Dragostea e un nod facut in carnea noastra

Barlad Online

Dincolo de feromoni, de promisiuni, de tipare sociale, de basme, mai vechi si mai noi, dincolo de teama de singuratate, de teama de moarte, ce ne face sa ne aruncam unii in bratele altora? Trebuie sa fie mai mult decat hormonii, mai mult decat atractivitatea unor picioare, a unor sani si a unui penis, mai mult decat conventiile sociale, mai mult decat nevoia de a procrea, mai mult decat o compatibilitate genetica. Mai mult. Mai mult. 

Cred ca in fiecare fiinta exista un nod unic in care s-au intalnit in moduri misterioase si in combinatii unice acele elemente care, luate separat, nu spun nimic. Dar alaturarea lor creeaza un design, un tipar irepetabil. Si e unic nu doar raportat la altii, ci si la noi insine in alte perioade de timp. 

Nodul acesta, nucleul este activat doar in prezenta celuilalt. Astia sunt faimosii fluturi din stomac. Nodul din noi care recunoaste nodul vecin ca apartinand aceleiasi specii, aceleiasi configuratii. Iar de aici incolo, se cheama ca am intalnit dragostea si culorile incep sa joace bezmetice in noi. 

Din ce e constituit nodul? Pai, eu cred ca este un fel de colaj. E un ghem de amintiri, sperante, de trecut, de prezent, de viitor, contine fragmente de cantece, bucati de poezii, colturi de imagini, mirosuri, dorinte, zvacneli. 

Dar mai ales contine o lipsa si contine un prisos. Celalalt are, de asemenea, ceva de suplinit si ceva de daruit. Astfel tresalta nodurile, unul in intampinarea celuilalt si formand un sistem perfect functional.

Se-ntampla insa sa ignoram fiorul, strangerea. Sa ne spunem ca ni s-a parut si sa strigam pentru liniste pe casa scarii. Caci recunoasterea ne tulbura si ne-ar cere o reconfigurare totala de sistem. Nodul reprezinta insa poate cel mai frumos mister al nostru.