Barlad Online
Constantin Corneliu Pleşu, pe numele său întreg, a fost implicat într-un imens scandal la începutul anului trecut, din cauza dosarului de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în timpul mandatului său de consilier local al municipiului Bârlad. Consilierii locali bârlădeni din cealaltă tabără politică îi acuzau pe şefii de partid ai lui Pleşu că nu îi retrag sprijinul politic, tocmai pentru a rămâne pe funcţie, deşi pe numele lui politicianului existau note informative întocmite în anii ’80.
Dovada clară este decizia numărul 286 a CNSAS unde scrie că „se stabileşte clar că implicarea în activitatea de poliţie politică a domnlui Pleşu Constantin Corneliu, fiul lui Gheorghe şi Maria, născut la data de 21.05.1958 în localitatea Bârlad, judeţul Vaslui, îndeplinind condiţiile legale privind atribuirea calităţii de colaborator al securităţii ca poliţie politică“. Mai mult, o decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Iaşi parafa concluziile CNSAS.
„Vasile Raicu“ sau „Ion Raicu“
Acestea sunt numele sub care Cornel Pleşu a semnat notele informative între 31 septembrie 1982 şi 3 august 1987, moment în care regimul constată că „pe parcursul colaborării, s-a achitat în condiţiuni bune de sarcinile primite, furnizând informaţii de interes operativ. Întrucât cel în cauză a devenit membru P.C.R., fiind confirmat de organele judeţene de partid, rugăm a se aproba încetarea legăturii“, se spune în dosar.
Mult mai concludente sunt notele acestuia despre călătoriile în străinătate a unor cadre didactice: „Notă informativă, din 18.08.1988, copie olografă (scrisul aparţine ofiţerului), semnată „Dumitrache", înregistrată „Raicu Vasile", despre o excursie de grup în URSS, în timpul căreia X., director la Liceul nr. 2, „a făcut bişniţă cu coniac şi cu alte obiecte; a întrecut chiar măsura cu coniacul, mai ales că îl prepara pe loc, din alcool şi colorant“. Nota ofiţerului: „Cele sesizate s-au verificat. S-a făcut chiar informare la organele P.C.R. şi formaţiunea paşapoarte” - dosarul R 2006, f. 2”, am încheiat citatul.
În 1988 s-a mutat cu „turnătoria“ la Bârlad, după cum reiese din nota de analiză, din 20.08.1988: „Informatorul a fost transferat din iulie 1985 la Securitatea Bârlad. /.../ A furnizat un număr de 6 informaţii, care au fost exploatate în principal la buletin. Numărul mic de informaţii se datorează faptului că informatorul are doar posibilităţi pe lângă tinerii ce frecventează discoteca de la clubul tineretului, iar pe lângă alte categorii de persoane are posibilităţi mai reduse." - dosarul R 2006, f. 1”, se spune în decizie.
În anul 1989, odată cu intrarea în PCR, Pleşu este „absolvit” de legătura de colaborare. Cu toate astea, în baza tuturor dovezilor de la dosar, CNSAS l-a declarat în urmă cu câţiva ani pe Corneliu Pleşu colaborator al fostei Securităţi.
Continuă să voteze din poziţia de consilier judeţean, să aducă amendamente sau să aibă opinii despre ce e bine şi e ce rău. Vorbim despre Cornel Pleşu, unul dintre cei mai marcanţi membri ai PDL, „un înţelept în ale politicii“, cum îl alintă cei mai tineri din partid şi al cărui nume conspirativ este „Vasile Raicu“, după cum se poate „lăuda“ cu dosarul gros de la CNSAS.
Constantin Corneliu Pleşu, pe numele său întreg, a fost implicat într-un imens scandal la începutul anului trecut, din cauza dosarului de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în timpul mandatului său de consilier local al municipiului Bârlad. Consilierii locali bârlădeni din cealaltă tabără politică îi acuzau pe şefii de partid ai lui Pleşu că nu îi retrag sprijinul politic, tocmai pentru a rămâne pe funcţie, deşi pe numele lui politicianului existau note informative întocmite în anii ’80.
Dovada clară este decizia numărul 286 a CNSAS unde scrie că „se stabileşte clar că implicarea în activitatea de poliţie politică a domnlui Pleşu Constantin Corneliu, fiul lui Gheorghe şi Maria, născut la data de 21.05.1958 în localitatea Bârlad, judeţul Vaslui, îndeplinind condiţiile legale privind atribuirea calităţii de colaborator al securităţii ca poliţie politică“. Mai mult, o decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Iaşi parafa concluziile CNSAS.
„Vasile Raicu“ sau „Ion Raicu“
Acestea sunt numele sub care Cornel Pleşu a semnat notele informative între 31 septembrie 1982 şi 3 august 1987, moment în care regimul constată că „pe parcursul colaborării, s-a achitat în condiţiuni bune de sarcinile primite, furnizând informaţii de interes operativ. Întrucât cel în cauză a devenit membru P.C.R., fiind confirmat de organele judeţene de partid, rugăm a se aproba încetarea legăturii“, se spune în dosar.
Mult mai concludente sunt notele acestuia despre călătoriile în străinătate a unor cadre didactice: „Notă informativă, din 18.08.1988, copie olografă (scrisul aparţine ofiţerului), semnată „Dumitrache", înregistrată „Raicu Vasile", despre o excursie de grup în URSS, în timpul căreia X., director la Liceul nr. 2, „a făcut bişniţă cu coniac şi cu alte obiecte; a întrecut chiar măsura cu coniacul, mai ales că îl prepara pe loc, din alcool şi colorant“. Nota ofiţerului: „Cele sesizate s-au verificat. S-a făcut chiar informare la organele P.C.R. şi formaţiunea paşapoarte” - dosarul R 2006, f. 2”, am încheiat citatul.
În 1988 s-a mutat cu „turnătoria“ la Bârlad, după cum reiese din nota de analiză, din 20.08.1988: „Informatorul a fost transferat din iulie 1985 la Securitatea Bârlad. /.../ A furnizat un număr de 6 informaţii, care au fost exploatate în principal la buletin. Numărul mic de informaţii se datorează faptului că informatorul are doar posibilităţi pe lângă tinerii ce frecventează discoteca de la clubul tineretului, iar pe lângă alte categorii de persoane are posibilităţi mai reduse." - dosarul R 2006, f. 1”, se spune în decizie.
În anul 1989, odată cu intrarea în PCR, Pleşu este „absolvit” de legătura de colaborare. Cu toate astea, în baza tuturor dovezilor de la dosar, CNSAS l-a declarat în urmă cu câţiva ani pe Corneliu Pleşu colaborator al fostei Securităţi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu