMM-uri de procesare a materiilor prime din agricultură capabile să exporte, precum și realizarea unor investiții în sistemul de irigații. În prezent, dintr-o populație de 20 de milioane de locuitori, doar 4,5 milioane au statut de salariați, în contextul în care populația activă (aptă de muncă) este de 9,2 milioane de persoane.

20 mld. lei, deficitul de pensii

Guvernul Cioloș ar trebui să se uite cu atenție la deficitul fondului de pensii, care a ajuns anul trecut la 12 miliarde de lei și care va ajunge la 19- 20 de miliarde de lei până la finalul acestui an.

Reducerea CAS cu 5 puncte la angajator aplicată din toamna anului 2013, majorarea automată a pensiilor ca urmare a indexării acestora cu valoarea inflației și a creșterii economice (prevăzută în legea pensiilor), dar și creșterea anuală a nivelului de contribuții la pilonul II de pensii (prin care se mută practic o parte din contribuțiile la sistemul public în cel privat) sunt factorii care influențează negativ bugetul de pensii publice.

România are în prezent 4,5 milioane de salariați care contribuie la sistemul public de pensii și care „susțin“ 5,1 milioane de pensionari aflați în plată, iar decalajul este cu atât mai problematic cu cât în prezent în piața muncii este activă cea mai numeroasă generație a României, „decrețeii“ (născuți în primii ani de după 1966, după decretul de interzicere a avorturilor).

O prioritate pentru guvernul Cioloș ar trebui să fie realizarea, sau măcar începerea, unui plan pe termen lung pentru găsirea unor soluții pentru sustenabilitatea sistemului de pensii atunci când primii „decreței„ vor ieși la pensie, începând cu anul 2032. Atunci, dintr-o dată, numărul de noi pensionari va fi mult mai mare, iar efectivul de salariați nu mai are cum să crească foarte mult, pentru că natalitatea este pe un trend descendent.

Unu din trei absolvenți de liceu nu ia bacalaureatul

România a pregătit în ultimii cinci ani peste 400.000 de absolvenți de liceu care nu au luat bacalaureatul și care, astfel, nu au putut justifica de ce au mers la școală timp de patru ani. Singurele opțiuni ale pieței muncii pentru ei sunt slujbele plătite prost, de muncitori necalificați. În 2011 și în 2012, doar 45% dintre absolvenții de liceu au reușit să promoveze acest examen.

Chiar dacă rata de promovare a absolvenților de bacalaureat s-a mai îmbunătățit anul acesta (a ajuns la 67,9%, ceea ce înseamnă că doar 51.000 de liceeni din aproape 160.000 nu au reușit să promoveze acest examen), pregătirea din ce în ce mai slabă a celor care ies de pe băncile școlilor este una din cele mai mari probleme cu care se confruntă angajatorii. Introducerea unor cursuri de consiliere în carieră în gimnaziu și în liceu, creșterea cifrelor de școlarizare pentru domeniile care pregătesc absolvenți cu specializări cerute pe piața muncii și eforturile pentru reintroducerea la scară largă a învățământului profesional sunt doar o serie de măsuri pe care noul guvern ar trebui să le ia în considerare pentru îmbunătățirea calității educației. Și, desigur, finanțarea educației la nivel similar cu cel din alte state din Uniunea Europeană (raportat la PIB).

Rata fertilității, de 1,3 copii la o femeie, trebuie să crească cu orice preț

În 2014 s-au născut mai puțin de 198.000 de copii, număr cu aproape 40% mai scăzut decât în anul 1990, potrivit datelor de la Statistică. Specialiștii spun că scăderea populației este unul dintre cele mai grave fenomene, cu consecințe negative pe termen lung. Migrația afectează semnificativ acest indicator, având în vedere că, spre exemplu, în 2013 femeile românce din străinătate au dat naștere la 22.000 de copii.

Lipsa locurilor de muncă și a unor politici care să încurajeze natalitatea a făcut ca acest indictator să ajungă la un nivel extrem de scăzut, care va avea impact direct în economie. O femeie din România naște, în medie, 1,3 copii, iar rata fertilității a cunoscut o scădere aproape dramatică după căderea regimului comunist.

Specialiștii spun însă că o rată de fertilitate de 2,2 asigură menținerea populației la un nivel constant pe termen lung, în vreme ce rate de fertilitate inferioare acestui nivel vor duce la un declin al populației. Acesta este indicatorul la care ar trebui să înceapă să lucreze actualul guvern.

Peste 2 milioane de gospodării nu sunt conectate la sistemele de apă și canalizare

Dintre cele 7,46 de milioane de gospodării, doar 71% erau dotate cu instalație de alimentare cu apă și mai puține (61%) aveau instalații de alimentare cu apă caldă, potrivit datelor definitive de la recensământul realizat la finalul anului 2011.

Totodată, statisticile arată că doar 70% din gospodării sunt racordate la instalațiile de canalizare, în timp ce situația este mult mai bună în ceea ce privește racordarea la rețeaua de energie electrică (98% dintre gospodării). Noul guvern trebuie să pună bazele îmbunătățirii acestei situații pentru ca România să intre în paramatrii „normali“ în rândul statelor din Uniunea Europeană din acest punct de vedere.

Sursa: zf.ro