Barlad Online
Grupurile de actiune localã din
judetul Vaslui atrag fonduri europene mai mult pe hârtie. Din cele 126
de proiecte propuse, cu o finantare totalã de 14 milioane de euro, au
fost semnate contractele de finantare doar pentru 23 planuri de afaceri.
Reprezentantii Guvernului nu sunt convinsi cã primarii au înteles
importanta GAL-urilor. Pe de altã parte, în locul aductiunilor de apã,
patronatul local cere proiecte de dezvoltare a locurilor de muncã.
Cele cinci Grupuri de Actiune Localã (GAL) înfiintate la nivelul judetului Vaslui au propuse proiecte pentru atragerea a 14 milioane de euro. Din nefericire, cele 126 de proiecte care vizeazã atragerea de fonduri nerambursabile sunt departe de a primi toate finantare. Practic, pânã la aceastã datã, din noianul de proiecte, doar pentru 23 de planuri de afaceri au fost semnate contracte de finantare. Cele cinci GAL-uri cuprind toate comunele din judetul Vaslui, cu exceptia localitãtilor Dodesti, Suletea, Gãgesti si Epureni. Cele patru comune nu mai pot înfiinta împreunã un GAL, din cauzã cã nu îndeplinesc conditiile de eligibilitate prevãzute de legislatie privind numãrul de locuitori si teritoriul. Radu Renga, prefectul judetului Vaslui, i-a cerut lui Alin Trifu, directorul Oficiului Judetean pentru Dezvoltare Ruralã si Pescuit Vaslui, sã aibã sedinte de lucru cu primarii si managerii de proiect. “Propun sã facem întâlniri între managerii de proiect si primarii din comunele arondate. În fiecare sãptãmânã, sã avem câte o astfel de întâlnire. Nu sunt convins cã primarii au înteles rolul acestor GAL-uri. Degeaba facem aceste grupuri si nu depunem proiecte. Trebuie sã ne convingem cã primarii au idei si sã miscãm treaba”, a spus Radu Renga.
Locuri de munca, nu aductiuni de apa!
Referindu-se la rolul GALurilor, Ovidiu Copacinschi, pre- sedintele Asociatiei Patronale a Întreprinderilor Mici si Mijlocii Vaslui, a spus cã oportunitãtile din judet sunt multiple, pentru tot felul de afaceri. “Au aceste GAL-uri o strategie de dezvoltare localã? Vasluiul are un pãmânt fertil si se pot înfiinta ferme agricole. Si pe segmentul cresterii animalelor, judetul nostru are o traditie. Aceste GAL-uri iau în discutie astfel de proiecte, sã facem ferme si sã creãm locuri de muncã? Dacã aceste ferme se fac, apoi ne trebuie depozite si, în final, se va dezvolta si industria alimentarã. Nu vreau ca aceste GAL-uri sã construiascã doar aductiuni de apã si canalizare. Oamenii nu au bani sã plãteascã aceste servicii, asa cã degeaba se fac aceste servicii. Sã ridicãm starea financiarã a oamenilor, sã creem mai întâi dezvoltare”, a spus Copacinschi. GAL-urile sunt niste veritabile parteneriate public-privat. Înfiintarea unui GAL constã în primã fazã în delimitarea unei microregiuni (mai multe comune sau regiuni de judete). Extrem de important este faptul cã banii care sunt absorbiti de grupurile de actiune sunt gestionati integral în plan local. În acest fel, se pot finanta cu prioritate proiectele mai mici, care sunt cele mai rentabile din punct de vedere economic în cadrul microregiunilor
Cele cinci Grupuri de Actiune Localã (GAL) înfiintate la nivelul judetului Vaslui au propuse proiecte pentru atragerea a 14 milioane de euro. Din nefericire, cele 126 de proiecte care vizeazã atragerea de fonduri nerambursabile sunt departe de a primi toate finantare. Practic, pânã la aceastã datã, din noianul de proiecte, doar pentru 23 de planuri de afaceri au fost semnate contracte de finantare. Cele cinci GAL-uri cuprind toate comunele din judetul Vaslui, cu exceptia localitãtilor Dodesti, Suletea, Gãgesti si Epureni. Cele patru comune nu mai pot înfiinta împreunã un GAL, din cauzã cã nu îndeplinesc conditiile de eligibilitate prevãzute de legislatie privind numãrul de locuitori si teritoriul. Radu Renga, prefectul judetului Vaslui, i-a cerut lui Alin Trifu, directorul Oficiului Judetean pentru Dezvoltare Ruralã si Pescuit Vaslui, sã aibã sedinte de lucru cu primarii si managerii de proiect. “Propun sã facem întâlniri între managerii de proiect si primarii din comunele arondate. În fiecare sãptãmânã, sã avem câte o astfel de întâlnire. Nu sunt convins cã primarii au înteles rolul acestor GAL-uri. Degeaba facem aceste grupuri si nu depunem proiecte. Trebuie sã ne convingem cã primarii au idei si sã miscãm treaba”, a spus Radu Renga.
Locuri de munca, nu aductiuni de apa!
Referindu-se la rolul GALurilor, Ovidiu Copacinschi, pre- sedintele Asociatiei Patronale a Întreprinderilor Mici si Mijlocii Vaslui, a spus cã oportunitãtile din judet sunt multiple, pentru tot felul de afaceri. “Au aceste GAL-uri o strategie de dezvoltare localã? Vasluiul are un pãmânt fertil si se pot înfiinta ferme agricole. Si pe segmentul cresterii animalelor, judetul nostru are o traditie. Aceste GAL-uri iau în discutie astfel de proiecte, sã facem ferme si sã creãm locuri de muncã? Dacã aceste ferme se fac, apoi ne trebuie depozite si, în final, se va dezvolta si industria alimentarã. Nu vreau ca aceste GAL-uri sã construiascã doar aductiuni de apã si canalizare. Oamenii nu au bani sã plãteascã aceste servicii, asa cã degeaba se fac aceste servicii. Sã ridicãm starea financiarã a oamenilor, sã creem mai întâi dezvoltare”, a spus Copacinschi. GAL-urile sunt niste veritabile parteneriate public-privat. Înfiintarea unui GAL constã în primã fazã în delimitarea unei microregiuni (mai multe comune sau regiuni de judete). Extrem de important este faptul cã banii care sunt absorbiti de grupurile de actiune sunt gestionati integral în plan local. În acest fel, se pot finanta cu prioritate proiectele mai mici, care sunt cele mai rentabile din punct de vedere economic în cadrul microregiunilor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu