Războiul gazelor de şist: între profiturile de miliarde de euro şi oamenii cu benzen în sânge

Barlad Online

De câte ori aţi auzit propoziţia „România are potenţial"? Potenţial în agricultură, în IT, în cultivarea plantelor energetice, în turism, în agroturism, în industria auto, în industria aeronautică. Dar se spune că România are cel mai mare potenţial în energie. Avem un mix energetic de invidiat: cărbune, gaze, niscaiva petrol, nuclear, eolian şi fotovoltaic. Atâta doar că este prost împărţit.
MEMORABILĂ ESTE EXPRIMAREA FOSTULUI ŞI ACTUALULUI MINISTRU AL ECONOMIEI, Varujan Vosganian, din 2006: „Anul 2007 este anul energiei". Ei bine, nu prea a fost. Şi nici ceilalţi ani care au urmat, pentru că niciunul dintre marile proiecte anunţate nu s-a concretizat. Dar România are, în continuare, potenţial. Acum, vedeta potenţială este gazul de şist. Pe care însă premierul Victor Ponta spune că îl lasă unui „guvern mai înţelept" decât al lui să-l scoată din adâncuri şi să-l ofere naţiunii. Asta dacă nu cumva e doar pasărea răspunderii.
La începutul acestei luni am avut ocazia să merg în SUA, într-o deplasare al cărei scop a fost documentarea direct de la sursă în privinţa producţiei gazelor de şist. Am văzut şi punctul de vedere al guvernului american şi părerea organizaţiilor care cer nu neapărat interzicerea exploatării acestor resurse, ci efectuarea ei într-un mod mai atent cu mediul şi cu nevoile cetăţenilor. Am stat de vorbă şi cu oameni simpli, a căror viaţă este direct influenţată de această industrie. Acest text nu are cum să-şi propună să dea verdicte, ci doar să pună faţă în faţă beneficiile şi efectele neplăcute ale acestei industrii care „este aici şi va rămâne aici pentru decenii".

Subiectul gazelor de şist este relativ nou pentru România, deşi sunt specialişti care susţin că n-ar trebui să ne mirăm prea tare, întrucât Romgaz sau Petrom fac asta de mult timp. La fel ca în alte cazuri, România, sau cel puţin o mare parte a cetăţenilor săi, a aflat de gazele de şist de la străini. Mai exact, de la compania americană Chevron, care anunţa, în 2011, că este interesată de afaceri în România şi Polonia în domeniul gazelor de şist.
Potrivit socotelilor de atunci ale americanilor de la Chevron, explorarea acestor resurse trebuia să înceapă în 2012. Perspectiva sau fie şi numai posibilitatea ca România, odată descoperite rezerve de gaze de şist, să reducă sau chiar să elimine nevoia de a importa gaze naturale din Rusia, la preţuri nu tocmai prietenoase, a picat la ţanc pentru un guvern care se pregătea deja pentru alegerile din 2012 şi care nu stătea tocmai bine în sondaje. Mai ales că românii vibrează într-un mod special la orice are legătură nu neapărat cu gazele (foarte mulţi nici măcar nu sunt racordaţi la conducte), ci cu Rusia. Potrivit Ziarului Financiar, factura energetică pe care România o achită ruşilor de la Gazprom an de an se ridică la peste un miliard de dolari. În ultimii opt ani, firmele din România au plătit intermediarilor care aduc gazele ruseşti, WIEE şi Imex Oil, peste zece miliarde de dolari.

CU MAXIMĂ RESPONSABILITATE. Ideea explorării şi exploatării gazelor de şist a fost privită diferit de decidenţii politici din România. Guvernul s-a arătat dispus să permită Chevron să facă prospecţiunile necesare pentru a găsi un răspuns la întrebarea dacă România are sau nu astfel de rezerve. În martie 2011, în prima sa referire publică la gazele de şist, preşedintele Traian Băsescu, la acea dată încă jucător activ pe toate fronturile, şi-a exprimat în Parlament, în felul propriu, opinia depre subiect: „Se manifestă interese ca România să devină tot mai dependentă energetic„.

Scurt, impersonal şi cu suficientă doză de mister, ca-n filmele de spionaj. „Eu vă cer să priviţi cu maximă responsabilitate nevoia României de a-şi creşte consistent capacitatea de a produce energie atât nucleară, energie din Marea Neagră, cât şi energie din gaze de şist, dacă într-adevăr avem resurse„, a spus atunci preşedintele. Desigur, ca la orice proiect de amploare, nu au lipsit disputele, cu culorile locale aferente. Acuzaţii, mitinguri, intervenţii clericale. PSD, pe atunci în opoziţie, a criticat ideea explorării şi exploatării gazelor de şist. La schimb, premierul vremii, Mihai Răzvan Ungureanu, acuza guvernul PSD că a acordat concesiunea perimetrului din Bârlad fără consultare publică, în 2004. Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare la Bârlad, cumpărat în toamna anului 2010 de la firma Regal Petroleum, cu 25 milioane dolari, fără taxe, şi alte trei acorduri petroliere la malul mării, în Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, care au intrat în vigoare în martie anul trecut. Anexele aferente celor trei acorduri au fost clasificate.

Pe cetățeni nu-i bagă nimeni în seamă: Autoritățile, slugile Chevron

Barlad Online

Compania Chevron face cam ce vrea în România. Dacă mesajul vasluienilor care se opun exploatării gazelor de șist ajunge foarte greu la urechile și mai ales la inima celor pe care i-au trimis în Parlament, nu la fel stau lucrurile în ceea ce privește imensa corporație americană. Și nu ne mai poate fi de mirare: premierul Victor Ponta are un consilier “minune” american, care “întâmplător” este legat de interesele marilor corporații multinaționale din domeniul energetic. Dacă interesele Chevron o cer, în România este schimbată și legea.
Legile în vigoare fac ca voința populară exprimată prin vot să nu aibă nicio valoare. Aceleași normative le sunt însă favorabile celor mari și puternici care doresc să ne sfredelească pământul cu riscul de a umple subsolul de substanțe extrem de periculoase. Iar când legea românească nu este destul de prielnică multinaționalei, este modificată fără nicio problemă!
De exemplu, acum o lună, Parlamentul României și-a făcut “datoria” față de corporațiile transnaționale din domeniul energiei, adoptând Legea nr. 81/2013, care modifică Legea nr. 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. În ceea ce-i privește pe vasluieni, noul normativ rezolvă toate eventualele probleme ale Chevron: în vederea “armonizării condițiilor de autorizare”, “autoritatea administrației publice centrale competente cu atribuții de reglementare, potrivit legii, în domeniul din care face parte investiția supusă autorizării, va emite un aviz coordonator, în baza căruia președinții consiliilor județene implicate vor emite autorizații de construire pentru executarea lucrărilor aferente”. Prin urmare, consiliile județene sunt obligate să aprobe lucrările de investiții, odată ce acestea sunt autorizate de autoritățile centrale.
Asta pentru ca următorul aliniat să facă și mai clar motivul pentru care a fost emisă legea: “executarea lucrărilor de foraje necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospecțiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de gaze și petrol (...) este permisă în baza actului de autoritate al autorității competente desemnate prin legea specială, care ține loc de autorizație de construire/desființare și se emite în condițiile legislației specifice din domeniul gazelor, petrolului, energiei electrice și comunicațiilor, din care fac parte lucrările, după caz”.
Legea 81/2013, adoptată la momentul oportun, ia practic orice atribuție autorităților locale, deliberative sau de mediu, cu privire la explorarea/exploatarea gazelor de șist. Și acest lucru nu putea fi mai binevenit Guvernului României, care a stabilit la începutul mandatului lui Victor Ponta o premieră istorică: primul șef de executiv care are un consilier american. Este vorba despre generalul Wesley Clark, membru în Consiliul de Administrație al BNK Petroleum, care are interese în exploatarea gazelor de șist din Estul Europei. De altfel, acesta a transmis exact pentru ce vine în România, spre nenorocul nostru, al celorlalți: “Cred că voi putea atrage investitori. Știm că există o revoluție energetică în desfășurare în lume, iar în România există un potențial al carburilor. Consider că România poate deveni un principal exportator de energie”. Atunci s-a stabilit soarta “coloniei” de la Marea Neagră.

Chevron acționează pe șest
Ulterior, Asociația “România Fără Ei” și Grupul de Acțiune “România Fără Fracturare” au atras atenția asupra neregulilor comise de Chevron și susținătorii americanilor.
“Pe fondul intensificării dezbaterii în mass-media privind exploatarea gazelor de șist în România, în special prin prisma avizului dat recent de Ministerul Mediului în ce privește începerea prospecțiunilor seismice în perimetrele Vama Veche și Costinești, dorim să facem câteva precizări extrem de importante”, așa își încep activiștii explicațiile.
Ei acuză modul profund viciat prin care Chevron va obține, în cel mai scurt timp, avizul de mediu pentru montarea și operarea sondelor de explorare de pe teritoriul județului Vaslui. Concluzia este că autoritățile centrale vor continua să calce în picioare opinia publică, facilitând prin orice mijloace demersurile Chevron.
“Cinci ani de zile, cât durează etapa de explorare, perimetrele concesionate de Chevron în perimetrul Bârlad vor fi scoase din circuitul agricol, chiar dacă sonda de explorare se limitează la un procent redus din suprafață. Va urma procedura de obținere a acordului de mediu pentru exploatare. Putem risca să intrăm în această procedură, ținând cont de cum vor fi obținute primele avize?”, susțin activiștii de mediu.

Deputatul PP-DD de Vaslui, Tudor Ciuhodaru, face u apel către firmele din România să cumpere rulmenţi de la societatea bârlădeană, altă dată cea mai mare fabrică de profil din România. Apelul parlamentarului vine după ce societatea din oraşul rulmenţilor a disponibilizat luna aceasta 250 de salariaţi, decizie luată după ce numărul comenzilor a scăzut simţitor, mai ales pe piaţa internă. „E anormal ca rulmenţii produşi la Bârlad să ajungă în ţări precum Austria, Germania sau Brazilia, iar pe piaţa internă să vină rulmenţi fabriaţi în China. Anul trecut, doar 3% din producţia de la SC rulmenţi SA din Bârlad a ajuns pe piaţa din România. De aceea, solicit firmelor româneşti şi celor care pot sprijini industria bârlădeană să ia în considerare producţia de calitate a SC Rulmenţi SA Bârlad, în aşa fel încât în acest an să ajungem la o desfacere pe piaţa internă de cel puţin 10% şi să asigurăm stabilitatea celor 2.000 de bârlădeni care mai lucrează încă în această fabrică“, a declarat deputatul Tudor Ciuhodaru. La ultima întâlnire de Dialog Social din cadrul Prefecturii Vaslui au fost prezenţi şi reprezentanţi ai sindicaliştilor de la societatea bârlădeană care au cerut, la rândul lor, ajutorul prefectului. Reprezentantul Guvernului în teritoriu le-a promis acestora că le va intermedia o întâlnire cu toţi parlamentarii din Vaslui pentru a le prezenta şi lor situaţia de la fabrica de rulmenţi

Citeste mai mult: adev.ro/mntx94

Deputatul PP-DD de Vaslui, Tudor Ciuhodaru, face u apel către firmele din România să cumpere rulmenţi de la societatea bârlădeană, altă dată cea mai mare fabrică de profil din România. Apelul parlamentarului vine după ce societatea din oraşul rulmenţilor a disponibilizat luna aceasta 250 de salariaţi, decizie luată după ce numărul comenzilor a scăzut simţitor, mai ales pe piaţa internă. „E anormal ca rulmenţii produşi la Bârlad să ajungă în ţări precum Austria, Germania sau Brazilia, iar pe piaţa internă să vină rulmenţi fabriaţi în China. Anul trecut, doar 3% din producţia de la SC rulmenţi SA din Bârlad a ajuns pe piaţa din România. De aceea, solicit firmelor româneşti şi celor care pot sprijini industria bârlădeană să ia în considerare producţia de calitate a SC Rulmenţi SA Bârlad, în aşa fel încât în acest an să ajungem la o desfacere pe piaţa internă de cel puţin 10% şi să asigurăm stabilitatea celor 2.000 de bârlădeni care mai lucrează încă în această fabrică“, a declarat deputatul Tudor Ciuhodaru. La ultima întâlnire de Dialog Social din cadrul Prefecturii Vaslui au fost prezenţi şi reprezentanţi ai sindicaliştilor de la societatea bârlădeană care au cerut, la rândul lor, ajutorul prefectului. Reprezentantul Guvernului în teritoriu le-a promis acestora că le va intermedia o întâlnire cu toţi parlamentarii din Vaslui pentru a le prezenta şi lor situaţia de la fabrica de rulmenţi.

Citeste mai mult: adev.ro/mntx94

Deputatul PP-DD de Vaslui, Tudor Ciuhodaru, face u apel către firmele din România să cumpere rulmenţi de la societatea bârlădeană, altă dată cea mai mare fabrică de profil din România. Apelul parlamentarului vine după ce societatea din oraşul rulmenţilor a disponibilizat luna aceasta 250 de salariaţi, decizie luată după ce numărul comenzilor a scăzut simţitor, mai ales pe piaţa internă. „E anormal ca rulmenţii produşi la Bârlad să ajungă în ţări precum Austria, Germania sau Brazilia, iar pe piaţa internă să vină rulmenţi fabriaţi în China. Anul trecut, doar 3% din producţia de la SC rulmenţi SA din Bârlad a ajuns pe piaţa din România. De aceea, solicit firmelor româneşti şi celor care pot sprijini industria bârlădeană să ia în considerare producţia de calitate a SC Rulmenţi SA Bârlad, în aşa fel încât în acest an să ajungem la o desfacere pe piaţa internă de cel puţin 10% şi să asigurăm stabilitatea celor 2.000 de bârlădeni care mai lucrează încă în această fabrică“, a declarat deputatul Tudor Ciuhodaru. La ultima întâlnire de Dialog Social din cadrul Prefecturii Vaslui au fost prezenţi şi reprezentanţi ai sindicaliştilor de la societatea bârlădeană care au cerut, la rândul lor, ajutorul prefectului. Reprezentantul Guvernului în teritoriu le-a promis acestora că le va intermedia o întâlnire cu toţi parlamentarii din Vaslui pentru a le prezenta şi lor situaţia de la fabrica de rulmenţi.

Citeste mai mult: adev.ro/mntx94

De trei luni, nu a mai vãzut-o nimeni!

Barlad Online

 MISTER Mâine se împlinesc exact trei luni de când Adriana Elena Motas a dispãrut fãrã urmã în timpul unei pauze de la Colegiul Tehnic “Al. I. Cuza”. În tot acest timp politistii si familia au cãutat-o neîncetat, dar în zadar. Pãrintii fetei au lipit sute de afise pe stâlpii de iluminat din Bârlad, dar si din celelalte localitãti din jur, sperând cã cineva o va recunoaste si va putea oferi informatiile necesare pentru a fi gãsitã. Minora, domiciliatã în comuna Ciocani, fãcea naveta în fiecare zi la Bârlad, pentru a merge la scoalã.
Adriana Elena Motas, în vârstã de 16 ani, din comuna Ciocani, a dispãrut pe data de 5 martie, într-o pauzã, de la Colegiul Tehnic “Al. I. Cuza” din Bârlad, fãrã a anunta pe nimeni. În acea zi, ea a întârziat la prima orã, iar dupã douã ore a plecat, înainte de terminarea cursurilor, fãrã a spune colegilor care este motivul. De atunci ea nu a mai ajuns acasã si nimeni nu stie încotro s-a dus. Pãrintii minorei trãiesc de de atunci o adevãratã dramã. Zi de zi ei sperã cã Adriana Elena va intra pe poarta casei si le va spune cã este bine. În paralel cu activitãtile politistilor, familia a lipit mai multe afise pe stâlpii din Bârlad si din localitãtile limitrofe, sperând cã cineva o va recunoaste si va putea oferi informatiile necesare pentru a o gãsi. “Pânã în prezent politistii Biroului de Investigatii Criminale Bârlad nu au reusit sã o identifice pe tânãrã. În continuare se desfãsoarã activitãti specifice pentru gãsirea minorei, aceasta fiind datã si în urmãrire nationalã. Reamintim cã la data disparitiei minora era îmbrãcatã cu o geacã imitatie de piele de culoare albastru închis, blugi de aceeasi culoare si o pereche de ghete cu blanã si siret. Semnalmente: înãltime aproximativ 170 cm, pãr negru lung, ten alb, ochii verzi, iar pe frunte are o cicatrice de circa un centimetru. Cine o recunoaste sau poate oferi anumite informatii despre ea este rugat sã apeleze numãrul unic de urgentã 112 sau sã se prezinte la cea mai apropiatã sectie de Politie”, a declarat comisar sef Vasile Chelaru, comandantul Politiei Bârlad. Adriana Elena Motas învãta destul de bine la scoalã si era lãudatã de cadrele didactice. Nimeni de aici nu-si explicã ce s-a întâmplat în acea zi, de 5 martie. De asemenea, pãrintii fetei au declarat cã între ei nu a existat niciun conflict, oricât de mic. Dimpotrivã, era o relatie deschisã, iar din punct de vedere material nu-i lipsea nimic. Adriana Elena Motas mai are o sorã în vârstã de 16 ani si un frate mai mic, de 5 ani.

Copil în comã, dupã ce a bãut jumãtate de litru de rachiu

Barlad Online

A bãut rachiu pânã a lesinat. Un copil în vârstã de 9 ani din localitatea Valea lui Darie a ajuns la spitalul din Vaslui în comã alcoolicã, în urmã cu douã seri. Bãiatul a gãsit sticla prin casã si nu s-a lãsat pânã nu a terminat-o. Sora lui l-a gãsit inconstient si a dat alarma. Un echipaj din cadrul Serviciului Judetean de Ambulantã l-a transportat pe copil la spital, în comã profundã. În scurt timp, acesta si-a revenit. “A bãut rachiu. Aveam în casã o sticlã ascunsã, el a gãsit-o si a bãtut-o toatã. L-am gãsit cu sticla lângã el, tremura si mi-am dat seama ce a fãcut. E mult pentru un om mare, dar pentru un copil?! Putea sã moarã!”, a spus bunica. Dupã ce mama copiilor a plecat la muncã în strãinãtate, bãtrâna are grijã cum poate de cei patru nepoti, cu vârste cuprinse între 9 si 17 ani. Ea recunoaste cã este depãsitã de situatie si cã are nevoie de ajutor. Reprezentantii Directiei pentru Protectia Copilului Vaslui au început o anchetã în acest caz, la finalul cãreia vor stabili dacã bãiatul si cele trei surori ale sale mai pot rãmâne sau nu în grija bunicii.

Tragedie pe DE 581 intre barlad si Crasna: un tânăr şi unchiul său au murit în BMW!

Barlad Online

Două persoane și-au pierdut viața în județul Vaslui pe DE 581. Un tânăr de 28 de ani care mergea cu viteză, deși afară ploua torențial, a murit după ce a pierdut controlul volanului și s-a izbit de un TIR care venea din sensul opus. Unchiul său de 38 de ani, aflat pe bancheta din spate, s-a stins și el la scurt timp. Singura supraviețuitoare a teribilului accident este iubita conducătorului auto, o tânără de 19 ani, care a ajuns în comă profundă la spital.
Cei trei se grăbeau să ajungă într-o localitate învecinată, pentru a da o mână de ajutor unor rude ale căror locuințe au fost inundate. Circulau cu viteză mare, in ciuda faptului că ploua torențial și vizibilitatea era mult redusă. La un moment dat, tânărul de la volan a pierdut controlul mașinii și s-a izbit frontal de un TIR, care venea din sens opus. Autoturismul a fost proiectat la câțiva zeci de metri distanță, iar autotrenul s-a răsturnat în afara părții carosabile.
La fața locului au ajuns mai multe echipaje de la ambulanță, polițiști și pompieri. Din păcate, tânărul și unchiul lui şi-au pierdut viaţa, iar fata de 19 ani, care se afla în dreapta șoferului, a fost transportată la spital în stare gravă.
„Din primele verificări, șoferul autoturismului BMW nu a adaptat viteza la condițiile de drum, carosabil umed, a pătruns pe sensul opus de mers și a intrat în coliziune frontală cu un TIR din Republica Moldova. Din primele verificări, șoferul de tir nu e vinovat, dar vom stabili cauzele și împrejurările producerii accidentului”, a declarat Augustin Brat, SPR Vaslui.
Cei doi tineri au împreună un copil în vârstă de 9 luni.

Dan Marian singurul parlamentar PDL din judet!

Barlad Online

 SURPRIZÃ Din doi parlamentari pe care PDL îi avea în judetul Vaslui a mai rãmas doar unul. Deputatul Sergiu Vizitiu si-a anuntat asearã plecarea la UNPR. O veste extrem de proastã pentru senatorul Dan Marian, pentru cã, în aceste conditii, rãmâne sã se strãduiascã singur sã resusciteze o organizatie, aflatã pe patul de moarte. Singurul ajutor rãmâne omul de afaceri Mihai Iacob, zis Himalaya!
Dupã alegeri, Dan Marian s-a putut consola cu faptul cã, în conditii potrivnice, au iesit doi parlamentari PDL în judetul Vaslui. Acum, însã, consolarea nu mai tine. Deputatul Sergiu Vizitiu a anuntat cã renuntã la PDL pentru UNPR. “În campania electoralã mi-am luat mai multe angajamente, atât fatã de electoratul din judetul Vaslui cât si fatã de oamenii care m-au spijinit, primari, consilieri, oameni care au fãcut parte din staff-ul electoral. Am ales sã mã înscriu în UNPR tocmai pentru a putea sã onorez aceste angajamente electorale. Pentru mine este un pas important pentru cã sunt mai tânãr în politicã si nu vreau ca cei de la PDL sã fie supãrati pe mine. Veti vedea cã UNPR va deveni o fortã în politica româneascã. Nu am fugit la putere, ci doar am pus umãrul la o constructie nouã, în care cred”, a declarat Sergiu Vizitiu.
Dan Marian nu e supãrat
Presedintele Organizatiei PDL Vaslui a declarat cã, în ciuda plecãrii din partid, deputatul Vizitiu rãmâne un prieten bun si nu regretã cã l-a convins sã intre în politicã. “Am aflat cã domnul deputat Sergiu Vizitiu are aceastã optiune politicã. Rãmâne însã unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Nu regret faptul cã, în urmã cu câteva luni, l-am convins sã intre în politicã, în echipa PDL si a fost un succes atât pentru mine cât si pentru el. Sunt convins cã va lupta, în continuare, pentru a-si duce la îndeplinire angajamentele electorale cã, în politicã, nu trebuie sã spui niciodatã. Cred, totusi, cã timpul îl va convinge cã locul sãu este tot la PDL. În altã ordine de idei, duminicã Organizatia Judeteanã PDL Vaslui va organiza într-un cadru festiv, Ziua Partidului, ocazie cu care ne vom întâlni cu alesii local PDL si vom discuta si despre acest subiect al plecãrilor sau venirilor. Asta e politica, n-am inventat-o noi!”, a declarat senatorul Dan Marian.

Ori luptãm ori murim otrãviti de Chevron!

Barlad Online

Marsul de pe 27 mai va fi decisiv
RÃSCOALÃ Grupul de Initiativã al Societãtii Civile Bârlad (GISCB) va organiza pe 27 mai un mars împotriva explorãrii si exploatãrii gazelor de sist si se sperã la o participare masivã a celor din localitate si din împrejurimi. Mai mult, sfidarea autoritãtilor bârlãdene, care au decis ca marsul sã se desfãsoare de la FEPA la Centrul de Afaceri, adicã la marginea orasului, a iritat bârlãdenii si Organizatiile Ecologice din România. La Bârlad vor fi concentrate echipe ale televiziunilor centrale, vor veni televiziuni internationale si se anuntã participarea unui consilier american din statul Pennsilvania – acolo unde s-a interzis Chevronului sã mai foreze deoarece au distrus mediul înconjurãtor si au deteriorat sãnãtatea oamenilor.
Luni, 27 mai, Realitatea TV este la Bârlad – cu Rares Bogdan si Andreea Cretulescu. Ei vor face, în direct, o emisiune despre pericolul Gazelor de Sist. Multi locuitori ai judetului Vaslui au urmãrit emisiunea realizatã acum câteva zile la Vama Veche, la care a participat de la Bârlad ca reprezentant al GISCB ing. Ovidiu Tiron. Emisiunea de atunci a avut peste trei milioane de telespectatori si s-au primit peste 150 000 de mesaje pe site-ul televiziunii, ceea ce nu s-a mai întâmplat în istoria TV. De aceea s-au decis cei de la Realitatea sã facã urmãtoarea emisiune pe 27 mai, la Bârlad, orasul devenind fanionul românesc în lupta contra gazelor de sist si a Chevron. La mars si-au anuntat participarea Asociatia “România Fãrã Ei”, “Vama Verde”, manifestanti contra gazelor de sist din Constanta si corespondenti ai mai multor televiziuni nationale si internationale. GISC Bârlad nu vrea sã dezvãluie încã ce strategie va folosi, pentru a contracara nesimtirea autoritãtilor locale care i-au expediat pe manifestanti la periferia orasului, din motive lesne de înteles: sã nu aibã surprize neplãcute si sã minimalizeze protestele. Deocamdatã se vehiculeazã faptul cã la marsul si mitingul de protest care se vor desfãsura pe 27 mai, va participa un consilier din Pennsilvania, care va aduce cu el mãrturii a ceea ce s-a întâmplat în statul sãu, cum a fost distrus mediul înconjurãtor si de ce s-au interzis gazele de sist în acel stat.

Pliant Chevron: Explorare = fracturare hidraulică. Compania americană va utiliza metoda mult controversată încă din perioada de explorare

Barlad Online

Compania americană Cheron va folosi procedura de fracturare hidraulică încă din perioada de explorare a resurselor de gaze de şist. Informaţia este făcută publică de către Chevron în pliantelele sale de informare, dar pare că nu a ajuns la autorităţile române care susţin că perioada de explorare durează cinci ani şi nu nu implică fracturarea hidraulică!!! Deoarece pliantul Chevron vine în opoziţie cu informaţiile pe care le au oficialii guvernamentali, Jurnalul Naţional le semnalează acestora documentul pus la dispoziţie public de compania americană. În acest caz credem că se impun clarificări absolut necesare pentru corecta informare a autorităţilor române.

Chevron dixit!
"Dacă rezultatele explorării sunt promiţătoare, la situl de explorare urmează o serie de operaţiuni menite să evalueze în detaliu viabilitatea comercială a zăcămăntului. Este posibil ca în această etapă să se recurgă la fracturare hidraulică pentru a testa exact în ce măsură argila gazeiferă poate fi fracturată spre eliberarea rezervelor de gaz natural. În timpul fracturării hidraulice, instalaţia de foraj este din nou îndepărtată şi în locul ei sunt instalate mai multe unităţi de pompare, care pompează la înaltă presiune în puţ, un fluid pe bază de apă", se menţionează în pliantul Chevron, obţinut de ONG-ul Vama Verde. Fluidul pe bază de apă la care se face referire în pliant conţine temutele substanţe cancerigene împotriva cărora protestează organizaţiile ecologiste.
Informaţiile din pliantul Chevron detaliază şi modul de desfăşurare a procedurii de fracturare hidraulică: “această operaţiune generează o reţea de fisuri în argila gazeiferă care permite gazului natural să curgă spre sondă. Procesul poate dura câteva zile în funcţie de numărul sesiunilor de fracturare. Dacă rezultatele sunt în continuare încurajatoare, se forează mai multe sonde în situl de explorare şi se continuă procesul de fracturare hidraulică”.
Rovana Plumb explica, zilele trecute, că după prima etapă, respectiv prospecţiunea, care durează doi ani, urmează explorarea, care durează în jur de cinci ani, şi care nu presupune utilizarea metodei de fracturare hidraulică. "Pentru această etapă, nu este nevoie de evaluarea impactului asupra mediului, întrucât "explorarea se realizează prin metode clasice de explorare aplicate/sonde forate în România de zeci de ani", a declarat Rovana Plumb, potrivit Agerpres. Ministrul îşi exprimase speranţa ca în câţiva ani, cele 750 de substanţe chimice periculoase care sunt introduse în sol prin fracturare hidarulică, să fie înlocuite cu amidon.

Unde sapă până la urmă Chevron?
O altă informaţie din pliantul Chevron o contrazice din nou pe ministrul Mediului care declara că "lucrările de explorare a gazelor de şist în Vama Veche, Costineşti şi Bârlad vor ocoli ariile protejate şi vor asigura o distanţă de cel puţin un kilometru de la ţărmul Mării Negre, fiind interzisă forarea în oraşe sau zone locuite, în apropiere de obiective turistice sau culturale, arii protejate prin legislaţia în vigoare. Se pare că cei de la Chevron vor face cu totul altceva. Potrivit plianutului, odată ales terenul unde va fi amplasată plaforma de foraj, se aduce instalaţia care forează până la mii de metri adâncime pentru a pătrunde formaţiunile de argilă. Această instalaţie funcţionează fără oprire până la finalizarea puţului, iar distanţa minimă faţă de casele din apropiere este de 300 de metri (!!!) “prin urmare nivelul de poluare fonică este mai scăzut decât cel cauzat de trafic” (sic).
Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a emis aprobare, recent, pentru lucrări de prospecţiuni seismice în vederea identificării resurselor din Costineşti şI Vama Veche. Chevron deţine concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiuni a gazelor de şist la trei blocuri din România cu o suprafaţă de 270.000 de hectare (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad). Potrivit estimărilor Agenţiei americane de informaţii privind energia, România, Ungaria şi Bulgaria au, împreună, rezerve de gaze de şist de 538 de miliarde de metri cubi, suficient pentru a acoperi necesarul României pentru aproape 40 de ani.

UE reevaluează fracturarea
Uniunea Europeană (UE) va reevalua în acest an fracturarea hidraulică şi problemele de mediu asociate acestui proces tehnologic, a declarat comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, citat de ziarul Die Welt. "Protejarea zonelor unde există apă potabilă şi subterană este absolut corectă", iar UE va analiza mai atent în acest an fracturarea hidraulică, a afirmat Oettinger. Fracturarea hidraulică, prin care se injectează cantităţi mari de apă, nisip şi chimicale în formaţiuni de rocă de şist pentru a extrage gaze, este contestată de organizaţiile pentru protecţia mediului, care susţin că procesul poate contamina pânza freatică.
În timp ce UE se gândeşte la reevaluarea gazelor de şist, statul New York a decis prelungirea până în 2015 a moratoriului instituit în 2008 pentru explorarea gazelor de şist. Statele Unite au început exploatarea gazelor de şist în urmă cu zece ani şi au ajuns să aibă rezerve de gaze foarte mari. 

Taxa de 80% propusă de Polonia pentru extragerea gazelor de şist descurajează investitorii

Barlad Online

Polonia ar putea frâna dezvoltarea industriei gazelor de şist, cu un potenţial uriaş în acest stat, după ce mai multe investiţii au eşuat, iar guvernul a transmis semnale că va impune condiţii dure investitorilor străini, inclusiv o taxă de 80% pe profiturile generate, scrie Bloomberg.

Polonia ar putea frâna dezvoltarea industriei gazelor de şist, cu un potenţial uriaş în acest stat, după ce mai multe investiţii au eşuat, iar guvernul a transmis semnale că va impune condiţii dure investitorilor străini, inclusiv o taxă de 80% pe profiturile generate.
Dintre cele 39 de proiecte de explorare planificate pentru acest an, până în luna mai au fost iniţiate numai două, potrivit datelor Ministerului Mediului din Polonia, citate de Bloomberg.
Guvernul vrea să impună companiilor de explorare să intre în parteneriate cu o societate de stat odată cu trecerea la faza de extracţie. Totodată, executivul a anunţat că intenţionează să introducă o taxă de 80% pe profiturile generate din gaze de şist. Ambele măsuri au fost anunţate în toamna anului trecut.
"Polonezii au încercat să vândă pielea ursului din pădure. A avut efecte extrem de negative asupra proiectelor de gaze de şist, subliniate de numărul neglijabil de puţuri forate în ultimele câteva luni", comentează pentru Bloomberg Tom Maj, directorul operaţiunilor din Polonia la compania canadiană Talisman Energy, care s-a retras recent din ţară.
În ultimii ani, numeroase companii americane şi canadiene s-au înghesuit să prospecteze după gaze de şist în Polonia, unde se estimează că există cele mai bogate rezerve din Europa.
Guvernul condus de premierul Donald Tusk a încercat să asigure securitatea energetică a Poloniei din resurse interne, reducând dependenţa de importurile de gaze din Rusia, de la gigantul Gazprom. Proiectele de explorare începute de companii precum Chevron (SUA) sau Nexen (Canada) ar fi generat investiţii estimate la 4,5 miliarde de dolari.
Polonia importă aproximativ două treimi din necesarul de gaze naturale de la Gazprom.
Multe companii, printre care şi Chevron, au anunţat că nu vor renunţa la Polonia şi se aşteaptă să rămână în ţară pe termen lung.
Totuşi, rezultatele dezamăgitoare înregistrate de unii investitori mai vechi a determinat trei companii să-şi facă bagajele.
Grupul american Exxon Mobil s-a retras în iunie din Polonia după rezultate dezamăgitoare înregistrate la primele puţuri de explorare săpate în ţară. Talisman a plecat din Polonia invocând o schimbare de strategie.
Pe 7 mai, Marathon Oil (SUA) a anunţat că renunţă la Polonia şi caută investitori pentru cele 11 licenţe pe care le deţine, după ce proiectele de explorare desfăşurate în ţară nu au avut rezultate comerciale.
Retragerea Talisman şi Marathon nu va afecta lucrările de explorare care vor continua la perimetrele respective, a declarat pe 8 mai un oficial al Ministerului Mediului.
Guvernul a acordat aproximativ 100 de licenţe de explorare către peste 20 de companii, care au propus construcţia a cel puţin 300 de puţuri de explorare, cu investiţii estimate la 4,5 miliarde de dolari.
În 2011, Administraţia pentru Informaţii în domeniul Energiei din SUA estima că Polonia deţine cele mai mari rezerve recuperabile de gaze de şist din Europa, echivalente cu aproape un sfert din resursele estimate în Statele Unite.
Unii investitori par însă nemulţumiţi de abordarea guvernului, îndeosebi de intenţia de a aplica taxe ridicate pe industria gazelor de şist.
"Cine va veni cu miliarde de dolari pentru a monetiza gazele dacă guvernul discută preluarea unei părţi uriaşe din profit de la companii?", comentează un executiv al San Leon Energy, care a demisionat recent din funcţia de director de explorare în Polonia.
Alte companii sugerează că au avut ghinion în Polonia.
"Explorarea unui nou bazin este întotdeauna o afacere extrem de riscantă şi costisitoare. Cu toate acestea, datele geologice au oferit unele motive de optimism. Mai mult, situaţia generală a pieţei era atractivă: preţuri relativ mari la gaze în Europa, acces bun la infrastructură şi, desigur, senzaţia că proiectul beneficiază de sprijin puternic din interior din raţiuni geopolitice", comentează executivul polonez al Talisman Energy.
După ce aspectele tehnice ale proiectului s-au dovedit mai complexe decât se anticipa, impunând investiţii mai mari şi un proces mai îndelungat de dezvoltare, companiile au aşteptat "încurajări" din partea guvernului, însă atitudinea autorităţilor a virat în direcţia opusă, continuă acesta.
"Ne-am trezit prinşi într-o discuţie ciudată despre reglementare, taxe şi participarea statului, aspecte care nu par să aibă vreo legătură cu realităţile ciclului de investiţie sau cu echilibrul risc-profit", consideră reprezentantul Talisman Energy.
Cu toate acestea, lucrările de explorare vor continua la majoritatea perimetrelor pentru care au fost acordate licenţe. Printre companiile care vor continua să opereze în Polonia se numără Chevron şi Total (Franţa).
Dintre investitorii mai mici, companii precum San Leon, 3Legs Resources (SUA) şi BNK Petroleum (Canada) au semnalat că vor continua activităţile.
Companiile de stat PKN Orlen şi PGNiG vor fora de asemenea în acest an mai multe puţuri de explorare.

Rusia finanţează protestele împotriva gazelor de şist din Europa

Barlad Online

Revoluţia gazelor de şist în Europa ar putea să nu fie atât de rapidă şi productivă ca în SUA din cauza opoziţiei ferme manifestate de Rusia, suspecată de specialiştii din domeniu că se află în spatele protestelor faţă de exploatarea acestor resurse, în special în estul Europei unde miza este mai puternică, comentează publicaţia electronică EUObserver.

În vestul Europei, Franţa şi Germania conduc grupul ţărilor care au decis suspendarea explorărilor gazelor de şist. Situaţia este cu totul diferit de cealaltă parte a Cordinei de Fier. Primul mare câmp de luptă european pentru gazele naturale va fi, se pare, Europa de Est, unde perspectiva securităţii energetice a Rusiei reprezintă o mare problemă. De asemenea, se pot găsi indicii ale “războiului rece" în abordarea adoptată de companiile americane din domeniul petrolului şi gazelor şi de către guvernul SUA.

Americanii au tendinţa să profite la maximum de pe urma revoluţiei proprii a gazelor de şist şi de independenţa energetică rezultată din aceasta. În acelaşi timp, ei cred că gazele naturale constituie o problemă geopolitică.

Un analist de la Alianţa americană pentru gazele naturale (ANGA), care reuneşte grupurile de lobby ce reprezintă 26 de companii nord-americane din acest domeniu, a declarat pentru EUObserver că Rusia finanţează în prezent organizaţiile de mediu care se opun exploatării gazelor de şist.

La polul opus, SUA încurajează ţările europene să treacă la exploatarea acestora. În primul rând, cele mai multe dintre marile companii de petrol şi gaze sunt americane, cum ar fi Chevron, care prospectează mai mult de 3 milioane de acri de teren în Polonia şi România cu privire la potenţialul de producţie de gaze naturale.

În al doilea rând, fiecare kilowatt rezultat din gaze naturale europene reduce dependenţa de gigantul energetic rus Gazprom, mai scrie publicaţia menţionată.

Potrivit lui John R. Lyman, directorul pentru politici energetice şi de mediu, la Atlantic Council, în prezent cel mai bine pregătite pentru extracţia gazelor de şist în rândul ţărilor europene sunt Polonia şi România. De asemenea, se aşteaptă ca Lituania să facă din gazele de şist o temă centrală în timpul preşedinţiei sale a Consiliului UE, din a doua jumătate a acestui an.

Guvernul lituanian consideră că rezervele sale de gaze de şist ar putea depăşi de 10 ori cele 3,3 miliarde de metri cubi de gaze importate în 2012 din Rusia.

În acelaşi timp, cei care se aşteaptă la o revoluţie a gazelor de şist în Europa în stil american ar putea să fie dezamăgiţi: doar pentru prospecţiuni geologice este necesar să fie ridicate mii de sonde, proces care s-ar putea întinde pe durata a cel puţin cinci ani sau chiar poate şi mai mult în unele ţări.

În raportul său, preluat de Agerpres, Atlantic Council subliniază că “în timp ce gazele neconvenţionale ar putea probabil să crească securitatea energetică, pe termen lung, în unele ţări, în special în Europa de Est, Uniunea Europeana pe ansamblu nu va simţi ce au dat resursele suplimentare de gaze în Statele Unite".

“SUA investesc deja de 15 ani în gazele de şist, aici nu se poate apăsa doar pe comutator", spune John R. Lyman.

“Dezbaterea europeană cu privire la gazele de şist, în special cu privire la avantajele şi dezavantajele fracturării hidraulice ia în prezent amploare. Dar nimeni nu ar trebui să fie surprins că în lumea de după războiul rece, un rol important în dezbatere îl joacă geografia", mai scrie publicaţia preluată de Rbc.