Buzatu, scandalos de sincer

Barlad Online

“Noi nu suntem obisnuiti cu astfel de practici”, a fost rãspunsul pe care Dumitru Buzatu, presedintele Consiliului Judetean, l-a dat la solicitarea formulatã de unul dintre consilierii judeteni care i-a propus public sã le permitã membrilor consiliului sã se implice mai mult, în calitate de observatori, la monitorizarea achizitiilor si atribuirilor efectuate si comandate de CJ Vaslui.
Ironia sortii…În ultima sedintã de plen a Consiliului Judetean Vaslui, chiar în ziua în care consilierii erau solicitati sã-si dea votul pentru aprobarea regulamentului privind procesul de transparentã decizionalã în cadrul Consiliului Judetean, Radu Bobârnat, presedintele comisiei juridice, a propus presedintelui, ca în comisia de achizitii sã fie cooptati, în calitate de observatori, si trei, patru consilieri judeteni si, ce sã vezi?, presedintele Dumitru Buzatu l-a refuzat vehement. Propunerea avocatului Radu Bobârbat, consilier judetean din partea PNL, a fost justificatã mai ales de discutiile generate de proiectul de hotãrâre prin care CJ Vaslui dorea sã legalizeze vânzarea unei conductei de apã de Negrilesti-Tutova. Pentru cã procedura de valorificare a celor 25 km a stârnit suspiciunile unor consilieri încã de la primul pas, adicã de la atribuirea procedurii de evaluare a obiectivului cãtre Valid Intermedia SRL, suspiciuni care în final au dus si la amânarea hotãrârii pânã la o revizuire a proiectului, liberalul Radu Bobârnat a propus acordarea unei mai mari atentii la atribuirea de lucrãrii cãtre diverse firme si societãti, iar pentru o sigurantã mai mare, a propus implicarea realã a membrilor consiliului în acest tip de demersuri. “ Asa ceva nu este legal, sau cel putin noi nu suntem obisnuiti cu astfel de practici. Existã la nivelul institutiei un departament specializat care se ocupã cu astfel de lucruri.” a replicat transant presedintele Dumitru Buzatu.

Prea multi politicieni la Festivalul lui Tãnase!

Barlad Online

CULTURA ÎMPOTRIVA POLITICII Deschiderea Salonului International de Caricaturã, care a avut loc ieri dimineatã, nu a fost lipsitã de evenimente mai putin plãcute, mai ales pentru oficialitãtile vasluiene. Invitat special la deschidere, maestrul caricaturist Stefan Popa Popa’s nu a ezitat sã-si exprime nemultumirea cu privire la unele aspecte “organizatorice”. Rãspunsul la nemultumirile lui nu s-a lãsat mult asteptat si a venit din partea vicepresedintelui Consiliului Judetean, Vasile Mihalache. Întreaga scenã a fost demnã de comediile lui Caragiale.
Momentul de reculegere în memoria lui Ioan Mancas, fostul director al Muzeului rãpus prea curând de o boalã necrutãtoare, si prezentarea unui film despre exceptionala expozitie de la Vatican a maestrului caricaturist Stefan Popa Popa’s, au fost urmate de discursurile celor prezenti. Lucrurile pãreau sã decurgã firesc însã o declaratie a fãcut ca evenimentul sã ia o turnurã neasteptatã. Declaratia a apartinut caricaturistul Popa Popa’s care a fost nemultumit de douã aspecte. Prima nemultumire, justificatã de altfel, a fost legatã de o gresealã comisã de organizatori. Celebra caricaturã înfãtisându-l pe Constantin Tãnase, realizatã de acesta în anul 1974, care apare pe afisul de prezentare al Festivalului, a fost atribuitã în mod eronat altui artist. Stefan Popa Popa’a a rugat organizatorii sã corecteze aceastã gresealã. De asemenea, acesta a afirmat cã nu întelege cu ce scop în interiorul brosurile de prezentare apar fotografiile si declaratiile oamenilor politici vasluieni care nu au minimul de pregãtire în domeniu, persoanele avizate fiind cele care ar fi trebuit incluse în prezentare. La eveniment au participat si primarul Vasile Pavãl si prefectul Radu Renga, însã acestia nu i-au dat nicio replicã caricaturistului. Nu toate oficialitãtile au fost la fel de “întelegãtoare” vizavi de afirmatiile artistului. Si pentru cã tot este “Anul Caragiale” iar Festivalul îl are în centru pe nimeni altul decât pe marele dramaturg, cei prezenti au luat parte la o scenã care i-ar fi fãcut cu ochiul inclusiv scriitorului român, dacã ar fi fost în viatã. Vicepresedintele Consiliului Judetean, Vasile Mihalache, nu s-a putut abtine si în timpul cuvântãrii i-a rãspuns maestrului. “Când Stefan Popa Popa’s a fãcut referire la oamenii politici prezenti, nu s-a referit la domnul prefect, domnul primar sau la presedintele Consiliului Judetean, ci la caricatura din stânga”, a declarat acesta. Una din caricaturile din stânga vicepresedintelui Consiliului Judetean îl înfãtisa pe presedintelui Traian Bãsescu. Cu alte cuvinte, Mihalachi a încercat sã dreagã busuiocul însã mesajul maestrului a fost clar: afarã cu politicienii din festival!

Liceenii de la “Ruginã” învatã despre bani si bãnci

Barlad Online

Colegiul Economic Anghel Ruginã Vaslui este implicat într-un nou proiect educational, în care MECTS si BNR sunt parteneri. Proiectul, intitulat „Sã vorbim despre bani si bãnci”, are drept scop, consolidarea si dezvolta câtorva aspecte privind educatia financiarã la nivelul învãtãmântului liceal. În cadrul acestui proiect a avut loc o dezbatere cu tema „Bancherii de ieri si de mâine-tineretea unei profesii”. Sub genericul „BNR-132 de ani în slujba poporului român”, Mircea Perpelea, directorul CPPAS Bucuresti, a initiat, împreunã cu reprezentantul Directiei de Comunicare a BNR Bucuresti, Mircea Muresan, dar si cu profesorii si elevii de la clasele a XI-a si a XII-a ai Colegiului, o activitate în care s-a realizat, pe de o parte, o prezentare a istoricului BNR, iar pe de altã parte, o sesiune de întrebãri, din partea elevilor si rãspunsuri, din partea reprezentantilor BNR. La finalul dezbaterii, a fost premiatã cea mai interesantã „provocare” venitã din rândul elevilor Colegiului. S-au urmãrit prezentarea si însusirea unor notiuni fundamentale cu privire la atributiile, functiile si rolul bãncilor centrale, în general, si a atributiilor, functiilor si rolul BNR, în special, prezentarea si însusirea unor notiuni fundamentale cu privire la istoria Bãncii Nationale a Romaniei si istoria monedei nationale, precum si furnizarea unor informatii legate de procesul de trecere a României la moneda Euro.

Postasii vasluieni îsi sãrbãtoresc astãzi ziua

Barlad Online

9 Octombrie – Ziua Mondialã a Postei
Ziua de 9 Octombrie a fost stabilitã ca Zi Mondialã a Postei pentru a marca data la care s-a înfiintat Uniunea Postalã Universalã. În urmã cu 138 ani la Berna (Elvetia) a luat fiintã Uniunea Postalã Universalã. România a fost unul din cei 22 de membri fondatori, fiind reprezentatã de Directorul General al Postelor George Lahovary (1838 – 1909 ). Dupã retragerea de la conducerea Postei, George Lahovary, împreunã cu I.C. Brãtianu si Grigore C. Tocilescu, au publicat „Marele dictionar geografic al României „ 1838 – 1902.
Documente ce atestã existenta serviciilor postale pe teritoriul tãrii si judetului nostru.
Primul document privind existenta serviciilor postale pe teritoriul tãrii noastre este „Hristovul”, dat de domnitorul Mircea cel Bãtrân în anul 1399. Si în judetul Vaslui a fost o activitate intensã pe linia activitãtilor postale. Acest lucru este atestat si de etimologia unor localitãti din judet cum ar fi Posta Elan – comuna Vutcani, Posta Bârladului, Posta Cismelelor.
Astãzi, serviciul postal este o parte importantã a vietii de zi cu zi a fiecãrei persoane , fiind cel mai accesibil mijloc de comunicare. Cele 190 de tãri membre ale Uniunii Postale Universale formeazã cea mai mare retea fizicã de distribuire din lume.
Rep: Cum întâmpinã postasii vasluieni Ziua Mondialã a Postei ?
Nicutã Marcu: Este ziua în care ne simtim mai mult ca oricând parte din marea familie mondialã a postasilor.
În amintirea zilei de 9 Octombrie 1874, încercãm la nivel judetean sã marcãm cât de cât acest eveniment în conditii deosebit de grele pentru Posta Românã. Stiti si dvs. din mass-media despre situatia economicã în care a fost adusã Posta Românã de cei care au condus-o în ultimii ani. Ziua de 9 Octombrie este declaratã zi liberã pentru toti postasii. Vom asigura însã servicii postale cu personal redus astfel încât cei care ne stiu zilnic aproape sã nu ne simtã lipsa.
Rep: În ce situatie se gãseste Posta Românã în prezent ?
Posta Românã este într – un moment zero.
Nicutã Marcu: Se fac eforturi mari pentru stabilizarea economicã a C N POSTA ROMÂNÃ si pentru achitarea datoriilor enorm de mari. Este foarte greu pentru cã moralul personalului e la pãmânt, nu mai au încredere în nimeni.
Rep: Care sunt punctele tari ale Postei Române si de ce ar apela vasluienii la serviciile acestei institutii ?
Nicutã Marcu: Functionãm într-o piatã concurentialã durã, în conditiile în care multe firme de curierat (cu oameni grei în spate) cu o retea „subtire”, fãrã personal pregãtit etc., încearcã sã preia prin tot felul de trucuri servicii ale Postei Române de multe ori încãlcând legea.
Punctele tari ale Postei Române sunt traditia, reteaua postalã si reteaua umanã. Reteaua postalã numitã si „comoara” Postei Române îsi dã zilnic examenul în relatia cu institutiile statului, agenti economici privati si cetãtenii acestei tãri. Clientii nostri se pot baza întotdeauna pe servicii sigure.
Rep: Mai are Posta Românã un viitor având în vedere situatia economicã actualã si piata concurentialã?
Chiar si în aceste conditii suntem cei mai tari si cei mai buni?
Nicutã Marcu: Postasii iubesc POSTA precum îsi iubesc familia. Sunt convinsi cã cei care astãzi conduc destinele acestei institutii de suflet a poporului român si care provin tot din marea familie a comunicatiilor vor gãsi calea cea bunã pentru a pãstra reteaua postalã. Fiecare guvern trebuie sã protejeze POSTA statului. De secole, ca institutie strategicã, POSTA a mers mânã în mânã cu istoria noastrã nationalã, nãscutã din nevoia voievozilor de a-si transmite poruncile în tarã si pãsul la marile Porti. Chiar dacã trãim în era comunicatiilor electronice, ce s-ar face un stat dacã nu ar avea o retea postalã viabilã în situatii de exceptie ?
Rep: Ce mesaj transmiteti postasilor vasluieni de Ziua Mondialã a Postei ?
Nicutã Marcu: Sã fie convinsi cã Posta Românã are viitor.
Dragi postasi, vã multumesc pentru sacrificiile pe care numai voi stiti cã le faceti în prezent pentru a-i asigura buna functionare si a-i pãstra imaginea nepãtatã!
Vã felicit pentru modul în care vã îndepliniti îndatoririle, indiferent de vreme, de distantã, anotimp si de lipsuri!
Vã felicit pe fiecare pentru cã faceti parte din cea mai legatã breaslã si din marea familie a lucrãtorilor postali din întreaga lume! Pentru a nu uita cã misiunea voastrã este de suflet, vreau sã închei cu o strofã din Imnul Postasilor: “Când frâul distantei te apasã/ Aduni universul sub pas/ Si zilnic în fiece casã/ O parte din suflet îti lasi”.

Fostii grefierii trebuie sã dea banii înapoi

Barlad Online

Buni de platã. Un numãr de 38 de fosti grefieri vasluieni trebuie sã returneze statului peste 1,2 milioane de lei. Suma reprezintã pensiile speciale încasate ilegal timp de aproape un an, în baza unei sentinte judecãtoresti.
În baza unei hotãrâri a Curtii de Apel Iasi, Casa Judeteanã de Pensii (CJP) Vaslui va executa silit un numãr de 38 de fosti grefieri ai instantelor din judet. Si asta, dupã ce oamenii au încasat ilegal de la stat, timp de 11 luni, suma totalã de 1,2 milioane lei, pensii speciale. Initial, fostul personal auxiliar din instantã a avut câstig de cauzã la Tribunalul Vaslui împotriva Casei de Pensii, institutie care, în 2010, diminuase pensiile speciale ale grefierilor cu pânã la 80 la sutã, în conformitate cu Legea 119/2010 privind stabilirea unor mãsuri în domeniul pensiilor. În baza sentintelor date de instanta vasluianã, CJP a reîntregit pensiile speciale a 42 de fosti grefieri care, în perioada 1 septembrie 2010-1 august 2011, au încasat în total peste 1,2 milioane lei. Numai cã reprezentantii Casei de Pensii Vaslui au fãcut recurs la Curtea de Apel Iasi împotriva sentintelor date de Tribunalul Vaslui. În toamna acestui an, institutia a avut câstig de cauzã împotriva a 38 de fosti grefieri, instanta ieseanã apreciind cã tãierile pensiilor speciale s-au fãcut corect. “În baza sentintelor date de Curtea de Apel Iasi, vom emite decizii de poprire pentru fiecare din cei 38 de pensionari în parte, decizii care reprezintã titluri executorii. Initial, am fost obligati sã punem în aplicare hotãrârile Tribunalului Vaslui pe motiv cã litigiile de asigurãri sociale sunt executorii din primã instantã astfel încât nu s-a mai asteptat judecarea recursurilor la Curtea de Apel Iasi. Urmeazã sã fie pronuntate si sentintele la celelalte patru cauze care mai sunt pe rolul instantei iesene”, a declarat purtãtorul de cuvânt al CJP Vaslui, Loredana Enache. Cei 38 de fosti grefieri au de returnat, în medie, câte 29.000 de lei fiecare. Popririle se vor face direct din pensii, suma retinutã de CJP Vaslui fiind de maxim o treime din cuantumul pensiei.

Opt locuri din România unde temperatura a scăzut sub ZERO grade Celsius

Barlad Online

De la vară direct la iarnă. De duminică noaptea, temperaturile au scăzut şi cu 18 grade. În unele zone de munte a şi nins. Iar ploile care duminică au scăldat vestul ţării au ajuns acum în partea de est. Luni la amiază au existat şi zone în România unde se înregistrau temperaturi negative. Până marţi la prânz în toate zonele ţării este valabilă informare meteorologică de ploi, vânt şi frig.

 

 

Vremea s-a răcit brusc, atât la munte, cât şi mare. În unele oraşe, diferenţa de temperaturi de la o zi la alta a fost de până la 18 grade.
Luni, la ora 16.00, existau opt locuri în România unde temperatura a scăzut sub zero grade. Potrivit hărţii furnizate de ANM, la ora 16.00, cel mai frig era la Vârful Omu (-7 grade Celsius), minus 4 grade se înregistrau la Bâlea Lac şi în Munţii Ţarcu, minus 3 grade Celsius în Călimani, minus 2 grade Celsius pe vârful Vlădeasa şi la Iezer. Mai cald

Temperaturi de -1 grad s-au înregistrat pe Penteleu şi la Lăcăuţi.
Mai mult decât atât, în munţi, la peste 1800 de metri altitudine a şi nins.
Marţi, vremea va fi rece pentru această dată, mai ales dimineaţa, când în depresiunile intramontane vor fi şi valori sub pragul de îngheţ. Izolat ziua începe cu brumă şi ceaţă. Peste zi norii sunt puţini. Vântul e mai agitat la munte şi în estul ţării. Maximele termice se vor situa în general între 12 grade în depresiunile intramontane şi cel mult 20 grade în Lunca Dunării. Şi în Bucureşti este rece. Până la amiază în termometre nu se adună mai mult de 18 grade.
VEZI PROGNOZA PE TREI ZILE
Cauciucurile de iarnă ar putea fi obligatorii chiar înainte de 1 noiembrie. Asta evident în funcţie de vreme. Dacă ninge, iar drumurile vor fi acoperite cu un strat de zăpadă, atunci şoferii vor putea circula numai cu anvelope de iarnă.

Doi jandarmi bãgati în spital de un sofer vitezoman

Barlad Online

Doi jandarmi din Bârlad au ajuns la Urgente dupã ce autoturismul de serviciu în care se aflau a fost izbit de un BMW condus de un vitezoman. Accidentul s-a petrecut joi searã, pe Bulevardul Republicii, la o trecere de pietoni din zona Stadion. Autoturismul marca Dacia Papuc, în care se aflau si cei doi jandarmi, circula din directia Centru înspre IRB si tocmai oprise la trecerea de pietoni pentru ca oamenii de pe trotuar sã poatã traversa strada. Nici nu au apucat sã punã piciorul pe carosabil cã, într-o fractiune de secundã, o masinã marca BMW, care venea din aceeasi directie, a intrat în plin în masina Jandarmeriei. Soferul BMWului, un bârlãdean de 40 de ani, apãsase pedala de acceleratie si nu a mai putut frâna la timp pentru a evita impactul. „Conducãtorul auto conducea autoturismul pe strada Republicii din Bârlad, iar la un moment dat, din cauza faptului cã nu a pãstrat o distantã de sigurantã în trafic, a intrat în coliziune cu un autoturism, condus de un bãrbat de 42 ani, din Bârlad, care a oprit pentru a acorda prioritate de trecere pietonilor“, ne-a declarat inspector principal Mihaela Straub, purtãtorul de cuvânt al Inspectoratului de Politie al Judetului Vaslui. Din accident a rezultat vãtãmarea corporalã a doi jandarmi în vârstã de 36 si respectiv 37 de ani, ambii din Bârlad. Acestia au fost transportati la Spitalul de Urgentã „Elena Beldiman“ Bârlad pentru îngrijiri medicale. Jandarmului de 36 de ani i s-a pus diagnosticul de „contuzie coloanã lombarã, contuzie toracicã“, iar celui de 37 de ani, „policontuzii prin accident rutier“. Soferului vinovat i-a fost întocmit dosar penal pentru vãtãmare corporalã din culpã.

Bãtrânã din Iana, omorâtã de un sofer vitezoman

Barlad Online

Sâmbãtã seara, pe DJ 245 A, în satul Silistea, comuna Iana, a avut loc un accident de circulatie grav. Politistii Biroului Rutier municipal Bârlad au efectuat cercetarea la fata locului, constatând urmãtoarele: Ion C., în vârstã de 21 de ani, din Silistea, conducea un autovehicul din directia Iana cãtre Gherghesti, iar la un moment dat, din cauza vitezei excesive si a neatentiei în conducere, a acrosat o femeie, în vârstã de 79 de ani, din aceeasi localitate, care se deplasa pe partea dreaptã a pãrtii carosabile, din directia Gherghesti cãtre Iana. Echipajul medical ajuns la fata locului a constatat decesul femeii. Conducãtorul auto a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ. Viteza este „inamicul public numãrul 1“ al soferilor români. Statisticile Directiei Rutiere atestã faptul cã viteza, în cele douã forme ale sale – neadaptatã la conditiile de drum si neregulamentarã – ocupã primul loc între cauzele generatoare de accidente rutiere grave produse din vina conducãtorilor de autovehicule. La nivelul judetului Vaslui, în acest an, aproximativ 10% din accidente au avut drept cauzã viteza neadaptatã la conditiile de drum sau neregulamentarã si s-au soldat cu 9 persoane decedate, 10 persoane rãnite grav si 51 rãnite usor.

Tânãrul care a înjunghiat un bãrbat «din gresealã», trimis în judecatã

Barlad Online

Nicusor Curmeiu, de 23 de ani, din comuna Fãlciu, riscã sã înfunde puscãria pentru urmãtorii 12 ani. Tânãrul a fost trimis în judecatã pentru tentativãî de omor, dupã ce, la jumãtatea lunii august, a înjunghiat un bãrbat de 44 de ani, pentru cã l-a confundat cu unul din bãrbatii cu care se rãfuia.
Dupã doar o lunã si jumãtate, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Vaslui au finalizat dosarul în cazul lui Nicusor Curmeiu, de 23 de ani, din Rânzesti, comuna Fãlciu. Pe data de 4 octombrie, acesta a fost trimis în judecatã pentru infractiunea de tentativã la omor calificat, întrucât, în noaptea de 15 spre 16 august, a înjunghiat un bãrbat în vârstã de 44 de ani, fãrã ca acesta sã-l fi provocat în vreun fel. De fapt, victima nici nu-l cunostea pe agresor. În acea noapte, Curmeiu se afla într-un local din Urdesti, comuna Dodesti, împreunã cu încã cinci bãrbati cu care consuma bãuturi alcoolice. La un moment dat, cu putin înainte de ora 01.00, între grupul de sase bãrbati si un altul format din opt bãrbati din Urdesti a izbucnit un conflict spontan, surprins de o camerã de supraveghere din incintã. Pentru cã erau în inferioritate numericã si se temeau sã nu sfârseascã prost, Curmeiu si ceilalti cinci bãrbati au iesit repede din local, s-au urcat într-o Dacia si au pãrãsit zona în vitezã. Membrii celuilalt grup nu s-au lãsat mai prejos. Au iesit afarã si au început sã arunce cu pietre în autoturismul în care se aflau cei sase, unul din „proiectile“ spãrgând luneta. Nervos la culme, Nicusor Curmeiu, care se afla la volan, a coborât din masinã înarmat cu un cutit si a început sã se îndrepte spre local. Numai cã, exact în acel moment, prin zonã au apãrut un bãrbat de 44 de ani, sotia acestuia si încã o femeie. Curmeiu nu s-a uitat cã cele trei persoane nu fac parte din grupul cu care se rãfuia si, într-o clipã, a atacat cu cutitul. Pe bãrbat l-a înjunghiat pânã la prãsele, în zona toracelui, perforându-i un plãmân, iar pe sotia acestuia, care a intervenit pentru a calma spiritele, a tãiat-o la degetele de la mânã. Cealaltã femeie a sunat imediat la numãrul 112 si a solicitat o ambulantã, care i-a transportat pe cei doi soti la Spitalul de Urgentã „Elena Beldiman“ Bârlad. Femeia rãnitã a primit îngrijiri medicale, însã a fost lãsatã sã plece acasã, iar sotul sãu a fost dus direct în sala de operatie, ulterior fiind internat la Terapie Intensivã. Mai grav e cã, dupã ce a înjunghiat un necunoscut, Curmeiu s-a urcat din nou la volan, ca si cum nimic nu s-a întâmplat, si a plecat spre casã. În aceeasi noapte a fost ridicat de politisti si dus la audieri. Initial, individul a fost retinut pentru 24 de ore, iar vineri, 17 august, a fost arestat preventiv pentru 29 de zile pentru tentativã la infractiunea de omor calificat. Fiind considerat un pericol, ulterior expirãrii celor 29 de zile, magistratii Tribunalului Vaslui i-au prelungit mandatul de arestare preventivã pânã pe data de 14 octombrie. Dacã va fi gãsit vinovat de infractiunea pentru care este judecat, Curmeiu riscã sã stea dupã gratii între 7 si 12 ani. Primul termen al procesului a fost programat pe data de 31 octombrie.

„Vă rog, ajutaţi-mă!“. Citeşte o scrisoare emoţionantă a unei fetiţe care are nevoie de ajutor

Barlad Online

Vaslui

Maria vă cere ajutorul

 

Eu sunt Maria, am 6 ani şi 9 luni şi am venit pe lume ca o rază de soare pentru părinţii mei.Erau tare fericiţi să mă aibă, pe mine şi pe frăţiorul meu Dudu, aşa cum l-am strigat eu de micuţă, fericire deplină timp de şase săptămâni până când vestea că sufăr de hidrocefalie,le-a întunecat cerul şi numai suferinţă s-a abătut asupra noastră.
Totul se întâmpla în anul 2006 şi, la doar două luni de viaţă, am suferit prima operaţie. Ar fi fost bine dacă totul s-ar fi rezumat doar la acea operaţie, dar, din nefericire, au mai urmat încă trei. La şapte zile după prima intervenţie, medicii au observat că operaţia nu se închidea şi asta a însemnat să mergem din două în două săptămâni de la Bârlad la Bucureşti, până când domnul doctor a decis să mă opereze din nou. Aveam 4 luni şi deja mă aflam în sala de operaţie pentru a doua oară şi totul se încheia cu acelaşi deznodământ: operaţia nu se închidea.

Aveam atâta nevoie de zâmbetul de pe chipul mamei, dar ea se stingea de suferinţă şi atâtea griji pentru mine. Împlineam 6 luni, iar ei mă pregăteau pentru a treia intervenţie, după care a urmat o supraveghere atentă a medicilor timp de o lună de zile. De această dată totul părea să decurgă normal şi ne-am întors acasă unde tati şi frăţiorul meu ne aşteptau nerăbdători... dar câtă neşansă! După două săptămâni, drenajul se înfundă, iar pe 10 iulie 2006 domnul doctor mă opera pentru a patra oară schimbând poziţia drenajului frontal şi, în sfârşit, nu au mai fost probleme trebuind doar să merg din şase în şase luni la control.

Timpul a trecut, eu am crescut mare, dar durerile îngrozitoare de căpuşor şi faptul că vomitam foarte des ne-au condus din nou în spital. Aveam 5 anişori de data asta, în anul 2010 şi aceste dureri, care au apărut din senin, mi-au tulburat copilăria. Nu mă mai puteam juca cum o făceau ceilalţi copii. Durerile se repetau, mă ţineau în perfuzie şi în 2-3 zile îmi reveneam, dar nimeni nu a bănuit că aceste dureri aveau o altă cauză decât hidrocefalia. Am facut apoi o ptoza palpebrala cu intepenirea gatului iar in urma ultimelor investigatii s-a descoperit si cauza durerilor de cap , doua anevrisme mari care nu pot fi embolizate sau operate la noi în ţară. Costurile unei intervenţii în străinătate sunt costisitoare, adică 40.000 de euro, bani pe care noi nu-i vom putea avea niciodată fără ajutorul oamenilor cu suflet mare.

Cum aş putea să mă salvez şi să readuc părinţilor acea rază de soare care le intrase în casă acum şase ani în urmă? Cum să şterg lacrimile fierbinţi ale mamei şi să-i alung teama din suflet că mă va pierde pentru totdeauna? Nu pot decât să o strâng în braţe şi să-i zâmbesc, s-o mângâi şi să o încurajez. Îmi doresc să trăiesc, dar mai mult nu pot să fac. Poate că oamenii mă vor ajuta să rămân în viaţa mamei şi doar speranţa în ajutorul lor mi-a mai rămas. Vă mulţumesc că mi-aţi citit povestioara, vă mulţumesc pentru ajutor!

Mami a deschis conturi pentru mine la BRD, pe numele ei Mîndru Corina Luminiţa:

RON : RO76BRDE380SV35305863800

EURO : RO08BRDE380SV35411983800

USD : RO55BRDE380SV35412013800

SWIFT : BRDE ROBU

Mîndru Corina Luminita

adresa e-mail : mindru.corina@yahoo.com

telefon: 0743599519

Adresa noastra :

Sublocotenent Erou Marin Lucian , Nr. 3 , Loc . Bârlad, Jud. Vaslui
http://sperantamariei.wordpress.com/