Una din marile acțiuni criminale a comuniștilor români a fost rusificarea forțată a țării, cu toate că, mai mult ca sigur, n-o ceruse nici măcar Stalin. Atunci, de ce? Dintr-un incredibil servilism combinat și cu o doză bună de lichelism, cred eu...
Cu toate că, încă din ianuarie 1948, organizația de tineret a PCR și-a schimbat numele din UTC în UTM, principiile au rămas aceleași, dacă putem numi “lupta de clasă” ca fiind un principiu sănătos din toate punctele de vedere, inclusiv psihiatric. Hoarde de activiști mai tineri sau mai vârstnici au început să infesteze viața de zi cu zi a poporului român încercând introducerea cu forța în mințile oamenilor “învățătura” stalinistă. Nici Bârladul anilor’50 nu a făcut abstracție față de acest fenomen ucigător, la propriu uneori. Se inventau tot felul de festivaluri, organizații mondiale (dar fără acoperire mondială), etc., etc. Un oarecare Corneliu Cruceanu a scris chiar pe prima pagină a numărului 21/26 martie a săptămânalului “Steagul roșu”, despre “Deschiderea Săptămânii Mondiale a Tineretului Democrat în Județul nostru”. În articol se spunea că “Pe 21 Martie a.c. (1950, n.n.) orele 18,00 a avut loc în Piața Republicii un meeting care a făcut deschiderea Săptămânii Mondiale a Tineretului”. Potrivit informatorului, ar fi participat cam “…2.000 de membri UTM, sindicaliști, muncitori și muncitoare care au manifestat CU DRAG (subl.ns.)”. Despre tinerii de la Fabrica de confecții “Gheorghe Gheorghiu Dej”, autorul scrisese că “…purtau cu mândrie Stema Comsomolului Leninist-Stalinist”. Adunarea fusese deschisă de către “…tov. Matache Niculae, secretarul județenei PMR
Tutova”, fiind urmat îndeaproape de “…tov. Grama Gh., secretarul județenei UTM Tutova”.
Ce spuneam mai sus despre rusificarea și sovietizarea forțată a țării, se adeverește prin citarea ultimei fraze din materialul lui Cruceanu: “În tot decursul manifestației, tinerii au scandat lozinci, arătându-și dragostea pentru Uniunea Sovietică, pentru Tovarășul Stalin, genialul conducător al oamenilor muncii de pretutindeni”.
Dacă ar fi știut tinerii de atunci că Stalin n-a muncit măcar o secundă cot la cot cu muncitorii în ticăloasa lui viață…! Poate, dacă această deșănțată propagandă s-ar fi oprit numai la nivelul cetățenilor de peste 18 de ani, nu ar fi fost nimic dar acest Grama, șeful UTM-ului, participase personal la constituirea detașamentelor de pionieri în comunele Pogonești, Ivești, Rădești, Puiești, Plopana, Bogdănești și Murgeni, ocazii cu care a ținut același discurs de îndoctrinare, de data asta al unor minți fragede. A se observa crunta asemănare cu Hitlerjugend-ul (tineretul hitlerist) în perioada de glorie a führer-ului “Reich-ului de o mie de ani”. Desigur, aveau loc și manifestări culturale dar extrem de politizate așa că șezătorile se transformau în adevărate ședințe de partid. Una de acest gen avusese loc în cartierul bârlădean “Munteni”.
Un scrib ce nu și-a declinat identitatea, scrisese că “Serbarea a început cu cuvântul tovarășului Ioan Vasile, președintele Comitetului Provizoriu al orașului Bârlad”, care, evident, “…a vorbit despre lupta oamenilor muncii din întreaga lume pentru Pace, subliniind uriașele înfăptuiri ale popoarelor Sovietice”. După gargara politică servită celor prezenți la șezătoare, urmase, în stilul de neconfundat al epocii, “…un bogat program artistic executat de colectivul UTM al Liceului de fete, program alcătuit din frumoase coruri și dansuri sovietice”.
Colțul “mârșavelor lipitori” ale satelorCu toate că, încă din ianuarie 1948, organizația de tineret a PCR și-a schimbat numele din UTC în UTM, principiile au rămas aceleași, dacă putem numi “lupta de clasă” ca fiind un principiu sănătos din toate punctele de vedere, inclusiv psihiatric. Hoarde de activiști mai tineri sau mai vârstnici au început să infesteze viața de zi cu zi a poporului român încercând introducerea cu forța în mințile oamenilor “învățătura” stalinistă. Nici Bârladul anilor’50 nu a făcut abstracție față de acest fenomen ucigător, la propriu uneori. Se inventau tot felul de festivaluri, organizații mondiale (dar fără acoperire mondială), etc., etc. Un oarecare Corneliu Cruceanu a scris chiar pe prima pagină a numărului 21/26 martie a săptămânalului “Steagul roșu”, despre “Deschiderea Săptămânii Mondiale a Tineretului Democrat în Județul nostru”. În articol se spunea că “Pe 21 Martie a.c. (1950, n.n.) orele 18,00 a avut loc în Piața Republicii un meeting care a făcut deschiderea Săptămânii Mondiale a Tineretului”. Potrivit informatorului, ar fi participat cam “…2.000 de membri UTM, sindicaliști, muncitori și muncitoare care au manifestat CU DRAG (subl.ns.)”. Despre tinerii de la Fabrica de confecții “Gheorghe Gheorghiu Dej”, autorul scrisese că “…purtau cu mândrie Stema Comsomolului Leninist-Stalinist”. Adunarea fusese deschisă de către “…tov. Matache Niculae, secretarul județenei PMR
Tutova”, fiind urmat îndeaproape de “…tov. Grama Gh., secretarul județenei UTM Tutova”.
Ce spuneam mai sus despre rusificarea și sovietizarea forțată a țării, se adeverește prin citarea ultimei fraze din materialul lui Cruceanu: “În tot decursul manifestației, tinerii au scandat lozinci, arătându-și dragostea pentru Uniunea Sovietică, pentru Tovarășul Stalin, genialul conducător al oamenilor muncii de pretutindeni”.
Dacă ar fi știut tinerii de atunci că Stalin n-a muncit măcar o secundă cot la cot cu muncitorii în ticăloasa lui viață…! Poate, dacă această deșănțată propagandă s-ar fi oprit numai la nivelul cetățenilor de peste 18 de ani, nu ar fi fost nimic dar acest Grama, șeful UTM-ului, participase personal la constituirea detașamentelor de pionieri în comunele Pogonești, Ivești, Rădești, Puiești, Plopana, Bogdănești și Murgeni, ocazii cu care a ținut același discurs de îndoctrinare, de data asta al unor minți fragede. A se observa crunta asemănare cu Hitlerjugend-ul (tineretul hitlerist) în perioada de glorie a führer-ului “Reich-ului de o mie de ani”. Desigur, aveau loc și manifestări culturale dar extrem de politizate așa că șezătorile se transformau în adevărate ședințe de partid. Una de acest gen avusese loc în cartierul bârlădean “Munteni”.
Un scrib ce nu și-a declinat identitatea, scrisese că “Serbarea a început cu cuvântul tovarășului Ioan Vasile, președintele Comitetului Provizoriu al orașului Bârlad”, care, evident, “…a vorbit despre lupta oamenilor muncii din întreaga lume pentru Pace, subliniind uriașele înfăptuiri ale popoarelor Sovietice”. După gargara politică servită celor prezenți la șezătoare, urmase, în stilul de neconfundat al epocii, “…un bogat program artistic executat de colectivul UTM al Liceului de fete, program alcătuit din frumoase coruri și dansuri sovietice”.
Lucrătorului Securității plătit “la bucată de chiabur demascat”, N. Obreja, i se pusese pata pe gospodarul Neculai Forțu din satul Ulea care, scria ticălosul informator, “…a fost dat pe mâna Justiției poporului”. Iată introducerea în material, scrisă în urmă cu mai bine de 61 de ani: “(…) Chiaburul Neculai Forțu din satul Ulea, comuna Unțești, proprietar a 15 ha. teren arabil, 4 ha. pădure și 55 de oi, ținea ca femeie de serviciu pe țăranca Anica Feraru de aproape 10 ani de zile fără ca aceasta să primească nici un fel de ajutor din partea chiaburului”. Dacă va fi fost reală acuzația, n-am de unde să știu dar cert este că, din acest motiv, a fost trimis în judecată de către Parchet pentru a-și primi pedeapsa pentru că n-a angajat-o pe femeie “…cu contract colectiv (sic!, n.n.) de muncă”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu