Ce se intampla in corpul nostru cand suntem stresati!

Barlad Online

Cand ne aflam sub prea mult stres, fie ca este vorba de ingrijorari interne sau circumstante externe, se declanseaza o reactie a corpului numita raspunsul „lupta sau fugi”. Descoperita prima data de marele fiziologist de la Harvard, Walter Cannon, acest raspuns este adanc imprimat in creierul nostru si reprezinta o intelepciune genetica care este menita sa ne protejeze de pericole. Acest raspuns corespunde unei zone a creierului numita hipotalamus , care atunci cand este stimulata initiaza eliberarea de  substante chimice ce pregatesc corpul nostru pentru doua posibile actiuni : fuga sau lupta.

Care sunt indiciile ca stimulul de lupta sau fugi a fost activat?

Cand receptorul de lupta sau fugi e activat, au loc o serie de emiteri ale celulelor nervoase si substante chimice precum adrenalina, noradrenalina si cortizol care sunt eliberate in sange. Aceste serii de emiteri nervoase insotite de eliberari de substante chimice produc in corp o serie de schimbari profunde fizic si psihic pentru a lupta sau a fugi.

Dar haideti sa intelegem ce se intampla de fapt. In momentul in care raspunsul „lupta sau fugi” este activat urmatoarele transformari au loc in corpul nostru:

• Simturile devin mai acute. Pupilele se dilateaza (se deschid) pentru a vedea mult mai clar chiar si in intuneric. Parul de pe noi se ridica (pielea de gaina), ceea ce ne creste perceptia la mediul inconjurator (de asemena ne face sa parem mai mari, in speranta de a ne intimida adversarul).

• Sistemul cardiovascular intra puternic in actiune crescand de 5 ori rata de pompare a sangelui/minut, de catre inima, si arterele se contracta pentru a maximiza presiunea in jurul sistemului in timp ce venele se deschid pentru a usura intoarcerea sangelui catre inima.

• Sistemul respirator se alatura si el, in timp ce plamanii, gatul si narile se deschid iar respiratia se mareste pentru a asigura re-oxigenarea corespunzatoare a fluxului crescut de sange. Sangele duce oxigenul catre muschi ajutandu-i sa lucreze mai intens. Respiratia adanca ne permite de asemenea sa tipam mai puternic (pentru a ne intimida adversarul)

• Grasimile din celule si glucoza din ficat este metabolizata pentru a crea energie instanta. Sistemele care nu sunt esentiale sunt oprite, pentru a economisi energie. Astfel sistemul digestiv, imunitar si cel sexual sunt oprite. (cand esti atacat de un urs, ultimul lucru pe care il poti face este sa mananci sau sa faci sex). Astfel saliva este redusa.

• Intestinele si vezica sunt inchise pentru a reduce nevoia unor altor activitati interne.

• Vasele de sange catre piele se strang pentru a reduce o eventuala pierdere de sange in urma unei rani (astfel apare acea culoare a pielii galbene, culoarea palida).

• Creste transpiratia pentru a raci sistemul care functioneaza cu turatie maxima.

• Endorfinele, care sunt “drogurile” naturale ale corpului (nu simti durere) sunt eliberate (cand te lupti nu trebuie sa iti faci griji pentru durere, te poti ocupa de asta mai tarziu)

• Sistemul natural de judecata este intors pe dos si un mod mult mai primitiv de a gandi ii ia locul, este timpul pentru actiune nu pentru a sta pe ganduri si a analiza situatia. Creierul este indreptat sa se concentreze pe plan general pentru a realiza de unde vine amenintarea.

• Practic tot corpul se concentreaza in a castiga abilitatea fizica necesara pentru a scapa din situatia de amenintare. Ati auzit probabil de povesti miraculoase cand mamele au ridicat masini pentru a-si scoate copiii de sub ele, sau oameni care, de frica,  au omorat sau au pus pe fuga animale salbatice(lupi,ursi) cu mainile goale.

• De multe ori insa corpul poate sa „inghete”, asa cum iepurii o fac la farurile masinilor, sau chiar oamenii cand se opresc in mijlocul strazii in fata unei masini venind spre ei. Alte animale care poseda si ele acest raspuns, pur si simplu fac pe moartele , nu se misca, in speranta ca atacatorul le va lasa in pace. Pentru oameni acest raspuns al „inghetarii”, incremenirii, vine uneori chiar inainte sa se declanseze „lupta sau fugi”, perioada in care totul se opreste devine mai lent si suntem in stare sa vedem si sa auzim mai bine ce se intampla, sa analizam situatia in timp ce inima o ia la goana.

• Scanam ceea ce ne inconjoara in cautarea pericolului.

• In momentul activarii receptorului de lupta sau fugi avem tendinta sa percepem lucrurile inconjuratoare ca potentiale amenintari. Prin natura sa intrinseca, sistemul “lupta sau fugi” trece dincolo de mintea rationala in starea de atac. Prin urmare tindem sa echivalam totul in jur ca potentiale amenintari. Putem reactiona exagerat  la cel mai mic comentariu. Frica este sporita. Gandirea este incetosata. Atentia se indreapta asupra acelor lucruri care ne-ar putea ameninta in vreun fel.

• Putem astfel sa observam cum este practic aproape imposibil sa cultivam atitudini si ganduri pozitive atunci cand suntem prinsi in starea de supravietuire. Inima nu este deschisa. Suntem decuplati de la gandirea rationala. Constientul este focusat pe frica si nu pe dragoste. Este imposibil sa facem alegeri clare si mai ales sa recunoastem consecintele unor astfel de alegeri. Suntem concentrati pe supravietuire pe termen scurt si nu pe efectele pe termen lung ale crezurilor si alegerilor noastre. Cand suntem afectati de stres, viata devine o succesiune de situatii de  urgenta pe termen scurt. Pierdem capacitatea de a ne relaxa si de a trai clipa. Traim din criza in criza fara a observa nicio imbunatatire. Epuizarea este aproape inevitabila. Si tocmai epuizarea este factorul motivant pentru a ne schimba viata in (mai) bine. Ne concentram sa revizuim in mare parte viata noastra de pana in acel moment – ceea ce ne forteaza sa ne reevaluam lucrurile in care credem, valorile si scopurile in viata.