Barlad Online
Profesorul Vlad Codrea, expert în geologie și paleontologie, de la Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, trage un semnal de alarmă: “În cazul specific de la Bârlad se pot naște unele îngrijorări, în special din cauza secretomaniei care plutește în jurul subiectului. Înainte de toate, ar fi interesant de știut exact la ce adâncime se găsesc rocile care vor fi exploatate,
fiindcă efectele pot fi diferite în funcție de adâncimea colectorului de gaze. Esențială este tehnologia utilizată, fiindcă dacă construcția sondelor nu va fi impecabilă - mă refer concret la tubaj și cimentare - atunci și efectele colaterale pot fi nefaste. Ebadările de fluide în colectori secundari - inclusiv în acviferele freatice (pânza de apă freatică, n.r.) - sunt și posibilie și periculoase. Exemple de astfel de accidente pot fi găsite și în istoria recentă a exploatărilor românești de hidrocarburi. Așadar, nu este o problemă că acest gaze s-ar exploata, importanta este cum se va face această exploatare și, nu în ultimul rând, cui revin foloasele și în ce proporții”.
În cazul Bârladului, lucrurile sunt clare: toate beneficile de pe urma exploatării acestui zăcământ vor reveni firmei americane Chevron.
Profesorul universitar Vlad Codrea a recunoscut că metoda fracționării hidraulice poate duce la apriția unor cutremure: “Generarea de mișcări seismice peste o anumită amploare nu are de ce fi benefică niciunei zone. Sigur, sunt situații în care microseismele sunt benefice, dar în astfel de cazuri se estimează exact amplitudinile. Însă, o tehnologie insuficient de bine pusă la punct, sau o execuție slabă ori mediocră, pot fi riscante. Problema este că România nu are experiență în studierea impactului asupra mediului al unor astfel de exploatări. De aceea este necesar să luăm aminte la experiența deja câștigată de alții. Dacă studiile de mediu din alte țări evidențiază efecte nocive, atunci fără îndoială că exploatarea se cere supusă unui control deosebit de strict, ori, la limită, evitată. În mod normal, ar fi fost necesare consultări publice, în care datele să fie expuse de o maineră transparentă și în care specialiști din diverse domenii (geologi, protecția mediului, sănătate etc.) să își fi putut expune clar punctele de vedere. Dacă o țară ca Franța are rezerve atât de radicale, atunci ar trebui să receptăm corect acest mesaj. Este o țară cu respect și responsabilă față de cetățean. Pe bulgari îi înțeleg și mai bine fiindcă ne aflăm în proximitatea lor, iar unul din permietrele vizate este în Dobrogea meridională. Și apoi, la ANRM (Agenția Națională de Resurse Minerale a României, n.r.), influiența politicului apasă greu asupra deciziilor”.
Un coșmar ecologic în toată regula
Expertul geolog bârlădean Gabriel Sava a adoptat o poziție similară cu a reputatului profesor universitar de la Cluj. La rugămintea noastră, Sava a făcut o laborioasă trecere în revistă a factorilor de risc pe care-i implică fracționarea hidraulică: “Traficul auto în zonă va fi extrem de dificil ținând cont de numărul mare al utilajelor foarte grele cu care se va lucra. Ținând cont că se vor injecta cantități enorme de fluid hidraulic (de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de metri cubi) este de presupus un trafic permanent (24 de ore din 24, șapte zile din șapte). Poluarea sonoră și a aerului din partea utilajelor grele care vor tranzita orașul; deteriorarea rapidă a drumurilor și creșterea numărului de avarii la rețeaua de apă din cauza trepidațiilor provocate de traficul auto greu; scăderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate în exploatare în depresiunea Bârladului; creșterea gradului de poluare a apelor freatice; poluarea progresivă a acviferelor de medie și mare adâncime. Utilizarea unui fluid compus din apă, nisip și circa 596 de substanțe chimice aflate în 900 de produse chimice, aditivi și alte substanțe, ceea ce va conduce, invariabil, la poluarea solului cu implicații majore pentru agricultura zonei. În acest caz, agricultura, piscicultura și zootehnia ar suferi pierderi cu efecte greu de cuatificat la ora asta; eliberarea în atmosferă de substanțe radioactive (precum izotopii de radium 233 și uraniu); disconfort seismic ridicat din cauza zecilor de minicutremure în diferite momente ale zilei; creșterea riscului de îmbolnăviri atât pentru oameni, cât și pentru animale în condițiile deteriorării calității apei, aerului și solului. Spre exemplu, etilbenzenul, una dintre substanțele care va otrăvi totul în jur, se știe că este cancerigen. Dar cu adevărat înfricoșător e că nu poți monitoriza calitatea aerului, a apei și a solului în condițiile în care nu știi ce monitorizezi. Și asta pentru că rețeta fluidului este secretă, precum cea de la Coca-Cola. Neștiind ce cauți, nu știi nici ce monitorizezi pentru a lua, dacă se mai poate, măsurile corective de rigoare”.
În cele din urmă, Sava a concluzionat că toate acestea vor duce la depopularea Bârladului și a zonelor limitrofe. Cu alte cuvinte, trebuie să fii cel puțin inconștient pentru a susține că, cel puțin acum, exploatarea gazelor de șist în zona Bârladului (ca și în întreaga țară, de altfel) ar fi ceva benefic pentru comunitate. Se vehiculează ideea că astfel vom scăpa de dependența față de Rusia în materie de gaze naturale, dar realitatea este că așa ceva nu se va întâmpla și oricum prețul plătit va fi mult prea mare. Nimeni n-ar trebui să-și dorească un coșmar ecologic în propria-i curte doar pentru că giganți precum Chevron salivează pe rezervele naturale ale României.
Cum a ajuns Chevron la Bârlad?
Gigantul american a cumpărat, în februarie 2011, de la firma Regal Petroleum (care până de curând a fost controlată de omul de afaceri Frank Timiș, cel care printr-o altă firmă de a sa se află în centrul unui alt scandal ecologic de proporții: Roșia Montană) dreptul de concesionare al perimetrului de la Bârlad, contra sumei de 25 de milioane de dolari. În vara lui 2010, cei de la Regal Petroleum au obținut de la guvern prelungirea perioadei de concesiune a perimetrului de la Bârlad cu doi ani și jumătate, de la 1 septembrie 2010 până la 31 martie 2013. Regal Petroleum trebuia să deruleze un program de lucru de cel puțin 5,1 milioane de dolari, care includea noi operațiuni de explorarea, dar și angajamentul de a săpa un puț de sondare la 2.500 de metri adâncime. Numai că, între timp, a cedat dreptul de concesionare a acestui perimetru de la Bârlad americanilor de la Chevron, iar cele 25 de milioane de dolari plătite de acest gigant arată că miza este foarte mare. Altfel spus, nu s-ar mai fi obosit americanii să plătească 25 de milioane de dolari dacă n-ar fi fost vorba de un “pot gras”. În consecință, celor care încearcă să inducă ideea că la Bârlad nu s-a întâmplat nimic și nici nu se va întâmpla vreodată, le putem spune doar că sunt în eroare.
Un grup de ecologiști a protestat în fața Ministerului Economiei împotriva exploatării gazelor de șist în zona Bârladului și în celelalte perimetre din România. Protestul a avut loc chiar în timp ce ministrul Economiei avea o întâlnire cu reprezentanții Chevron pe tema exploatării gazelor de șist. Din nefericire, dar din motive lesne de înțeles, acțiunea de prostest s-a încheiat mult mai repede decât se intenționa. Deși nu făceau nimic care să afecteze ordinea și liniștea publică, prostestatarii au fost urcați de jandarmi în dube și duși la poliție. Nu care cumva să-i supere pe șmecherii de la Chevron!
După cum se vede, campania demarată de cotidianul nostru și-a găsit un ecou puternic nu numai în rândul bârlădenilor, ci și printre activiștii ecologiști din întreaga țară. Așa se face că ieri, în jurul orei 14, circa 20 de tineri ecologiști s-au adunat în fața Ministerului Economiei din dorința de a protesta față de exploatarea gazelor de șist prin fracționare hidraulică. Trebuie spus că printre acești protestatari se numără și studenți din Bârlad care frecventează cursurile facultăților din capitală. Este vorba despre tineri care au înțeles perfect pericolul pe care îl reprezintă exploatarea gazelor de șist prin folosirea fracționării hidraulice.
Protesul a fost unul spontan și a avut loc chiar în timp ce o delegație a Chevron avea o întâlnire cu ministrul economiei, Lucian Bode, pe tema exploatării gazelor de șist. Din păcate, tinerii nu au putut protesta foarte mult timp, pentru că la fața locului și-au făcut imediat apariția echipaje ale Jandarmeriei Românie. Protestatarii au fost urcați în dube și conduși imediat la Secția nr. 3 Poliție din Capitală, unde au fost audiați. Se pare că oamenii legii au luat această măsură pe motiv că protestul nu a fost unul autorizat și legal. Asta în ciuda faptului că protestul s-a derulat în condiții mai mult decât decente, participanții nefăcând nimic de natură să tulbure ordinea și liniștea publică. Au tulburat, însă, cu siguranță apele celor de la Chevron, care au sperat că vor găsi în România un El Dorado al gazelor de șist. Singurele “arme” ale protestatarilor au fost câteva pancarte pe care erau inscripționate lozinci de genul: “Nu suntem vestul sălbatic al investitorilor americani!”, “Împreună suntem vocea schimbării!”, “Fiți cuminți! Nu protestați! Că speriați investitorii!”
Se pare că șirul acțiunilor de protest nu se va opri aici, ci dimpotrivă vor continua și pe viitor, atât în București, cât și la Bârlad. Se urmărește de asemenea sensibilizare opiniei publice și în celelate zone vizate de cei de la Chevron pentru a deschide exploatări de acest gen, cum ar fi județele Bihor, Arad, Timișoara și Constanța. La Bârlad, pe 22 martie, de la ora 18, se va desfășura un miting de protest în Centrul civic al orașului. În prealabil, pe 10 martie, la Muzeul “Vasile Pârvan” se va desfășura un seminar pe această temă, la care au fost invitați să-și exprime părerea experți în domeniu de la centrele universitare din Cluj și Iași. Mai mult, comunitatea bârlădeană a depus o petiție la Cancelaria Primului Ministru al României, căruia i-au cerut să interzică de urgență exploatarea gazelor de șist prin fracționare hidraulică pe teritoriul țării noastre.
Înverșunarea cu care tot mai mulți bârlădeni (și nu numai) se declară împotriva exploatării gazelor de șist este explicată prin faptul că tehnologia folosită - fracturarea/fisurarea hidraulică - este una dintre cele mai controversate în momentul de față. Iar controversele au fost iscate tocmai din cauza dezastrului ecologic de proporții pe care îl lasă în urmă: contaminarea câmpurilor acvifere și a întregii pânze de apă freatică din zonă; distrugerea terenurilor agricole; otrăvirea surselor de apă potabilă, poluare sonoră, distrugerea infrastructurii locale și chiar a clădirilor din cauza trepidațiilor provocate de traficul auto greu care va deservi perimetrele de exploatare și chiar provocarea unor cutremure de mică și medie intensitate. Și mai grav este că Chevron, la fel ca și celelalte companii pertroliere interesate, nu publică lista cu substanțele utilizate în amestec cu apa în timpul fracționării hidraulice, invocând secretul tehnologic. De fapt, ei vor să ascundă folosirea substanțelor extrem de nocive (aproape 600 la număr). Mai mult, în absența unei legislații stricte care să oblige companiile petroliere la transparență totală, acestea sunt libere să facă ce vor. Nu mai vorbim de faptul că gazul de șist este o rsursă neconvențională, care are automat nevoie de un cadru legal special pentru a fi exploatată.
Prin urmare, România ar trebui să ia exemplul unor state precum Franța, Bulgaria, Irlanda, care au interzis cu desăvârșire exploatarea gazelor de șist prin folosirea acestei tehnologii. În schimb, cei care conduc țara au ales să vândă resursele subterane gigantului petrolier Chevron, care ne va oferi în schimb doar catastrofe ecologice.
Ce spun experțiiDupă cum se vede, campania demarată de cotidianul nostru și-a găsit un ecou puternic nu numai în rândul bârlădenilor, ci și printre activiștii ecologiști din întreaga țară. Așa se face că ieri, în jurul orei 14, circa 20 de tineri ecologiști s-au adunat în fața Ministerului Economiei din dorința de a protesta față de exploatarea gazelor de șist prin fracționare hidraulică. Trebuie spus că printre acești protestatari se numără și studenți din Bârlad care frecventează cursurile facultăților din capitală. Este vorba despre tineri care au înțeles perfect pericolul pe care îl reprezintă exploatarea gazelor de șist prin folosirea fracționării hidraulice.
Protesul a fost unul spontan și a avut loc chiar în timp ce o delegație a Chevron avea o întâlnire cu ministrul economiei, Lucian Bode, pe tema exploatării gazelor de șist. Din păcate, tinerii nu au putut protesta foarte mult timp, pentru că la fața locului și-au făcut imediat apariția echipaje ale Jandarmeriei Românie. Protestatarii au fost urcați în dube și conduși imediat la Secția nr. 3 Poliție din Capitală, unde au fost audiați. Se pare că oamenii legii au luat această măsură pe motiv că protestul nu a fost unul autorizat și legal. Asta în ciuda faptului că protestul s-a derulat în condiții mai mult decât decente, participanții nefăcând nimic de natură să tulbure ordinea și liniștea publică. Au tulburat, însă, cu siguranță apele celor de la Chevron, care au sperat că vor găsi în România un El Dorado al gazelor de șist. Singurele “arme” ale protestatarilor au fost câteva pancarte pe care erau inscripționate lozinci de genul: “Nu suntem vestul sălbatic al investitorilor americani!”, “Împreună suntem vocea schimbării!”, “Fiți cuminți! Nu protestați! Că speriați investitorii!”
Se pare că șirul acțiunilor de protest nu se va opri aici, ci dimpotrivă vor continua și pe viitor, atât în București, cât și la Bârlad. Se urmărește de asemenea sensibilizare opiniei publice și în celelate zone vizate de cei de la Chevron pentru a deschide exploatări de acest gen, cum ar fi județele Bihor, Arad, Timișoara și Constanța. La Bârlad, pe 22 martie, de la ora 18, se va desfășura un miting de protest în Centrul civic al orașului. În prealabil, pe 10 martie, la Muzeul “Vasile Pârvan” se va desfășura un seminar pe această temă, la care au fost invitați să-și exprime părerea experți în domeniu de la centrele universitare din Cluj și Iași. Mai mult, comunitatea bârlădeană a depus o petiție la Cancelaria Primului Ministru al României, căruia i-au cerut să interzică de urgență exploatarea gazelor de șist prin fracționare hidraulică pe teritoriul țării noastre.
Înverșunarea cu care tot mai mulți bârlădeni (și nu numai) se declară împotriva exploatării gazelor de șist este explicată prin faptul că tehnologia folosită - fracturarea/fisurarea hidraulică - este una dintre cele mai controversate în momentul de față. Iar controversele au fost iscate tocmai din cauza dezastrului ecologic de proporții pe care îl lasă în urmă: contaminarea câmpurilor acvifere și a întregii pânze de apă freatică din zonă; distrugerea terenurilor agricole; otrăvirea surselor de apă potabilă, poluare sonoră, distrugerea infrastructurii locale și chiar a clădirilor din cauza trepidațiilor provocate de traficul auto greu care va deservi perimetrele de exploatare și chiar provocarea unor cutremure de mică și medie intensitate. Și mai grav este că Chevron, la fel ca și celelalte companii pertroliere interesate, nu publică lista cu substanțele utilizate în amestec cu apa în timpul fracționării hidraulice, invocând secretul tehnologic. De fapt, ei vor să ascundă folosirea substanțelor extrem de nocive (aproape 600 la număr). Mai mult, în absența unei legislații stricte care să oblige companiile petroliere la transparență totală, acestea sunt libere să facă ce vor. Nu mai vorbim de faptul că gazul de șist este o rsursă neconvențională, care are automat nevoie de un cadru legal special pentru a fi exploatată.
Prin urmare, România ar trebui să ia exemplul unor state precum Franța, Bulgaria, Irlanda, care au interzis cu desăvârșire exploatarea gazelor de șist prin folosirea acestei tehnologii. În schimb, cei care conduc țara au ales să vândă resursele subterane gigantului petrolier Chevron, care ne va oferi în schimb doar catastrofe ecologice.
Profesorul Vlad Codrea, expert în geologie și paleontologie, de la Universitatea “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, trage un semnal de alarmă: “În cazul specific de la Bârlad se pot naște unele îngrijorări, în special din cauza secretomaniei care plutește în jurul subiectului. Înainte de toate, ar fi interesant de știut exact la ce adâncime se găsesc rocile care vor fi exploatate,
fiindcă efectele pot fi diferite în funcție de adâncimea colectorului de gaze. Esențială este tehnologia utilizată, fiindcă dacă construcția sondelor nu va fi impecabilă - mă refer concret la tubaj și cimentare - atunci și efectele colaterale pot fi nefaste. Ebadările de fluide în colectori secundari - inclusiv în acviferele freatice (pânza de apă freatică, n.r.) - sunt și posibilie și periculoase. Exemple de astfel de accidente pot fi găsite și în istoria recentă a exploatărilor românești de hidrocarburi. Așadar, nu este o problemă că acest gaze s-ar exploata, importanta este cum se va face această exploatare și, nu în ultimul rând, cui revin foloasele și în ce proporții”.
În cazul Bârladului, lucrurile sunt clare: toate beneficile de pe urma exploatării acestui zăcământ vor reveni firmei americane Chevron.
Profesorul universitar Vlad Codrea a recunoscut că metoda fracționării hidraulice poate duce la apriția unor cutremure: “Generarea de mișcări seismice peste o anumită amploare nu are de ce fi benefică niciunei zone. Sigur, sunt situații în care microseismele sunt benefice, dar în astfel de cazuri se estimează exact amplitudinile. Însă, o tehnologie insuficient de bine pusă la punct, sau o execuție slabă ori mediocră, pot fi riscante. Problema este că România nu are experiență în studierea impactului asupra mediului al unor astfel de exploatări. De aceea este necesar să luăm aminte la experiența deja câștigată de alții. Dacă studiile de mediu din alte țări evidențiază efecte nocive, atunci fără îndoială că exploatarea se cere supusă unui control deosebit de strict, ori, la limită, evitată. În mod normal, ar fi fost necesare consultări publice, în care datele să fie expuse de o maineră transparentă și în care specialiști din diverse domenii (geologi, protecția mediului, sănătate etc.) să își fi putut expune clar punctele de vedere. Dacă o țară ca Franța are rezerve atât de radicale, atunci ar trebui să receptăm corect acest mesaj. Este o țară cu respect și responsabilă față de cetățean. Pe bulgari îi înțeleg și mai bine fiindcă ne aflăm în proximitatea lor, iar unul din permietrele vizate este în Dobrogea meridională. Și apoi, la ANRM (Agenția Națională de Resurse Minerale a României, n.r.), influiența politicului apasă greu asupra deciziilor”.
Un coșmar ecologic în toată regula
Expertul geolog bârlădean Gabriel Sava a adoptat o poziție similară cu a reputatului profesor universitar de la Cluj. La rugămintea noastră, Sava a făcut o laborioasă trecere în revistă a factorilor de risc pe care-i implică fracționarea hidraulică: “Traficul auto în zonă va fi extrem de dificil ținând cont de numărul mare al utilajelor foarte grele cu care se va lucra. Ținând cont că se vor injecta cantități enorme de fluid hidraulic (de ordinul zecilor sau chiar sutelor de mii de metri cubi) este de presupus un trafic permanent (24 de ore din 24, șapte zile din șapte). Poluarea sonoră și a aerului din partea utilajelor grele care vor tranzita orașul; deteriorarea rapidă a drumurilor și creșterea numărului de avarii la rețeaua de apă din cauza trepidațiilor provocate de traficul auto greu; scăderea nivelului hidrostatic al tuturor forajelor aflate în exploatare în depresiunea Bârladului; creșterea gradului de poluare a apelor freatice; poluarea progresivă a acviferelor de medie și mare adâncime. Utilizarea unui fluid compus din apă, nisip și circa 596 de substanțe chimice aflate în 900 de produse chimice, aditivi și alte substanțe, ceea ce va conduce, invariabil, la poluarea solului cu implicații majore pentru agricultura zonei. În acest caz, agricultura, piscicultura și zootehnia ar suferi pierderi cu efecte greu de cuatificat la ora asta; eliberarea în atmosferă de substanțe radioactive (precum izotopii de radium 233 și uraniu); disconfort seismic ridicat din cauza zecilor de minicutremure în diferite momente ale zilei; creșterea riscului de îmbolnăviri atât pentru oameni, cât și pentru animale în condițiile deteriorării calității apei, aerului și solului. Spre exemplu, etilbenzenul, una dintre substanțele care va otrăvi totul în jur, se știe că este cancerigen. Dar cu adevărat înfricoșător e că nu poți monitoriza calitatea aerului, a apei și a solului în condițiile în care nu știi ce monitorizezi. Și asta pentru că rețeta fluidului este secretă, precum cea de la Coca-Cola. Neștiind ce cauți, nu știi nici ce monitorizezi pentru a lua, dacă se mai poate, măsurile corective de rigoare”.
În cele din urmă, Sava a concluzionat că toate acestea vor duce la depopularea Bârladului și a zonelor limitrofe. Cu alte cuvinte, trebuie să fii cel puțin inconștient pentru a susține că, cel puțin acum, exploatarea gazelor de șist în zona Bârladului (ca și în întreaga țară, de altfel) ar fi ceva benefic pentru comunitate. Se vehiculează ideea că astfel vom scăpa de dependența față de Rusia în materie de gaze naturale, dar realitatea este că așa ceva nu se va întâmpla și oricum prețul plătit va fi mult prea mare. Nimeni n-ar trebui să-și dorească un coșmar ecologic în propria-i curte doar pentru că giganți precum Chevron salivează pe rezervele naturale ale României.
Cum a ajuns Chevron la Bârlad?
Gigantul american a cumpărat, în februarie 2011, de la firma Regal Petroleum (care până de curând a fost controlată de omul de afaceri Frank Timiș, cel care printr-o altă firmă de a sa se află în centrul unui alt scandal ecologic de proporții: Roșia Montană) dreptul de concesionare al perimetrului de la Bârlad, contra sumei de 25 de milioane de dolari. În vara lui 2010, cei de la Regal Petroleum au obținut de la guvern prelungirea perioadei de concesiune a perimetrului de la Bârlad cu doi ani și jumătate, de la 1 septembrie 2010 până la 31 martie 2013. Regal Petroleum trebuia să deruleze un program de lucru de cel puțin 5,1 milioane de dolari, care includea noi operațiuni de explorarea, dar și angajamentul de a săpa un puț de sondare la 2.500 de metri adâncime. Numai că, între timp, a cedat dreptul de concesionare a acestui perimetru de la Bârlad americanilor de la Chevron, iar cele 25 de milioane de dolari plătite de acest gigant arată că miza este foarte mare. Altfel spus, nu s-ar mai fi obosit americanii să plătească 25 de milioane de dolari dacă n-ar fi fost vorba de un “pot gras”. În consecință, celor care încearcă să inducă ideea că la Bârlad nu s-a întâmplat nimic și nici nu se va întâmpla vreodată, le putem spune doar că sunt în eroare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu