Barlad Online
Guvernul lucrează la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal. După finalizarea analizelor şi a simulărilor necesare, proiectul va fi supus dezbaterii publice şi înaintat Parlamentului, a anunţat miercuri Ministerul Finanţelor.
Unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanţelor analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România.
"Conceptul este evaluat de către o paletă largă de specialişti, atât din partea MFP, cât şi din partea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, a Camerei Consultanţilor Fiscali, a Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României", potrivit Mediafax.
Documentul de lucru care stă la baza analizei de specialitate din grupul de lucru este prezentat integral, mai jos:
TITLUL IV
Impozitul pe venit
Art. 57^1
Semnificaţia unor termeni şi expresii
În sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. gospodărie – grup alcătuit din una sau mai multe persoane fizice înrudite sau neînrudite, care au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună din punct de vedere economic şi financiar şi locuiesc/nu locuiesc efectiv la acelaşi număr cadastral.
2. patrimoniu - totalitatea drepturilor şi a obligaţiilor cu valoare economică, precum şi a bunurilor mobile şi imobile la care se referă aceste drepturi, care aparţin uneia sau mai multor persoane fizice.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 57^2
Implementarea şi administrarea gospodăriei
(1) Gospodăria se constituie prin decizie emisă de organul fiscal competent în baza cererii depuse de către membri săi. Decizia de aprobare/respingere privind implementarea gospodăriei se emite în termen de 60 de zile de la data primirii cererii. Cererea va cuprinde cel puţin numele şi prenumele, CNP-ul fiecăruia dintre membri, semnătura acestora, precum şi membrul desemnat ca reprezentant al gospodăriei.
(2) Organul fiscal competent va fi notificat de către reprezentantul gospodăriei pentru orice modificare survenită în componenţa gospodăriei în termen de 30 de zile de la producerea acesteia. Organul fiscal competent va emite în termen de 60 de zile de la primirea notificării decizia de modificare a componenţei gospodăriei.
(3) Evidenţa gospodăriilor implementate se organizează prin ordin al preşedintelui A.N.A.F
ART. 58
Contribuabili
(1) Următoarele persoane datorează impozitul conform prezentului titlu şi sunt numite în continuare contribuabili:
a) persoana fizică rezidentă, desemnată ca reprezentant al gospodăriei;
b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
d) persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 129.
Art. 59
Sfera de cuprindere a impozitului
(1) Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri:
a) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, desemnate reprezentanţi ai gospodăriilor, veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României;
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care acestea devin rezidenţi în România;
c) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;
d) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate dependentă în România, venitului salarial net din această activitate dependentă;
e) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art. 58 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2) Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute la art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care acestea devin rezidente în România.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) persoanele fizice care dovedesc că sunt rezidenţi ai unor state cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile prevederile convenţiilor.
(4) Persoana fizică nerezidentă care a îndeplinit pe perioada şederii în România condiţiile de rezidenţă potrivit art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) va fi considerată rezidentă în România până la data la care persoana fizică părăseşte România. Această persoană are obligaţia completării şi depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, şi nu va mai face dovada schimbării rezidenţei fiscale într-un alt stat.
(5) Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, până la data schimbării rezidenţei. Această persoană are obligaţia completării şi depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, şi va face dovada schimbării rezidenţei fiscale într-un alt stat.
(6) Rezidenţii statelor cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri trebuie să îşi dovedească rezidenţa fiscală printr-un certificat de rezidenţă emis de către autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este emis.
(7) Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani calendaristici. Această persoană are obligaţia completării şi depunerii la autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.
ART. 60
Scutiri
Sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:
1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
a) activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere;
b) salarii şi asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3);
c) pensii;
d) activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;
2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3), ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator. Încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator se face prin ordin**) comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, al ministrului pentru societatea informaţională, al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice şi al ministrului finanţelor publice;
3. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) - (3), ca urmare a desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, în condiţiile stabilite prin ordin) comun al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, al ministrului economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;
4. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din exercitarea profesiei de medic, în condiţiile în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului finaţelor publice.
ART. 61
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;
b) venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite conform art. 76;
c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
d) venituri din investiţii, definite conform art. 91;
e) venituri din pensii, definite conform art. 99;
f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;
g) venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 108;
h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 111;
i) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117.
ART. 62
Venituri neimpozabile
În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a) veniturile realizate din valorificarea, prin centrele de colectare, a bunurilor mobile sub forma deşeurilor care fac obiectul programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
b) veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deşeurilor din patrimoniul personal;
c) sumele primite pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte;
e) sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare şi aur financiar, primite cu titlu de moştenire ori donaţie; Pentru proprietăţile imobiliare, în cazul moştenirilor şi donaţiilor se aplică reglementările prevăzute la art. 111;
f) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, precum şi veniturile în valută primite de personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, trimis în misiune permanentă în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
g) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora de oficial să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
h) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale sau organizaţii neguvernamentale;
i) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
j) materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor, precum şi cardurile de reduceri nenominale şi transmisibile distribuite gratuit acordate în cadrul unor programe promoţionale.
ART. 63
Reguli generale aplicabile veniturilor realizate din operaţiunea de fiducie
(1) Transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale fiduciare nu generează venituri impozabile, în înţelesul prezentului titlu, la momentul transferului, pentru părţile implicate, respectiv constituitor şi fiduciar, în cazul în care părţile respective sunt contribuabili potrivit prezentului titlu.
(2) Remuneraţia fiduciarului contribuabil potrivit prezentului titlu, notar public sau avocat, primită pentru administrarea masei patrimoniale, constituie, în înţelesul prezentului titlu, venit din activitatea adiacentă şi se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfăşurată de notar sau avocat, potrivit prevederilor cap. II - Venituri din activităţi independente.
(3) Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar, altele decât remuneraţia fiduciarului, se stabileşte în funcţie de natura venitului respectiv şi se supune impunerii potrivit regulilor proprii fiecărei categorii de venituri. La determinarea venitului impozabil nu se deduc pierderile fiscale ale constituitorului, acestea reprezentând pierderi definitive. În cazul în care constituitorul este contribuabil potrivit prezentului titlu, obligaţiile fiscale ale acestuia în legătură cu masa patrimonială administrată vor fi îndeplinite de fiduciar.
(4) Venitul realizat în bani şi în natură de beneficiarul persoană fizică la transferul masei patrimoniale de la fiduciar se supune impunerii potrivit prevederilor cap. X - Venituri din alte surse. Fac excepţie veniturile realizate de beneficiar din transferul masei patrimoniale, în situaţia în care acesta este constituitorul, caz în care veniturile respective sunt neimpozabile. Obligaţia evaluării veniturilor realizate, la preţul stabilit prin expertiză tehnică, la locul şi la data primirii acestora, revine fiduciarului. Pierderile fiscale înregistrate din administrarea masei patrimoniale de către fiduciar reprezintă pierderi definitive şi nu se deduc la determinarea venitului impozabil pentru beneficiar ulterior transferului masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul persoană fizică.
Art. 64 - se abrogă
ART. 65
Perioada impozabilă
(1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situaţia în care în cursul anului intervin modificări în structura gospodăriei ca urmare a decesului unuia sau a mai multor membri sau naşterii unuia sau a mai multor membri ai gospodăriei.
Art. 66 – se abrogă
CAPITOLUL II
Venituri din activităţi independente
ART. 67
Definirea veniturilor din activităţi independente
(1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii, veniturile din profesii liberale şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
(2) Constituie venituri din profesii liberale veniturile obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.
(3) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor, brevete de invenţie, desene şi modele, mărci şi indicaţii geografice, topografii pentru produse semiconductoare şi altele asemenea.
Art. 68
Stabilirea venitului net anual din activităţi independente
(1) Venitul net anual din activităţi independente se determină prin deducerea din venitul brut anual a cotei forfetare de cheltuieli de 40% aplicată asupra venitului brut şi a valorii anuale a cheltuielilor de personal plătite în anul fiscal respectiv.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă;
c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă;
f) veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
b) sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări şi mecenat, conform legii, sau donaţii.
(3) Contribuabilii care desfăşoară activităţi independente au obligaţia să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă.
Art. 69 – 74 – se abrogă
ART. 75
Impozitarea venitului net anual din activităţi independente
Venitul net anual din activităţi independente se impozitează potrivit prevederilor cap. XI - Venitul net anual global impozabil.
CAPITOLUL III
Venituri din salarii şi asimilate salariilor
ART. 76
Definirea veniturilor din salarii şi asimilate salariilor
(1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.
(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;
c) solda lunară acordată potrivit legii;
d) sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor, potrivit legii sau actului constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de management, potrivit legii;
e) sume reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;
f) remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;
g) remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi completările ulterioare;
h) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor constituite prin subscripţie publică;
i) sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;
j) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
k) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului;
l) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a angajatorului nerezident de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;
m) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege;
n) indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii nerezidente de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;
o) remuneraţia administratorilor societăţilor, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;
p) sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;
q) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;
r) remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii;
r^1) veniturile obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activităţi în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti din străinătate, în conformitate cu prevederile pct. 5 alin. (1) din cap. IV lit. B al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
s) orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură acordate de angajator ca urmare a desfăşurării unei activităţi în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege .
(3) Avantajele, în bani sau în natură, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate menţionată la alin. (1) şi (2) sunt considerate venituri din salarii.
(4) Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele pentru dispozitive medicale acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget;
b) drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;(discuţii)
c) hrană acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care potrivit legislaţiei în materie este interzisă introducerea alimentelor în incinta unităţii;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia persoanelor cu rol de reprezentare a intereselor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi privind sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;
f) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, inclusiv din activităţi dependente desfăşurate la bordul navelor în apele internaţionale. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situaţia în care România are drept de impunere;
g) costul telefoanelor, al abonamentelor telefonice şi convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
h) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la momentul exercitării acestora;
i) cheltuielile de transport şi cazare primite de salariaţi pe perioada delegării/detaşării în ţară sau străinătate.
(5) Avantajele primite în bani şi/sau în natură imputate salariatului în cauză nu se impozitează.
(6) Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, impozabile, primite pe perioada delegării în altă localitate, în România şi în străinătate, se consideră venituri aferente lunii în care se aprobă decontul.
(7) Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, impozabile, primite pe perioada detaşării/deplasării, potrivit prevederilor alin. (2) lit. k) - n), se consideră venituri aferente lunii în care sunt primite
Art. 77 – se abrogă
ART. 78
Determinarea venitului net lunar din salarii şi asimilate salariilor
(1) Plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor au obligaţia de a determina lunar venitul net lunar pentru fiecare beneficiar de venit, prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi, după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii;
(3) În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, venitul net se determină în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data efectuării plăţii prin deducerea din venitul brut al contribuţiilor de asigurări sociale care erau în vigoare în acea perioadă.
(4) În cazul veniturilor reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, venitul net se determină la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii prin deducerea din venitul brut al contribuţiilor de asigurări sociale care erau în vigoare în acea perioadă.
(5) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a venitului net anual din salarii şi asimilate salariilor, pentru fiecare beneficiar de venit.
Art. 79 – 80 – se abrogă
ART. 81
Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri din salarii –
(1) Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia să completeze şi să depună Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate pentru fiecare beneficiar de venit, potrivit Titlului V.
(2) Plătitorul de venituri este obligat să transmită/elibereze fiecărui beneficiar de venit un document care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul net realizat în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior.
ART. 82*)
Determinarea venitului net pentru anumite venituri salariale şi asimilate salariilor
(1) Persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate, precum şi persoanelor fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.
(2) Orice persoană fizică prevăzută la alin. (1) are obligaţia de a determina venitul net lunar/anual potrivit prevederilor art. 78.
(3) Orice persoană fizică prevăzută la alin. (1) care îşi prelungeşte perioada de şedere în România, peste perioada menţionată în convenţia de evitare a dublei impuneri, este obligată să determina venitul net lunar/anual pentru întreaga perioadă de desfăşurare a activităţii în România, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare împlinirii termenului prevăzut de respectiva convenţie. (CEDI)
(4) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentanţele organismelor internaţionale ori reprezentanţele societăţilor şi ale organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România, pot opta ca, pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, să îndeplinească obligaţiile privind determinarea venitului net lunar/anual pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor, în cazul în care opţiunea de mai sus este formulată şi comunicată organului fiscal competent.
(5) Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care beneficiarul de venit îşi desfăşoară activitatea, potrivit alin. (1), este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, cu excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia privind determinarea venitului net lunar/anual , potrivit alin. (4).
(6) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile şi persoanelor fizice care îşi desfăşoară activitatea la un angajator din România şi care obţin venituri în bani şi/sau avantaje în natură de la terţi, în baza unei relaţii contractuale.
Art. 821.
Impozitarea venitului net anual din salarii şi asimilate salariilor
Venitul net anual din activităţi din salarii şi asimilate salariilor se impozitează potrivit prevederilor cap. XI - Venitul net anual global impozabil.
CAPITOLUL IV
Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
ART. 83
Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor
(1) Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.
(2) Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv.
(3) În categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor se cuprind şi cele realizate de contribuabilii prevăzuţi la alin. (3) care, în cursul anului fiscal, obţin venituri din închirierea în scop turistic a unui număr mai mare de 5 camere de închiriat, situate în locuinţe proprietate personală. De la data producerii evenimentului, respectiv de la data depăşirii numărului de 5 camere de închiriat, şi până la sfârşitul anului fiscal, determinarea venitului net se realizează, potrivit regulilor de stabilire prevăzute în categoria venituri din activităţi independente.
ART. 84
Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor
(1) Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
(2) În cazul veniturilor obţinute din închirierea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabileşte pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.
(3) Venitul net anual din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 20% asupra venitului brut.
Determinarea venitului anual se efectuează prin însumarea veniturilor pe baza cursului de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor însumate din perioada de derulare a contractului de închiriere.
(4) În cazul veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabileşte pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.
(5) În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit, în cadrul aceluiaşi termen, direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.
(6) În cazul în care preţurile medii ale produselor agricole, stabilite potrivit prevederilor alin. (5), au fost modificate în cursul anului fiscal de realizare a venitului, potrivit procedurii de la alin. (5) noile preţuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură, pentru determinarea venitului net se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.
(7) Venitul net anual din arendă se stabileşte prin deducerea din venitul brut a aplicarea cotei forfetare de 20% asupra venitului brut anual.
ART. 85
Reguli privind stabilirea venitului net anual determinat pe baza normei anuale de venit
(1) Persoanele fizice care realizează venituri din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.
(2) Norma anuală de venit corespunzătoare unei camere de închiriat se determină de direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, pe baza criteriilor stabilite prin ordin comun al ministrului turismului şi al ministrului finanţelor publice şi a propunerilor Ministerului Turismului privind nivelul normelor anuale de venit. Propunerile privind nivelul normelor anuale de venit se transmit anual de către Ministerul Turismului în cursul trimestrului IV, dar nu mai târziu de data de 30 noiembrie a anului anterior celui în care urmează a se aplica normele anuale de venit.
(3) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice au obligaţia publicării anuale a normelor anuale de venit, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica.
(4) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) au obligaţia să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 31 ianuarie inclusiv, o declaraţie informativă pentru anul în curs. În cazul în care persoanele fizice încep să realizeze în cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 83 alin. (3), în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului aceştia au obligaţia completării şi depunerii declaraţiei informative pentru anul fiscal în curs.
Art. 86 – se abrogă
ART. 87*)
Reguli de stabilire a veniturilor realizate din închirierea în scop turistic în cazul depăşirii numărului de 5 camere în cursul anului fiscal
(1) În cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii prevăzuţi la art. 83 alin. (4) realizează venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 camere, aceştia sunt obligaţi să notifice evenimentul, respectiv depăşirea numărului de 5 camere de închiriat, organului fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data producerii acestuia. Pentru perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit, conform prevederilor art. 85, organul fiscal va recalcula norma de venit.
(2) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
(3) Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabileşte , potrivit prevederilor art. 68, contribuabilii având obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală. Contribuabilii respectivi sunt obligaţi să completeze şi să depună declaraţia informativă, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, la organul fiscal competent.
Art. 87 – se abrogă
ART. 89
Impozitarea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor
(1) Venitul net anual din cedarea folosinţei bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. XI - Venitul net anual global impozabil.
CAPITOLUL V
Venituri din investiţii
ART. 91
Definirea veniturilor din investiţii
Veniturile din investiţii cuprind:
a) venituri din dividende;
b) venituri din dobânzi;
c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate;
d) câştiguri din transferul aurului financiar, definit potrivit legii;
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.
CAPITOLUL VI
Venituri din pensii
ART. 99
Definirea veniturilor din pensii
Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat, diferenţe de venituri din pensii, precum şi sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie.
ART. 101
Obligaţiile plătitorilor de venituri din pensii
(1) Orice plătitor de venituri din pensii are următoarele obligaţii:
a) transmiterea către fiecare persoană fizică ce obţine venituri din pensii a informaţiilor privind totalul veniturilor în formă scrisă, realizate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul anterior;
b) să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent o declaraţie informativă privind totalul veniturilor din pensii, pentru fiecare contribuabil.
(2) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileşte prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.
(5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, venitul din pensii se consideră realizat la momentul încasării.
(6) Drepturile de pensie restante se consideră realizate la momentul încasării.
(7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora,.
(8) Veniturile din pensii şi/sau diferenţele de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, se consideră realizate la momentul încasării şi se supun reglementărilor legale în vigoare la data încasării.
(9) Veniturile din pensii şi/sau diferenţele de venituri din pensii, sumele reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, se consideră realizate la momentul încasării şi se supun reglementărilor legale în vigoare la data încasării.
CAPITOLUL XI
Venitul net anual global impozabil pe gospodărie
ART. 118
Stabilirea venitului net anual global impozabil pe gospodărie
(1) Venitul anual global (Vga) se determină la nivelul fiecărei gospodării şi reprezintă suma veniturilor/câştigurilor nete/brute, după caz, obţinute de către fiecare membru al gospodăriei din România, cu excepţia veniturilor neimpozabile şi a veniturile impozabile realizate de persoanele scutite prevăzute la art. 60.
(2) La stabilirea venitului anual global impozabil pe gospodărie prevăzut la alin. (1) nu se iau în calcul următoarele venituri:
a) veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni, în condiţiile titlurilor I şi VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare;
b) veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea, de către moştenitorii titlurilor de conversie sau acţiunilor dobândite înainte de prima tranzacţionare;
c) veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite potrivit legii, titularii iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moştenitorii acestora;
d) acordarea şi valorificarea prin orice modalitate a punctelor primite drept măsuri compensatorii, de către titularii drepturilor de proprietate, foşti proprietari sau moştenitorii acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare;
f) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
g) veniturilor a căror sursă nu a fost identificată.
(3) Determinarea plafonului neimpozabil aferent (Pn) gospodăriei se efectuează pe baza punctajului acordat în funcţie de numărul membrilor gospodăriei. Numărul membrilor luat în calcul la stabilirea punctajului aferent gospodăriei este numărul membrilor declarat la data implementării gospodăriei prevăzută la art. 57^2 alin. (1).
(4) Persoană fizică ce a locuit efectiv, în cursul anului, la mai multe numere cadastrale se declară ca membru într-o singură gospodărie potrivit procedurii prevăzute la art. 57^2 alin. (2).
(5) Punctajul (P) alocat gospodăriei este egal cu numărul membrilor gospodăriei plus un punct.
P = număr de puncte +1
(6) Stabilirea plafonului neimpozabil aferent gospodăriei se calculează ca produs între punctajul acordat gospodăriei, 1.000 de lei şi 12 luni.
Pn = P x 1.000 lei x 12 luni
(7) În cazul membrilor care au decedat sau care s-au născut în cursul anului pentru care se depune declaraţia, plafonul neimpozabil aferent gospodăriei se stabileşte pentru fiecare dintre aceştia în parte, ca produs între un punct, numărul lunilor în care persoana a făcut parte din gospodărie, inclusiv luna în care a intervenit decesul sau naşterea, şi valoarea de 1.000 lei.
(8) În situaţia prevăzută la alin. (7) plafonul neimpozabil alocat gospodăriei se stabileşte ca sumă între plafonul neimpozabil calculat pentru membri care au făcut parte din gospodărie timp de 12 luni şi cel calculat pentru membri menţionaţi la alin. (7).
(9) În cazul membrilor gospodăriei care au realizat venituri scutite din cele prevăzute la art. 60, doar o fracţiune/fracţiuni din anul pentru care se depune declaraţia, plafonul neimpozabil aferent gospodăriei, numărul de luni luate în calcul la stabilirea plafonului neimpozabil se reduce corespunzător cu numărul lunilor în care au fost realizate aceste venituri. Plafonul neimpozabil se calculează ca produs între numărul de luni şi valoarea de 1.000 lei.
(10) Venitul global ajustat se stabileşte ca diferenţă între venitul anual global şi plafonul neimpozabil.
Vgaj = Vag – Pn
(11) În situaţia în care venitul anual global ajustat este negativ (Vgaj<0) gospodăriilor unde se află copii minori, se acordă un srijin financiar în sumă de 1600 lei/an pentru fiecare copil. Copii care urmează cursurile obligatorii ale învăţământului preuniversitar beneficiază de această sumă doar cu condiţia ca absenţele nemotivate să nu depăşească 10% din totalul orelor de curs, în cazul în care urmează.
(12) Dacă venitul anual global ajustat este pozitiv, venitul net anual global impozabil (Vnai) se determină prin acordarea din venitul anual global ajustat pe gospodărie a următoarelor deduceri:
a) contribuţia de asigurări sociale şi contributia de asigurări sociale de sănătate datorate şi plătite de către persoanele fizice în baza art. 148 si 170 din Codul fiscal;
b) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, definite conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească nivelul unui salariu minim pentru un muncitor necalificat pe gospodărie
c) fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare sau cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European;
d) prime de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament;
e) asigurările obligatorii pentru casa şi masina (RCA).
f) programe educationale si recreere pentru copiii aflati in intretinere: gradinite particulare, programe tip before/after school, taxe şcolare, tabere sau excursii şcolare, cursuri: limbi straine, arte, sport, cursuri de pregatire tip meditatii;
g) alimentarea contului pentru educaţie permanentă, înfiinţat în baza Legea nr. 1/2011 Legea educaţiei naţionale;
h) activităţi educaţionale pentru tineri/adulţi (ex. taxe şcolare, etc)
i) activitati sportive pentru adulti (ex. abonamente sala fitness, gimnastica, dans, alte activitati sportive);
j) achizitii de carti si produse de papetarie;
k) activitati culturale (ex: bilete/abonamente la teatru, cinema, spectacole);
l) servicii balneo-climaterice, fiziterapeutice, kinetoterapeutice;
m) medicamente pentru boli cronice si grave;
n) întreţinere şi reparaţii gospodărie;
m) susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
(13) Deducerile (D) se acordă anual, in limita plafonului neimpozabil aferent unei luni determinat la alin. (5). În cazul în care plafonul neimpozabil lunar variază, se alege plafonul neimpozabil lunar care are valoarea cea mai mare. Cheltuielile deductibile care se pot deduce, sunt cele efectuate de către oricare dintre membrii gospodăriei, pentru aceştia sau pentru alţi membrii ai gospodăriei, justificate cu documente.
(14) Dacă venitul net anual global impozabil este negativ, în condiţiile prevăzute la alin. (11) se alocă fiecărui copil din gospodărie suma de 1.200 lei/an.
(14) Impozitul pe venitul anual global (IVG) pe gospodărie se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual global impozabil (Vnai).
IVG = Vnai x 10%
(15) În situaţia în care venitul net anual global are o valoare pozitivă, dar se află sub valoarea plafonului neimpozabil, din impozitul pe venitul anual global se deduce suma de 1.200 lei reprezentănd sprijinul financiar acordat pentru fiecare copil în condiţiile prevăzute la alin. (11).
(16) În cazul sumelor de primit sub forma sprijinului financiar acordat familiilor cu copii, se aplică prevederile Codului de procedură fiscală referitoare la compensarea cu sume datorate potrivit legii, bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetelor de asigurări sociale, după caz, de către membrii gospodăriei.
(17) Impozitul pe venitul anual global de plată se achită în termen de 90 de zile de la data depunerii declaraţiei de venit global.
Art.119
Cotele de impozitare
(1) Impozitul anual global datorat pe gospodărie se stabileşte prin aplicarea următoarelor cote de impunere asupra venitului anual global ajustat pe gospodărie, respectiv asupra venitul net anual global impozabil:
a) 0% pentru un venit global ajustat negativ;
b)10% pentru un venitul net anual global impozabil pozitiv.
