Barlad Online
VIATÃ Pentru Frãsâna Crãciun, primãvara vine anul acesta pentru a 103-a oarã. S-a nãscut în 1909, la 19 octombrie, în comuna Deleni, fiind întruchiparea vie a acelui tip de femeie despre care multi considerã cã în vremurile nostre a dispãrut. Se spune cã bãtrânetea este verdictul vietii, privindu-i chipul Frãsânei Crãciun, descoperi povestea unei mame, o femeie care a trãit momente plãcute, chinuitoare, bucurii, suferinte, o femeie care a trãit si s-a împlinit prin copiii ei.
Au trecut aproape trei ani de când femeia a pãsit pragul vârstei de 100 de ani. Este una dintre acele persoane care a avut o viatã uimitor de firescã, cu bune si rele, trãitã dupã asprimea sau blândetea vremurilor. Impresionant, bãtrâna la anii ei nu are nicio problemã de sãnãtate. Ce-i drept are ceva probleme cu auzul, în rest, Frãsîna Crãciun, se descurcã admirabil pentru vârsta ei. Rudele femeii povestesc cã viata bãtrânei nu a fost nicidecum usoarã, dar femeie vrednicã fiind, i-a fãcut fatã. S-a cãsãtorit în 1932, cu Toader, un bãrbat frumos cu care nu a dus o viatã tocmai usoarã, dar pe care l-a respectat si îngrijit pânã destinul a hotãrât, inevitabil, sã-i despartã. Familia Crãciun a avut patru copii pe care femeia i-a iubit ca pe ochii din cap, o fatã si trei bãieti. Din pãcate i-au supravietuit doar cei trei bãieti, astãzi fiind bunicã a zece nepoti si sapte strãnepoti. Cea mai grea perioadã a vietii ei a fost perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. ” Mama a dus-o extrem de greu, si-a crescut mai mult singurã copiii, tata a fost un anti-comunist convins, s-a opus colectivizãrii, a fost detinut în închisorile comuniste. Le-a fost confiscatã casa, fiind transformatã în sediu C.A.P. Mereu femeia asta a dus greul casei, ea se ocupa de copii, gãtea, ea mergea dupã lemne în pãdure, ea crestea o vãcutã, muncea pãmântul”, ne-a povestit nora bãtrânei.
” Femeia era femeie, era mamã, gospodinã nu stia de 8 Martie”
Frãsâna Crãciun este acea femeie de care societatea de astãzi a cam uitat, este femeia care s-a dedicat în întregime familiei. “Toatã viata a fost femeie de casã si de familie. Pânã au pãrãsit-o puterile îsi fãcea singurã treaba în gospodãrie, la 100 de ani lega la vie mai cu spor ca feciorii ei. Nici cu tata nu a dus-o ca pe roze, a avut de suferit, a fost harnic si el, s-a îngrijit de familie, dar ea muncea de douã ori mai mult. El era un bãrbat deosebit, înalt, frumos cu ochi albasti, îi plãceau balurile si fanfarele. Mama nu se ducea nicãieri, stãtea acasã si avea grijã de copiii ei. Cu toate astea i-a purtat si lui de grijã 60 de ani, din 1992 este vãduvã. Femeile ca ea nu stiau de 8 Martie, femeile ca ea târziu au fost sãrbãtorite.”, a adãugat aceasta.
Secretul unei vieti
În fata unui om ca Frãsâna Crãciun este inevitabil sã nu te întrebi dacã existã sau nu mult râvnitul secret al longevitãtii. Ei bine, nu este niciun secret. Apropiatii femeii spun cã munca a tinut-o verde mult timp pe tanti Frãsâna, si cã, dacã ar fi vorba de un secret, acesta ar fi mâncarea caldã. Dintotdeauna pe masã femeia a asezat numai mâncare proaspãtã si caldã, niciodatã nu a lãsat o bucatã de mãmãligã sã se consume de pe o zi pe alta. Nora femeii, care de mai bine de 4 ani se îngrijeste de ea, recunoaste cã tanti Frãsâna are si ea “pretentiile” ei: niciodatã nu mãnâncã ceea ce nu-i place si la masa de prânz bea câte un pãhãrel de vin. ” Dacã e sã mã gândesc la secretul longevitãtii ei, cred cã pe lângã faptul cã a dus o viatã sãnãtoasã, ar mai fi si faptul cã a trãit mereu cu sufletul curat. Este o femeie cu o uimitoare credintã în Dumenezeu, un om bun, a fost o femeie cumsecade, nu a fost om pe care sã nu-l ajute.”, a adãugat femeia.
Mama cu trei nurori, exemplul familiei
Tanti Frãsâna este exemplarã, nu neapãrat pentru vârsta ei respecatbilã, ci pentru ceea ce a însemnat pentru familia ei. “Mama a fost stâlpul familiei, a crescut trei copii frumosi, a crescut nepoti, strãnepoti, si acum ne-ar mai ajuta dacã ar mai putea. Familia asta i-o datorãm ei. Filosofia ei de viatã a fost cã fiecare e dator sã-si porte crucea lui si eu am învãtat din asta. Ea a fost pentru noi, nurorile ei, model de tãrie, de devotament, ea ne-a învãtat cã nu este hop pe care sã nu-l poti trece”, a mãrturisit nora Frãsânei Crãciun. Femeile ca ea sunt primele din lume cãrora astãzi trebuie sã li se multumeasã. La muti ani, doamnã!
VIATÃ Pentru Frãsâna Crãciun, primãvara vine anul acesta pentru a 103-a oarã. S-a nãscut în 1909, la 19 octombrie, în comuna Deleni, fiind întruchiparea vie a acelui tip de femeie despre care multi considerã cã în vremurile nostre a dispãrut. Se spune cã bãtrânetea este verdictul vietii, privindu-i chipul Frãsânei Crãciun, descoperi povestea unei mame, o femeie care a trãit momente plãcute, chinuitoare, bucurii, suferinte, o femeie care a trãit si s-a împlinit prin copiii ei.Au trecut aproape trei ani de când femeia a pãsit pragul vârstei de 100 de ani. Este una dintre acele persoane care a avut o viatã uimitor de firescã, cu bune si rele, trãitã dupã asprimea sau blândetea vremurilor. Impresionant, bãtrâna la anii ei nu are nicio problemã de sãnãtate. Ce-i drept are ceva probleme cu auzul, în rest, Frãsîna Crãciun, se descurcã admirabil pentru vârsta ei. Rudele femeii povestesc cã viata bãtrânei nu a fost nicidecum usoarã, dar femeie vrednicã fiind, i-a fãcut fatã. S-a cãsãtorit în 1932, cu Toader, un bãrbat frumos cu care nu a dus o viatã tocmai usoarã, dar pe care l-a respectat si îngrijit pânã destinul a hotãrât, inevitabil, sã-i despartã. Familia Crãciun a avut patru copii pe care femeia i-a iubit ca pe ochii din cap, o fatã si trei bãieti. Din pãcate i-au supravietuit doar cei trei bãieti, astãzi fiind bunicã a zece nepoti si sapte strãnepoti. Cea mai grea perioadã a vietii ei a fost perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. ” Mama a dus-o extrem de greu, si-a crescut mai mult singurã copiii, tata a fost un anti-comunist convins, s-a opus colectivizãrii, a fost detinut în închisorile comuniste. Le-a fost confiscatã casa, fiind transformatã în sediu C.A.P. Mereu femeia asta a dus greul casei, ea se ocupa de copii, gãtea, ea mergea dupã lemne în pãdure, ea crestea o vãcutã, muncea pãmântul”, ne-a povestit nora bãtrânei.
” Femeia era femeie, era mamã, gospodinã nu stia de 8 Martie”
Frãsâna Crãciun este acea femeie de care societatea de astãzi a cam uitat, este femeia care s-a dedicat în întregime familiei. “Toatã viata a fost femeie de casã si de familie. Pânã au pãrãsit-o puterile îsi fãcea singurã treaba în gospodãrie, la 100 de ani lega la vie mai cu spor ca feciorii ei. Nici cu tata nu a dus-o ca pe roze, a avut de suferit, a fost harnic si el, s-a îngrijit de familie, dar ea muncea de douã ori mai mult. El era un bãrbat deosebit, înalt, frumos cu ochi albasti, îi plãceau balurile si fanfarele. Mama nu se ducea nicãieri, stãtea acasã si avea grijã de copiii ei. Cu toate astea i-a purtat si lui de grijã 60 de ani, din 1992 este vãduvã. Femeile ca ea nu stiau de 8 Martie, femeile ca ea târziu au fost sãrbãtorite.”, a adãugat aceasta.
Secretul unei vieti
În fata unui om ca Frãsâna Crãciun este inevitabil sã nu te întrebi dacã existã sau nu mult râvnitul secret al longevitãtii. Ei bine, nu este niciun secret. Apropiatii femeii spun cã munca a tinut-o verde mult timp pe tanti Frãsâna, si cã, dacã ar fi vorba de un secret, acesta ar fi mâncarea caldã. Dintotdeauna pe masã femeia a asezat numai mâncare proaspãtã si caldã, niciodatã nu a lãsat o bucatã de mãmãligã sã se consume de pe o zi pe alta. Nora femeii, care de mai bine de 4 ani se îngrijeste de ea, recunoaste cã tanti Frãsâna are si ea “pretentiile” ei: niciodatã nu mãnâncã ceea ce nu-i place si la masa de prânz bea câte un pãhãrel de vin. ” Dacã e sã mã gândesc la secretul longevitãtii ei, cred cã pe lângã faptul cã a dus o viatã sãnãtoasã, ar mai fi si faptul cã a trãit mereu cu sufletul curat. Este o femeie cu o uimitoare credintã în Dumenezeu, un om bun, a fost o femeie cumsecade, nu a fost om pe care sã nu-l ajute.”, a adãugat femeia.
Mama cu trei nurori, exemplul familiei
Tanti Frãsâna este exemplarã, nu neapãrat pentru vârsta ei respecatbilã, ci pentru ceea ce a însemnat pentru familia ei. “Mama a fost stâlpul familiei, a crescut trei copii frumosi, a crescut nepoti, strãnepoti, si acum ne-ar mai ajuta dacã ar mai putea. Familia asta i-o datorãm ei. Filosofia ei de viatã a fost cã fiecare e dator sã-si porte crucea lui si eu am învãtat din asta. Ea a fost pentru noi, nurorile ei, model de tãrie, de devotament, ea ne-a învãtat cã nu este hop pe care sã nu-l poti trece”, a mãrturisit nora Frãsânei Crãciun. Femeile ca ea sunt primele din lume cãrora astãzi trebuie sã li se multumeasã. La muti ani, doamnã!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu